Proba Frostig

Studiile recente de φ cognitivă din domeniul prelucrării informaţiei vizuale susţin

pe baza datelor experimentale că percepţia vizuală se bazează pe procesări modulare şi că
procesările parţiale de informaţie au adeseori o dezvoltare independentă şi inegală.
Tulburările în însuşirea scris-cititului în care funcţia perceptivă este implicată
major, nu pot fi corectate pe baza unei analize globale a funcţiei perceptive, ci este nevoie
de surprinderea componentelor ce intră în alcătuirea ei.
Testul Frostig a fost elaborat în 1962 de Marian Frostig. Autorul
operaţionalizează o serie de date experimentale privind modul în care sistemul cognitiv
procesează informaţia vizuală, evaluând funcţia perceptiv-motrică pe baza a 5 factori:
A) Coordonarea ochi-mână;
B) Obiectul şi fondul percepţiei;
C) Constanţa formei;
D) Poziţia spaţială;
E) Relaţiile spaţiale.
M. Frostig realizează o analiză pe componente a funcţiei perceptiv-motrice, care
va permite o formulare mult mai precisă a nivelului de dezvoltare şi o intervenţie mult
mai ţintită în scopul corectării deficienţelor observate.
Corespunzător celor 5 factori identificaţi, Frostig elaborează 5 subteste:
1) Subtestul I se numeşte „Coordonare ochi-mână”: sarcina subiectului este de a
trasa linii drepte, şerpuite sau înterupte între distanţe diferite.
2) Subtestul II s.n. „Obiectul, fondul percepţiei”: vizează capacitatea subiectului de
a diferenţia între fondul percepţiei şi obiectul percepţiei, pe fondul care se
complică gradual. Testul cuprinde şi figuri geometrice ascunse care trebuie
identificate.
3) Subtestul III s.n. „Constanţa formei”: presupune recunoaşterea unor figuri
geometrice în timp ce acestea îşi schimbă mărimea, construcţia, plasarea spaţială.
Implică diferenţierea acestor figuri de alte construcţii grometrice. Sunt utilizate ca
modele obiectuale cercuri, pătrate, patrulatere şi elipse.

1
4) Subtestul IV s.n. „Poziţia spaţială”: examinează recunoaşterea poziţiei formelor
prezentate serial. În test se utilizează desene simplificate ale unor obiecte
cotidiene.
5) Subtestul V s.n. „Relaţii spaţiale”: constă în analiza formelor şi a modelelor
simple. Formele sunt alcătuite din linii de diferite lungimi şi unghiuri, pe care
copilul trebuie să le copieze. Pentru a ajuta copilul, există nişte puncte de sprijin.
Testul poate fi aplicat la:
 copiii cu vârsta între 4 şi 8 ani;
 preşcolari, şcolari mici sau copii mai mari care întâmpină dificultăţi de învăţare;
evaluarea la aceştia are un caracter clinic;
 copiii deficienţi mintal sau la cei cu probleme de comportament;
 copiii surzi sau cu tulburări auditive; instrucţiunile sunt date în limbajul mimico-
gestual;
 copiii cu debilitate mintală gravă şi copiii cu tulburări neuro-motorii; ei nu vor
utiliza creionul, ci vor rezolva itemii arătând cu degetul.

Mod de administrare
!OBSERVAŢII:
1) Instrucţiunile de lucru pot fi repetate când subiectul nu a înţeles ce are de făcut.
Instrucţiunile trebuie date întotdeauna standard şi nu explicitate, detaliate sau date
sub o altă formă, prin care să i se sugereze copilului soluţia;
2) Instrucţiunile trebuie prezentate clar şi explicit, fără ambiguităţi;
3) Pe masa de lucru să nu existe nimic altceva în afara obiectelor de care copilul are
nevoie atunci;
4) Dacă testul solicită prea mult copilul, examinatorul poate acorda pauze pentru
detensionarea lui;
5) Testul poate fi aplicat individual (timp de lucru: 30-45 minute) sau colectiv (timp
de lucru: aprox. 1 oră).

2
I) Testul Coordonare ochi-mână
! OBSERVAŢII:
 Copilul va fi permanent atenţionat în a nu ridica creionul de pe hârtie înainte de a
termina de trasat linia;
 Nu este permis copilului să schimbe poziţia caietului, să-l rotească, astfel încât
liniile orizontale să devină verticale sau invers. Dacă nu respectă aceste condiţii,
nu va primii nici un punct la itemii respectivi.
 Dacă trasează linia de la dreapta la stânga sau de jos în sus, acest lucru se va
nota, dar nu se va lua în considerare la punctaj.
 Examinatorul demonstrază copilului pe o pagină separată ce va trebui să
realizeze, spunând: „Aici avem un şoricel (indică), iar aici o bucată de caş
(indică) despărţite printr-un tunel. Vom trasa o linie între şoricel şi caş pentru a
vedea cum ajunge şoricelul la caşcaval fără să se oprească sau să se lovească de
pereţii tunelului!” Examinatorul trage linia.
Itemul 1: şoricel....tunel...caşcaval.
Itemul 2: Proba căsuţelor: căsuţă......drumul de la o căsuţă la alta....
Itemul 3: Proba pomilor: ..ne plimbăm pe o stradă pe care s-au plantat 2 pomi...să văd
cum te plimbi.
Itemul 4: Proba maşină-garaj.
Itemul 5: ...aici sunt 2 prieteni buni...fetiţa vrea să meargă la băiat...trasează drumul fără
să ridici creionul de pe hârtie şi fără să te opreşti.
Itemii 6,7,8: Proba liniilor şerpuite: „Acesta e un joc nou, dar cu aceleaşi reguli. Aici
avem un drum. Arată-mi cu creionul cum poţi merge dintr-un capăt în altul
fără să te loveşti de pereţii tunelului şi fără să ridici creionul”.
Itemul 9: Proba bilelor: copilul trebuie să acopere cu creionul linia desenată în caietul
test. Examinatorul demonstrează pe o foaie separată: „Priveşte aici. Eu voi
acoperi linia cu creionul roşu. Ia creionul roşu şi acoperă şi tu linia. Nu te opri
şi nu ridica creionul.”
Itemul 10: Proba punctelor. „Urmează un nou joc. Va trebui să unim cele 2 puncte cu o
linie dreaptă. Nu te opri şi nu trage linii prea lungi”. Examinatorul
demonstrează pe o altă hârtie.

3
Itemul 11: Proba stelelor: identic cu itemul 10.
Itemul 12: Proba perelor Aceleaşi sarcini, doar că liniile vor fi verticale. („Nu depăşi
perele!”).
Itemul 13: Proba pomilor: identic cu itemul 12.
Itemul 14: „În această cutie sunt 2 puncte: trasează o linie de la un punct la celălalt.
Începe exact de la primul punct şi temină exact la celălalt. Nu ridica creionul.”
Itemul 15: Proba 3 puncte: „Aici sunt 3 puncte. Trasează o linie de la primul punct la al
doilea, apoi de la al doilea la al treilea. Nu ridica creionul de pe foaie, ai grijă
ca liniile să fie cât mai drepte”.
Itemul 16: identic cu itemul 15.
Punctaj maxim: 30 de puncte.
Itemii 1-4: se pot obţine 2,1 sau 0 puncte.
Se acordă 2 puncte dacă:
 a trasat o linie continuă între cele 2 linii drepte (tunelul), de la prima
figură la cealaltă sau de la un capăt al liniei conducătoare la celălalt;
 a ridicat creionul de pe hârtie, dar a continuat linia fără denivelări sau
ştersături evidente;
Se acordă 1 punct dacă:
 linia trasă cu creionul atinge linia conducătoare în unul sau mai multe
locuri;
 dacă linia trasată depăşeşte cele 2 imagini între care trebuia trasă cu
aproximativ 0,5cm.
Se acordă 0 puncte dacă:
 linia trasă depăşeşte liniile conducătoare;
 linia trasată prezintă rupturi, ramificaţii, unghiuri ascuţite evidente;
 linia depăşeşte în orice direcţie figurile cu mai mult de 0,5 cm;
 linia începe sau se termină la o distanţă de doar câţiva mm faţă de liniile
de conducere;
 trage linia pe bucăţi sau se întrerupe.

4
Itemul 5: se pot obţine 1 sau 0 puncte.
Se acordă 1 punct dacă: atinge linia de conducere dar nu o depăşeşte;
Se acordă 0 puncte dacă: nu îndeplineşte una din condiţiile de la itemii 1-4.
Itemii 6-8: se pot obţine 2,1 sau 0 puncte, condiţii identice ca la itemii 1-4.
Itemul 9: se acordă 1 sau 0 puncte.
Se acordă 1 punct dacă linia trasă cu creionul acoperă complet linia tipărită şi nu
se vede nici un spaţiu alb dintre linia trasă şi cea conducătoare, plus condiţiile de
mai sus;
Se acordă 0 puncte dacă apar spaţii albe între linii şi nu sunt satisfăcute condiţiile
de mai sus.
Itemii 10-16: se acordă 2,1,0 puncte, identic cu itemii de mai sus.

II) Testul Obiectul şi fondul percepţiei

Pentru acest subtest avem nevoie de creioane colorate şi de 8 catonaşe cu triunghi,
dreptunghi, cruce, lună, cerc, 2 stele cu 5 şi 6 colţuri, oval, zmeu.
!OBSERVAŢII:
 Figurile nu vor fi arătate copiilor în poziţiile în care apar în test (de ex.,
triunghiul va fi cu vârful în jos);
 Înainte de începerea fiecărei probe le repetăm copiilor: „Nu ridica creionul de pe
hârtie, creionul trebuie să se situeze exact pe linie!”;
 Cartonaşele vor fi prezentate de fiecare dată când se cere copilului să contureze o
figură geometrică.

Itemul 1: Proba triunghiurilor

„Acum vom avea un nou joc. Vom căuta lucruri diferite. Ştiţi cum arată un
triunghi? (arată cartonaşul cu triunghiul şi desenează unul pe o foaie separată). Ştiţi ce
înseamnă să conturezi o figură? A contura înseamnă a scoate în evidenţă laturile unei
figuri prin îngroşarea lor fără a colora interiorul şi fără a întrerupe linia. Priveşte cum
conturez acest triunghi! (demonstrează) Acum ia creionul albastru şi conturează
triunghiul acesta! (se indică triunghiul de la itemul 1) Când termini, pune creionul pe
masă!”

5
Itemul 2: Proba dreptunghiului
„Avem aici o formă ce seamănă cu o cutie lungă. Se numeşte dreptunghi (i se
indică figura şi cartonaşul aferent). Ia creionul verde şi conturează dreptunghiul. Nu lua
creionul de pe hârtie!”
Itemul 3: idem item 2, doar că vor avea de conturat o cruce, cu culoarea roşie.
Itemul 4: lună → culoarea maro.
Itemul 5: „Aceasta este o stea (se arată cartonaşul ce steaua cu 6 colţuri şi apoi cea din
caiet). Aici sunt 2 stele. Ia creionul verde şi desenează prima stea. Ia creionul roşu şi
conturează a doua stea”.
Itemul 6: Proba 4 stele
„Avem aici 4 stele (se indică cartonaşul cu steaua cu 5 colţuri şi apoi una din
caiet). Ia creionul verde şi desenează steaua aceasta”. I se cere apoi să contureze celelalte
stele cu maro, albastru şi roşu.
Itemul 7: Proba zmei
„Aceasta este o minge. Pe minge se găsesc mai mulţi zmei, astfel de zmei (se
arată cartonaşul romb). Conturează zmeii cu albastru!”.
Itemul 8: Proba ouălor: idem proba 7, ovalele se conturează cu verde.
Cotare: punctaj maxim 20 de puncte.
Itemii 1-6: se acordă 1 sau 0 puncte.
Se acordă 1 punct dacă:
 conturează clar desenul, fără o întrerupere sau abatere mare;
 nu se depunctează dacă la intersecţii sau la capete există o întrerupere
foarte mică.
Se acordă 0 puncte dacă:
 linia trasă cu creionul deviază semnificativ de la linia stimul;
 linia trasă lipseşte dintre 2 puncte de intersecţie.
Itemii 7-8: se acordă câte 1 punct pentru fiecare figură descoperită.
Se numără câte figuri au fost desenate şi se verifică individual după regulile de
mai sus.

6
III) Testul Constanţa formei
Materiale necesare: creion verde, maro, 4 caronaşe cu cerc, oval, pătrat,
dreptunghi.
III A)
Itemul 1: Proba cercuri:
Arătăm copilului cartonaşul cerc şi cartonaşul oval, spunând: „Aceasta este o
minge (cerc) şi acesta este un ou (oval)”. Se prezintă foaia test. „Pe această foaie sunt
câteva mingi. Va trebui să le găseşti pe toate. Conturează-le cu verde! Nu le colora! Nu
desena nimic altceva ce nu este cerc!”
Înainte de desen vom atrage atenţia: „Ai grijă să nu desenezi ouăle, ci doar
cercurile!”
Este posibil să înceteze să mai deseneze după ce au găsit 1-2 cercuri. Le spunem:
„Să văd câte cercuri poţi găsi!” Aceasta este o încurajare şi nu o sugestie că numărul
cercurilor nu ar fi suficient.
Itemul 2: Proba pătratelor
Se arată cartonaşele cu pătrat şi cu dreptunghi. „Acesta este un pătrat, el are
laturile egale. Aceasta este o cutie lungă (un dreptunghi)”. Se arată şi în caietul test. „Vei
găsi câteva pătrate şi obiecte care se aseamănă unor cutii mai lungi. Va trebui să conturezi
pătratele! Nu contura cutiile lungi, nici liniile şerpuite, nimic altceva! Să văd câte poţi
găsi! Foloseşte creionul maro!”
III B) Instrucţiuni identice ca şi la III A)
Cotare: punctaj maxim 17 puncte: 9 puncte pentru IIIa şi 8 puncte pentru
IIIb.
Se acordă 1 punct pentru fiecare figură corect conturată.
Se acordă 0 puncte pentru fiecare figură greşit conturată sau dacă a conturat
altceva.

IV) Testul Poziţia spaţială

Materiale necesare: un cartonaş cu 5 săgeţi desenate, 4 orientate spre dreapta şi
una spre stânga şi un cartonaş pe care să fie desenate 6 fetiţe, prima fiind încadrată în
chenar.

7
IVa) I se spune copilului „Priveşte aceste săgeţi. Una dintre ele se deosebeşte de
celelalte pentru că este orientată în altă direcţie (se arată cartonaşul). Priveşte cum
marchez eu acest lucru (i se arată copilului)”. Se verifică dacă a înţeles sarcina de lucru.
Itemul 1: Proba mesei
„Priveşte primul rând. Aici sunt câteva mese. Cele mai multe au o poziţie corectă,
dar una dintre ele a fost întoarsă. Tu va trebui să-mi arăţi masa greşit aşezată”.
Itemul 2-4: Indicaţiile sunt similare.
Pentru preşcolari, testul se opreşte la itemul 4 al subtestului IV, iar la subtestul I
nu se face itemul 5.
IV b) Se prezintă cartonaşul cu 6 fetiţe. „Priveşte prima fetiţă (se arată fetiţa din
chenar). Acum priveşte-le pe celelalte. Una din ele (se indică) este la fel cu cea din
chenar, adică priveşte în aceeaşi direcţie, iar celelalte privesc în altă direcţie. Vezi acest
lucru?”
Itemul 5: Proba flori
„Aici sunt mai multe flori. Pune degetul pe cea din chenar. Caut-o pe cea din şir
care este exact ca şi acea din chenar. Marchează cu creionul floarea găsită”.
Itemii 6-8: instrucţiuni identice.
Cotare:
Se acordă 1 punct: dacă indică răspunsul corect.
Se acordă 0 puncte: dacă nu indică răspunsul corect, chiar dacă apoi se corectează.

V) Testul Relaţii spaţiale

„Priveşte aici (se indică partea stângă, sus). În această parte sunt desenate mai
multe puncte şi un baston. Urmăreşte cu degetul linia bastonului. Acum priveşte în
această parte (dreapta). Vezi punctele fără baston. Va trebui să desenezi cu creionul o linie
în aşa fel încât partea din stânga să se potrivească exact cu partea din dreapta”.
Instrucţiuni identice pentru toţi itemii.
Testul se termină pentru şcolarii mici după itemul 7, iar pentru preşcolari, după
itemul 4.

8
 Cotare:
Se acordă 1 punct pentru fiecare figură corect copiată. Proba nu evaluează coordonarea
vizual-motrică, deci copilul nu va fi depunctat dacă realizează imperfecţiuni în executarea
grafică, dar sesizează corect relaţiile spaţiale.
Se acordă 0 puncte dacă copiază greşit modelul sau dacă nu respectă sarcina de lucru
(desenează şi în partea stângă), dar în acest caz, se permite o singură greşeală. Se dau tot
0 puncte şi dacă apar corecturi sau alte linii.

INTERPRETARE
Pe baza celor 5 subteste ale probei Frostig pot fi calculaţi 2 coeficienţi: vârsta
perceptivă (V.P.) şi coeficientul perceptiv (Q.P.).
V.P. ne indică în ani şi luni nivelul dezvoltării funcţiei perceptive. Punctajului brut
obţinut la fiecare din cele 5 subteste îi corespunde o anumită vârstă perceptivă, ce poate fi
în concordaţă sau nu cu vârsta cronologică.
De exemplu: Un subiect cu vârsta cronologică de 6 ani şi 0 luni:
Subtestul I: 13 puncte → V.P.= 6 ani şi trei luni. Este în avans cu 3 luni în ceea ce
priveşte coordonarea ochi-mână în raport cu vârsta cronologică;
Subtestul II: 14 puncte → V.P. = 5 ani şi 6 luni. Este în urmă cu 6 luni în ceea ce priveşte
capacitatea de a face diferenţierea dintre obiectul şi fondul percepţiei.
Subtestul III: 8 puncte → V.P. = 6 ani şi 3 luni. Copilul are un avans de 3 luni în ceea ce
priveşte funcţiile perceptive implicate în surprinderea constanţei formei.
Subtestul IV: 5 puncte → V.P. = 5 ani şi 6 luni. Copilul are o întârziere de 6 luni în
dezvoltarea funcţiilor perceptive implicate în sarcinile care necesită orientare spaţială.
Subtestul V: 4 puncte → V.P. = 6 ani şi 0 luni. Este în concordaţă cu vârsta cronologică
în ceea ce priveşte perceperea relaţiilor spaţiale.
Nivelul minim al V.P. pentru fiecare din cele 5 subteste trebuie să fie de 6 ani
pentru ca un copil să poată asimila cu succes scris-cititul în clasa I.
Pe baza testului Frostig se poate identifica mai precis factorul deficitar în
dezvoltarea perceptiv-motrică şi astfel se poate realiza un plan de recuperare mult mai
ţintit, decât pe baza unor probe de evaluare globale a dezvoltării perceptiv-motrice.

9
 Pentru coeficientul perceptiv, punctele brute obţinute la test se transformă pe baza
tabelului:
Puncte
Subtest Puncte brute Total Q.P.
standard
I 13 10
II 14 9
III 8 10 48 96
IV 5 9
V 4 10

Q.P.= 96 → centilul 40 → nivel mediu.

10