UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Departamentul”Finanțe și Bănci”

BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE PELINIA

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI APL PELINIA

Lucrul individual la disciplina:Gestiunea finanțelor publice și fiscalitate

Autori: Brașoveanu Robert

Curarari Vasilisa
Ceremuș Denis
Nica Daniela
Bazatin Andrei
Chiosa Gabriela
Rozarionov Dumitru

Gr. FB 1703

Conducător ştiinţific: Dragomir Lilia

dr., conf. univ.

CHIȘINĂU 2019

1
 CUPRINS:

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL PELINIA (Descrierea succintă a APL

(caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor))...........................................4

2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A APL

PELINIA.........................................................................................................................................8

3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL PELINIA…………………….10

4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL PELINIA…...15

5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL

PELINIA………………………………………………………………………………………...22

6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL PELINIA......26

7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA....33

8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA......................36

9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE

LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA.......................40

10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI

FISCALE A APL PELINIA……………………………………………………………………42

11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL PELINIA..........44

12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ..........................47

13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL PELINIA................50

14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL PELINIA....................................52

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................53

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................54

ANEXE.........................................................................................................................................55

2
 I.INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei.Actualitatea și importanța temei de cercetare reese din
realitatea cu care se confruntă la momentul de față satul Pelinia și anume cu insuficiență de
venituri la buget, cu necesități de cheltuieli și investiții considerabile, respectiv cu deficite
bugetare mult prea mari și posibilități de a le finanța mult prea mici. Politica bugetară a statului
reprezintă în sine o pârghie de influenţare a activităţii economice şi a vieţii sociale. Astfel,
sursele de bază ale veniturilor financiare și destinația cheltuielilor efectuate de stat definesc
economia și prioritățile sale de dezvoltare.

Scopul lucrării. Prin acest referat ,am încercat să descopăr care sunt principalele caracteristici
ale bugetului satului Pelinia ,cât și modul de implicare a statului în viața cultural a statului .

Obiectul studiului. Noțiuni teoretice despre buget care este procedura bugetară în satul
Pelinia,cine sunt responsabilii de elaborare a legii bugetului și care sunt efectele ei.

Metodologia de cercetare. Redactînd acest referat am utilizat deducția,pornind de la informația

general despre buget , legea bugetului precum și modul de elaborare a legii bugetului .Am
analizat atît informația din literatura de specialitate cît și anumite surse web , date statistice
prezentate de Ministerul Finanțelor.

Importanța practică. Cunoaşterea efectelor bugetului satului Pelinia în condițiile în care

presiunile fiscale din Republica Moldova sunt deja mult prea mari, și statul deacum nu poate
miza pe creșterea surselor de finanțare a cheltuielilor sale din contul majorării impozitelor și
taxelor. În acest context, un aspect important la care autoritățile statului trebuie să lucreze este
eficiența cheltuirii banului public. Altfel spus, banii trebuie să fie cheltuiți chibzuit, să fie
direcționați spre domenii prioritar de dezvoltat și să devieze de la conceptul de cheltuială curentă
spre conceptul de investiție pe termen lung.

Cuvinte-Cheie.Buget,cheltuieli govern,legea bugetului,parlament,venituri .

3
1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL PELINIA (Descrierea succintă a APL
(caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor))

Pelinia este considerat cel mai mare sat din nordul Republicii Moldova, avand o populatie de 8
394 de locuitori.

Primaria Satului Pelinia este in componenta Raionul Drochia situata la latitudinea 47.8780
longitudinea 27.8344 si altitudinea de 164 metri fata de nivelul marii. Primarul este Titus
Sărăteanu la alegeri fiind Candidat Independent. Conform recensamintului din anul 2014
populatia este de 8 394 locuitori. Distanța directă pîna în or. Drochia este de 16 km. Distanța
directă pîna în or. Chişinău este de 142 km.

4
La activitatea primariei contribuie urmatorii angajati:

 Primar (Titu Sarateanu)

 17 angajati
-2 contabili
-2 secretare
-2 persoane care se ocupa cu impozitele
-2 ingineri cadastrali
-1 curier
-7 persoane care se ocupa cu ordinea in interiorul si exteriorul primariei
 17 consilieri locali;
Anexa1

Reguli generale de organizare a contabilității în instituția bugetară:

1. Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile îi revine conducătorului

instituţiei publice.
Conducătorul instituţiei publice asigură:
a) Organizarea şi ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării pînă
la lichidarea instituţiei;

5
 b) Elaborarea, coordonarea, aprobarea și respectarea Politicii de contabilitate a
instituției;
c) elaborarea și aprobarea regulilor circulației și tehnologiei de prelucrare a informației
contabile;
d) organizarea sistemului de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
e) respectarea actelor legislative și normative prevăzute la punctul 1.4;
f) întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare;

2. Evidența contabilă la primaria Pelinia este ținută şi organizată de contabil.

3. Primaria Pelinia ţine evidența contabilă în conturile analitice şi sintetice utilizînd planul de
conturi contabile aprobat prin ordin MF nr. 93 din 19.07.2010

4. Atribuțiile contabilului sunt următoarele:

a) organizarea corectă a evidenței contabile;
b) efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte și la timp a documentelor
primare și legalității operațiilor efectuate;
c) controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinației, în limitele alocațiilor
aprobate, precum și asupra integrității mijloacelor bănești și valorilor materiale;
d) calcularea și plata la timp a salariilor, indemnizațiilor și altor plăți angajaților;
e) efectuarea la timp a decontărilor cu persoanele juridice și cu persoanele fizice;
f) participarea la efectuarea inventarierii resurselor bănești, decontărilor, valorilor materiale
și formularelor cu regim special, determinarea corectă și la timp a rezultatelor inventarierii și
reflectarea lor în evidență;
g) întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;
h) păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, a altor documente, precum și
predarea lor la arhivă în ordinea stabilită;
5. Contabilul-şef de comun cu conducătorul instituției semnează acte, care servesc drept temei
pentru primirea şi predarea valorilor, mărfurilor, materialelor şi mijloacelor băneşti, precum şi
achitarea datoriilor.
6. Contabilului-şef i se interzice să primească spre executare documente privind faptele
economice ce contravin actelor legislative şi normative, informînd despre aceasta în scris
conducătorul entității.

6
Anexa 2

7
 2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A
APL PELINIA

Autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale sînt responsabile

de elaborarea și aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale și în conformitate cu
clasificația bugetară unică.
Autoritatea executivă a unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă, printr-o
dispoziție, cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectului bugetului local pe anul
următor spre examinare și aprobare consiliul local.

Proiectul bugetului local al s.Pelinia prezentat spre aprobare consiliului local include:
a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile și cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;
- cotele impozitelor și taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituție publică;
- fondurile speciale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la buget;
c) cuantumul fondului de rezervă;
d) alte date adiționale elaborării proiectului bugetului;
e) nota informativă la proiectul bugetului.

Consiliul local al s.Pelinia examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un interval
de cel mult 5 zile, apoi aprobă bugetul local pe anul bugetar următor.
Elaborarea proiectului de buget a s.Pelinia pe anul 2015 s-a efectuat conform art.20 al Legii
nr. 397-XV din 16.10.2003 privind Finanțele Publice Locale, conform Legii nr. 847 din
24.05.1996 “Cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar”, Legii privind administrația
publică locală nr.436 din 28.12.2006 și în baza prognozei indicilor economici și financiari,
datelor Inspectoratului Fiscal de Stat pe s.Pelinia .

8
Anexa 3

9
 3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL PELINIA

La nivel local, principalele activităţi şi termene limită în procesul de elaborare şi aprobare a

bugetelor sunt următoarele:

a) Autorităţile executive locale elaborează şi prezintă autorităților reprezentative și

deliberative locale proiectele bugetelor locale respective, pînă la 20 noiembrie.

b) Autoritățile reprezentative și deliberative locale aprobă bugetele locale respective, pînă

la 10 decembrie.

Responsabilităţile în procesul de elaborare şi aprobare a bugetului local pe anul următor,

acţiunile principale şi termenele de realizare ale acestora, se cuprind în tabelul 3.1. În baza
calendarului în cauză, autorităţile executive ale UAT elaborează şi aprobă propriul calendar
de activităţi, cu stabilirea termenelor de realizare şi a persoanelor responsabile.

10
 Tabelul 3.1. Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pe anul
următor:

Acţiunea Autoritate Termenul de Autoritatea

responsabilă realizare beneficiară
1. Emiterea dispoziției cu privire la Autoritatea 1 martie Autoritățile/instituțiil
calendarul de activități pentru executivă e bugetare
elaborarea proiectului bugetului local și,
crearea, după caz, a grupului de lucru
responsabil de proiectul bugetului

2. Evaluarea rezultatelor Subdiviziunile 20 aprilie Autoritatea executivă

implementării politicilor la nivelul structurale ale APL1
UAT, inclusiv analiza performanței
programelor/ subprogramelor existente

Subdiviziunea / 20 aprilie Autoritatea executivă

3. Analiza tendinţelor veniturilor şi
unitatea financiară a
cheltuielilor bugetului local reieşind din
APL
executarea bugetului pe anii precedenţi
și elaborarea prognozei preliminare de
resurse și cheltuieli a bugetului local

4. Elaborarea / actualizarea Autoritatea 1 mai Autoritatea

Programului strategic de dezvoltare a executivă de comun reprezentativă și
UAT pe termen mediu (după caz) cu subdiviziunile deliberativă
structurale ale APL
5. Emiterea circularei privind Ministerul 1 iunie Direcţia finanţe 2
elaborarea bugetelor locale anuale Finanţelor

6. Emiterea circularei privind Direcţia finanţe 5 iunie Autorităţile

elaborarea bugetelor locale anuale şi executive de nivelul
prezentarea propunerilor/proiectelor I și II
bugetelor locale

7. Estimarea cadrului general de Autoritatea 15 iunie Subdiviziunile

resurse a bugetului local și executivă structurale ale APL
determinarea limitelor de cheltuieli
Subdiviziunea / Autoritățile/instituțiil
unitatea financiară a e bugetare

1
Subdiviziuni structurale ale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii reponsabilide anumite domenii (de ex.educația, asistența
socială, gospodăria comunală, etc.)
2
Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atît de elaborarea bugetului local de nivelul II, cît și de elaborarea
sintezei consolidate a bugetelor locale de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/ UTA autonomă cu statut juridic special.
11
 Acţiunea Autoritate Termenul de Autoritatea
responsabilă realizare beneficiară
APL
8. Revizuirea, după caz, și Autoritatea 15 iunie Autoritățile/instituțiil
determinarea structurii programelor/ executivă în comun e bugetare
subprogramelor bugetare, desemnarea cu subdiviziunile
responsabililor, precum și formularea structurale ale APL
scopului, obiectivelor și indicatorilor de
performanță a programelor
/subprogramelor

9. Elaborarea şi prezentarea Subdiviziunile 30 iunie Autoritatea executivă

propunerilor de buget, inclusiv structurale ale APL
fundamentate pe programe și Autoritățile Subdiviziunea/unitate

performanță /Instituţiile bugetare a financiară a APL

10. Consultarea propunerilor de buget Subdiviziunea/unitat 5 iulie Autoritatea executivă

și prioritizarea cheltuielilor ea financiară a APL

Grupul de lucru
(după caz)
11. Întocmirea proiectului bugetului Autoritatea 10 iulie Direcția finanțe
local și prezentarea acestuia spre executivă de comun
consultare cu
subdiviziunea/unitat
ea financiară
12. Examinarea proiectelor bugetelor Direcția finanțe 25 iulie Ministerul Finanţelor
locale de nivelul I și II şi întocmirea
sintezei consolidate a proiectului
bugetului local

13. Organizarea consultărilor pe Ministerul 1-15 august

Direcţia finanțe
marginea proiectelor bugetelor locale şi Finanţelor
Autoritatea executivă
asupra relaţiilor interbugetare între
(după caz)
bugetul de stat şi bugetele locale

14. Ajustarea, în caz de necesitate, a Ministerul 25 august

Autoritatea executivă
relaţiilor între bugetul de stat şi bugetele Finanţelor
locale ca urmare a consultărilor cu APL

15. Comunicarea eventualelor Ministerul În termen de 5

Autoritatea executivă

12
 Acţiunea Autoritate Termenul de Autoritatea
responsabilă realizare beneficiară
modificări în relaţiile interbugetare ca Finanţelor / Direcţia zile de la
urmare a examinării şi aprobării finanţe aprobarea
proiectului legii bugetului de stat de proiectului
către Guvern bugetului de
stat
16. Ajustarea, în caz de necesitate, a Autoritatea În termen de 5
x
relaţiilor interbugetare, ţinînd cont de executivă de comun zile de la data
modificările intervenite ca urmare a cu comunicării
examinării şi aprobării proiectului subdiviziunea/unitat modificărilor
bugetului de stat la Guvern ea financiară

17. Actualizarea politicilor sectoriale Autoritatea 1 noiembrie

Autoritatea
ale UAT şi reprioritizarea programelor executivă în comun
reprezentativă şi
în corespundere cu politicile sectoriale cu subdiviziunile
deliberativă
naţionale şi reișind din cadrul de structurale ale APL
resurse disponibil

18. Definitivarea proiectului bugetului Autoritatea 20 noiembrie

Autoritatea
local şi prezentarea spre examinare şi executivă de comun
reprezentativă şi
aprobare cu
deliberativă
subdiviziunea/unitat
ea financiară
19. Examinarea şi aprobarea bugetului Autoritatea 10 decembrie
x
local reprezentativă şi
deliberativă
20. Prezentarea copiei deciziei privind Autoritatea în termen de 5
Direcția finanțe
aprobarea bugetului local ( inclusiv executivă zile după
anexele și nota informativă) aprobarea
bugetelor locale
21. Repartizarea bugetului local Autoritățile/instituțiil în termen de 15 Autoritatea executivă
aprobat e bugetare zile de la data
publicării
Subdiviziunea/unitat deciziei
ea financiară a APL bugetare anuale
22. Efectuarea ajustărilor de rigoare în Autoritatea executivă în termen de 30
Autoritatea
bugetele locale pentru a le aduce în zile de la data
reprezentativă şi
conformitate cu prevederile legii anuale publicării Legii
deliberativă
a bugetului de stat, inclusiv ajustarea bugetului de
limitelor de cheltuieli, după caz stat

13
 Acţiunea Autoritate Termenul de Autoritatea
responsabilă realizare beneficiară
23. Prezentarea sintezei consolidate a Direcția finanțe în termenul
Ministerul Finanțelor
bugetelor locale aprobate stabilit de MF

Sursa: datele Ministerului Finanțelor

Prognoza veniturilor bugetare a s.Pelinia se efectuează în baza estimării bazei fiscale pe

fiecare unitate administrativ-teritorială, aparte pe tipuri de impozite, taxe și alte încasări în buget.
Datele Inspectoratului Fiscal de Stat, Organului cadastral, Secției statistica și în baza Notelor
metodologice ale Ministerului de Finanțe cu privire la elaborarea proiectului de buget.
Estimarea impozitului pe venit din salariu s-a calcult ținînd cont de executarea impozitului
dat pe anul 2017 și executarea scontată pe anul 2018 și în baza prognozei a salariului mediu
lunar și a cotelor de scutiri personale indicate de Ministerul Finanțelor în Notele metodologice cu
privire la elaborarea proiectului de buget pe anul 2018.
Venitul din încasările la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător s-a calculat
reieșind din estimările scontate pe anul 2018 și a impozitului reținut conform preverilor anumitor
articole ale Titlului II din Codul Fiscal.
La estimarea încasărilor impozitului funciar și a impozitului pe bunurile imobiliare se
calculează ținînd cont de prevederile Titlului VI din Codul Fiscal și datele evidenței fiscale,
datele Cadastrului Funciar pe unitatea administrativ-teritorială.
Proiectul prognozei a calculelor plăților în fondul rutier s-a folosit cotele de impozitare
prevăzute în formularul prezentat de către Ministerul Finanțelor și în baza informației privind
numărului autovehiculelor în dependență de capacitatea motorului de unitatea administrativ-
teritorială înregistrate în Registrul de Stat al transporturilor. ÎS Centrul Resurselor de Stat
informaționale de stat “Registru”.
Calcularea taxelor locale s-au efectuat în baza Codului Fiscal Titlul VII – “Taxele locale” cu
modificările și completările ulterioare și deciziile autorităților administrației publice locale
privind stabilirea acestor taxe pe teritoriile respective.
Calculul plăților la resursele natural s-a executat conform cotelor prevăzute în anexele
Titlului VIII al Codului Fiscal “Taxele pentru resursele naturale”.
Prognoza calculelor a altor impozite, taxe și încasări s-au efectuat în baza cotelor și
marimilor taxelor și plăților stabilite și modul impozitării, aprobat de către organele
administrației publice centrale și locale (plata pentru arenda terenurilor, arenda bunurilor
proprietății publice, etc.), analizei încasărilor reale a impozitelor pe anii 2017-2019.

14
 4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL PELINIA

Prezentul Regulament stabileşte modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe

programe.
Prevederile Regulamentului se aplică în procesul bugetar de către autorităţile publice centrale
şi locale, precum şi de către instituţiile bugetare subordonate acestora.
Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a bugetelor,
avînd la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora
la toate etapele procesului bugetar. Bugetarea pe programe este de asemenea un instrument
eficient de management bugetar, care asigură stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor privind
alocarea resurselor bugetare.
În cadrul bugetării pe programe accentul se pune pe rezultatele ce trebuie atinse în urma
activităţilor preconizate/realizate de către autorităţile/instituţiile bugetare, astfel fiind
asigurată legătura cheltuielilor bugetare cu programele şi activităţile, care pun în aplicare
măsurile de politică.
Caracteristicele principale ale bugetului pe programe sunt:
a) legătura cu cadrul de politici: bugetul este structurat pe programe, care reflectă
obiectivele de politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen mediu şi lung;
b) focusat pe performanţă: pe lîngă informaţia financiară, bugetul pe programe cuprinde
informaţia nefinanciară, fiind stabilite scopul, obiectivele şi indicatorii de performanţă;
c) responsabilitate sporită în procesul bugetar: bugetul pe programe implică
responsabilitatea autorităţilor/instituţiilor bugetare pentru realizarea performanţei asumate în
procesul bugetar;
d) perspectiva multianuală: formatul de prezentare a bugetului pe programe cuprinde
informaţia în dinamică, incluzînd rezultatele înregistrate pentru ultimii doi ani, indicatorii
aprobaţi pentru anul în curs şi estimările pentru următorii trei ani.
II. STRUCTURA PROGRAMULUI

Bugetul pe programe are la bază clasificaţia bugetară a programelor, care determină structura
programelor şi cuprinde următoarele nivele ierarhice:

 programul (P1)
o subprograme (P2)
 activităţi (P3).
Programul (P1) reprezintă un ansamblu coerent şi agregat de activităţi implementate de către
autorităţile publice pentru atingerea unui scop şi/sau realizarea anumitor obiective strategice
15
pe termen mediu sau lung. Programul reflectă, de regulă, un domeniu public sau o funcţie a
statului.
Orice program se divizează în subprograme (P2), ce conţin grupuri de activităţi interconexe,
grupate logic, care au obiective specifice şi sprijină implementarea programului.
La formularea programelor/subprogramelor, trebuie să fie respectate următoarele reguli:
a) trebuie să reprezinte un domeniu de politică;
b) trebuie să reflecte un singur scop;
c) trebuie sa se ia în considerare structura organizaţională a autorităţilor publice ca să
existe posibilitatea identificării şi verificării cheltuielilor subprogramului atît la elaborarea, cît şi
în procesul implementării acestuia;
d) în dependenţă de complexitate şi mărime, programul/subprogramul poate fi atribuit unei
sau mai multor autorităţi/instituţii bugetare.
În cadrul subprogramelor se definesc activităţile (P3), care reflectă serviciile prestate de către
o autoritate/instituţie bugetară pentru atingerea obiectivelor subprogramului pe care îl
realizează. Activităţile reprezintă elementul de cost al subprogramului şi asigură estimarea
costurilor cu detalierea conform clasificaţiei economice. Pînă la implementarea clasificației
bugetare noi, în calitate de ”activități” se va utiliza clasificaţia organizaţională a cheltuielilor
bugetare - B. Tipuri de instituţii, organizaţii şi măsuri finanţate din buget.

În structura bugetului, programele şi subprogramele sunt integrate, interdependente şi

legate între ele, în timp ce activităţile sunt o componentă independentă şi pot fi aplicate în
funcție de relevanța acestora pentru un anumit subprogram.

Tabelul 4.1 cuprinde cîteva exemple de programe, subprograme şi activităţi în cadrul APL
PELINIA.

Tabelul 4.1. Exemple de programe, subprograme şi activităţi implicate în APL PELINIA:

Program Subprograme Activităţi

 Administrarea veniturilor  Executarea şi raportarea

publice bugetului public naţional
Managementul  Inspecţia financiară  Raporturi interbugetare
Finanţelor  Administrarea  Gestiunea datoriei de stat
Publice achiziţiilor publice  Auditul extern

 Dezvoltarea drumurilor  Implementarea

 Dezvoltarea transportului programelor de
Dezvoltarea auto construcţie, reparaţie şi
întreţinere a drumurilor
16
 Program Subprograme Activităţi

transporturilor publice
 Susţinerea de stat a
transportului auto
 Educaţie timpurie  Educaţie gimnazială
 Învăţămînt gimnazial  Întreţinerea căminelor
Învăţămîntul  Învăţămînt vocaţional-  Activitate metodică
public şi tehnic secundar  Educaţie preşcolară,
serviciile de  Perfecţionarea cadrelor primară, liceală
educaţie  Asigurarea cu manuale
 Cursuri de perfecţionare
Protecţia  Protecţie a persoanelor în  Pensii pentru limita de
socială etate vîrstă
 Protecţie a familiei şi  Întreţinerea azilurilor
copilului pentru invalizi şi
 Protecţie a şomerilor pensionari
 Protecţie în domeniul  Servicii de deservire
asigurării cu locuinţe socială la domiciliu
 Indemnizaţii pentru
creşterea copilului
 Întreţinerea centrelor de
asistenţă socială de zi sau
de plasament pentru copii
 Măsuri de protecţie
socială a şomerilor

Tabelul 4.2. Exemple de scopuri implimentate pe parcursul anului bugetar în cadrul APL
PELINIA.
Program Subprogram Scop

Programul Politici şi management în  Politica în domeniul finanţelor publice

„Managementul domeniul bugetar-fiscal
dezvoltată şi fortificată
finanţelor publice”
Administrarea veniturilor publice  Stabilitatea, previzibilitatea şi transparenţa
politicilor de administrare fiscală şi vamală
asigurată
Programul Dezvoltarea drumurilor  Infrastructura drumurilor publice dezvoltată şi
„Dezvoltarea
menţinută în condiţii de maximă siguranţă
transporturilor”

Programul Învăţămînt gimnazial  Studii gimnaziale de calitate necesare formării

„Învăţămîntul public
culturii generale şi orientării spre nivelul
şi serviciile de
educaţie” superior de învăţămînt

Programul „Protecţia Protecţie a şomerilor  Gradul majorat de implicare a persoanelor

soială”
înmăsuri active şi de angajare în cîmpul muncii

17
În urma subprogramelor bugetare sau efectuat următoarele plăți și incasări pentru
implimentarea următoarelor scopuri: Anexa 4

18
19
20
Sursa: datele privind executarea bugetului APL PELINIA anexa 5

21
5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL
PELINIA

Impozitele şi taxele locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin

modificarea şi completarea Codului Fiscal. Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de
noi impozite şi taxe locale, în afară de cele prevăzute de Codul Fiscal, sau anularea ori
modificarea impozitelor şi taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a
bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai
concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetelor UAT.
Tabelul 5.1 Sistemul de taxe locale generale aplicate în Republica Moldova

Sursa: datele Ministerului Finanțelor

Resursele financiare publice locale colectate în cadrul APL PELINIA reprezintă relații sociale
de natură economică, în formă bănească, ce iau naștere în procesul de colectare a fondurilor
financiare la dispoziția primăriei necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.
APL PELINIA impune următoarele taxe obligatorii colectate de la locuitorii acestui sat:

22
Anexa 6

23
Anexa 7

24
sursa: Legea bugetului APL PELINIA din 12 decembrie 2018

25
 6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL
PELINIA

Bugetul local in sine presupune totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de

finanțare destinate exercitării funcțiilor care sînt în competența autorităților administrației
publice locale conform legislației și a funcțiilor delegate de Parlament la propunerea Guvernului.
Veniturile bugetare locale se constituie din:

1.venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit;

2.sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

3.subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

4.donaţii şi sponsorizări;

5.sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
prefinanţări.

Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea

şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează
impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea,
precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri

şi cheltuieli numai după încasarea lor. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea
de venituri, acestea sunt secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.

Originea surselor de venituri a APL PELINIA este format din surse interne si externe.Datele
concrete sunt prezentate în următorul tabel 6.1:

26
 Tabelul 6.1 Sursele de venituri a APL PELINIA

Sursa: Primăria Pelinia ,sursele de venituri pentru ultimii 3 ani anexa 8

27
În următoarele tabele vom analiza evoluția veniturilor APL PELINIA pentru ultimii 3 ani de
activitatea analizînd indicatorii de structură a acestora.

Tabelel 6.2 Total venituri pe ultimii 2 ani

Nr. Anii TOTAL VENITURI (mii lei)
1. 2017 9654,5
2. 2018 10994,9

3. 2019 11809,6

Histograma 6.1 Evoluția veniturilor APL PELINIA timp de 2 ani

Venituri
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2017
2018
2019

2017 2018 2019

Venituri 9654.5 10994.9 11809.6

În anul 2017 veniturile au constituit 9654,5 mii lei, mai tîrziu în anul 2018 veniturile au
crescut consecutiv cu 1340,4 mii lei și constituia 10994,9 mii lei deoarece s-au mărit activitățile
independente de antreprenoriat, veniturile din pensii, deasemenea ponderea veniturilor de peste
hotare acestea fiind efectuate prin transferuri.

În 2019 veniturile constituiau 11809,6 ceea ce înseamnă că ele au crescut față de anul 2018 cu
814,7 mii lei, deoarece s-au micșorat cheltuielile pentru acțiuni social-culturale, asigurarea și
asistența socială, gospodăria comunală, gospodăria de exploatare a fondului de locuințe, se
depreciază leul moldovenesc.

28
 Conform Legii nr.397 din 16.10.2003 privind “Finanțele publice locale”, veniturile bugetelor
administrativ- teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și
se formează din: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, transferuri cu destinație general,
transferuri cu destinație specială, granturi, fonduri speciale.

Factorii ce influențează veniturile:

 factori economici, concretizați în produsul intern brut și dinamica sa;

 factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobîndă, concretizați în preț și
evoluția sa,
 factori sociali, respective educaționali, culturali, de sănătate, s.a;
 factori demografici, concretizați în numărul și structura populației și care determină
numărul contribuabilor;
 factori politici și militari;
 factori financiari, care se concretizează în dimensiunea cheltuielilor publice.

Analiza în structură a veniturilor:

𝑽𝒕𝒊
gsVti = *100%
𝑽𝒕

Vti = venituri publice pe categoria i

Vt = venituri publice totale

Analiza în dinamică a veniturilor:

a)Creșterea nominală

Δ Vt1/0 = Vt1 – Vt0

b)Creșterea relativă

𝑽𝒕𝟏−𝑽𝒕𝟎
Δ Vt1/0 = * 100%
𝑽𝒕𝟎
Vt1= anul 2019 an pentru perioada curentă

29
 Tab. 6.3 Analiza creșterii nominale și relative

Nr. Anii Sumele totale Abaterea Abaterea

(mii lei) absolută fata relativă,%
de perioada
curentă
1. 2019 11809,6 - -
2. 2018 10994,9 817,7 7,41
3. 2017 9654,5 2155,1 22.32

Diagramă 6.1 Creșterea relativă a veniturilor pentru ultimii 3 ani(comparând

cu anul 2019)

0.25
22.32%

0.2

0.15

Venituri %
0.1
7.41%

0.05

0
2018 2017

După cum observam timp de 3 ani veniturile s-au modificat considerabil , analizînd diagrama si
datele din tabel, am facut concluzia ca veniturile sunt mai mari în anul 2019 față de anii
precedenți (2017-2018) cu un procent de 7,42% și respectiv 22,32% ,această creștere a fost
influențată de majorarea numărului populației pentru ultimile perioade, majorarea numărului
întreprinderilor , și a surselor de finanțare externe.

30
31
Sursa: datele privind sinteza veniturilor APL PELINIA 2018-2019 anexa 11

32
7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Cheltuielile publice locale reprezintă sumele aprobate şi efectuate din bugetele locale, din
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, din bugetele
instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, din bugetele împrumuturilor externe şi interne,
din bugetul fondurilor externe nerambursabile, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin
bugetele respective, cu respectarea prevederilor legale. Spre deosebire de cheltuielile bugetului
de stat, cheltuielile din bugetele locale reflectă eforturile financiare realizate de organele
administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice, a
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativ-
teritoriale care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

În cadrul cheltuielilor publice locale un rol important îl ocupă cheltuielile pentru servicii
şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape. În structura cheltuielilor pentru pentru servicii şi
dezvoltare publică, locuinţe se cuprind cheltuielile materiale şi de servicii, dotarea cu obiecte de
inventar, cheltuielile de personal, procurarea unor materiale şi a altor bunuri necesare serviciilor
menţionate. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea de cheltuieli, acestea sunt
secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.

Sursa: datele privind raportul de executare a bugetului APL PELINIA

33
34
Sursa: sinteza cheltuielilor privind datele bugetului APL PELINIA 2018-2019 anexa 12

35
 8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Tabelul 8.1 Evoluția cheltuielilor în ultimii 3 ani

Nr. Anii Cheltuieli total (mii lei)
1. 2017 9654,5
2. 2018 10994,9
3. 2019 11809,6

Diagrama 8.1 Evoluția cheltuielilor în ultimii 3 ani

Cheltuieli
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
2017 2018 2019
Cheltuieli 9654.5 10994.9 11809.6

În anul 2017 cheltuielile sunt în sumă de 9654,5 mii lei iar în 2018 au crescut cu 1340,4 mii
lei ajungînd la suma de 10994,9 mii lei . Cheltuielile au crescut în 2018 pentru că se măresc
cheltuielile pentru marfuri si servicii, cresc deasemenea cheltuielile alimentare, servicii
comunale cit si cheltuieli pentru retribuirea muncii.
În anul 2019 cheltuielile au crescut față de anul 2018 cu 814,7 mii lei fiindcă se măresc
cheltuielile alocate pentru învățămînt ca cauză fiind întreținerea a 4 greșe de copii.
În anul 2019 cheltuielile cresc deoarece se alocă bani pentru contributii de asigurari sociale
de stat cit si cresterea numarul de muncitori în localitate.

Analiza în structură:
𝐂𝐩𝒊
gsCpi = *100%
𝐂𝐩

36
Cpi = venituri publice pe categoria i

Cp = venituri publice totale

Analiza în dinamică:

a) Creșterea nominală

Δ Cp1/0 = Cp1 – Cp0

b) Creșterea relativă

𝐂𝐩𝟏−𝐂𝐩𝟎
Δ Cp1/0 = * 100%
𝐂𝐩𝟎

Tabelul 8.2 Analiza în dinamică a cheltuielilor:

Nr. Anii Sumele totale (mii Abaterea Abaterea

lei) absolută fata de relativă,%
perioada
curentă
1. 2019 11809,6 - -
2. 2018 10994,9 817,7 7,41
3. 2017 9654,5 2155,1 22.32

Diagrama 8.2 Dinamica cheltuielilor pentru ultimii 3 ani

(comparând cu anul 2019)

0.25
22.32%

0.2

0.15

Cheltuieli %
0.1
7.41%

0.05

0
2018 2017

37
Datele privind gestionarea cheltuielor dupa destinație pentru anul 2019 sunt prezentate în
următoarul raport:

38
Sursa: devizul de cheltuieli APL PELINIA
Conform datelor din raport se observă clar evoluția și schimbările ce au fost făcute pînă în
prezent în învățămîntul preșcolar din s.Pelinia. din anul 2017 către anul 2018 au fost efectuate
cheltuieli cu un procent de 7,41%, în 2019 aceste cheltuieli cresc cu 22,23% deoarece cresc
considerent si veniturile. Mai tîrziu în perioada 2017-2019 cheltuielile efectuate cresc, datorită
schimbărilor ce s-au produs în ultimii 3 ani, punîndu-se accent foarte mare asupra educației
copiilor din învățămîntul preșcolar astfel au fost deschise 4 greșe de copii.

39
 9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE
LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Un rol important în cadrul procesului de planificare bugetară revine evaluării impactului

financiar al propunerilor de politici. Înainte ca propunerile de politici ale
autorităţilor/instituţiilor bugetare să fie incluse în buget, acestea se supun unei analize ex -ante
a impactului, inclusiv din punctul de vedere financiar. Cerinţele metodologice privind
evaluarea impactului financiar al propunerilor de politici sunt stabilite în Ghidul metodologic
privind evaluarea ex-ante a propunerilor de politici, elaborat de către Cancelaria de Stat.
Obiectivele evaluării impactului financiar al factorilor sunt:
a) asigurarea adoptării politicilor şi acţiunilor cu acoperire financiară atît pe termen
mediu, cît şi lung;
b) analiza beneficiilor politicilor propuse în raport cu costurile aferente pentru
implementarea lor;
c) identificarea autorităţilor/instituţiilor bugetare afectate în rezultatul adoptării politicii.

Estimarea costurilor este un element indispensabil al procedurii de evaluare a impactului

financiar al propunerilor de politici. Cerinţele pentru estimarea costurilor variază în
dependenţă de trăsăturile specifice ale propunerii sau de sarcinile concrete atribuite
autorităţilor/instituţiilor bugetare.
Responsabilitatea pentru estimarea costurilor revine autorităţii/instituţiei bugetare, care
înaintează propunerea de cheltuieli în cadrul planificării bugetului.
Factorii de influență a veniturilor și cheltuielilor bugetar-locale în cadrul APL PELINIA:

 factorii demografici, se referă la creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe

vîrste și pe categorii socio-profesioniste. În legătură cu aceasta cresc cheltuielile publice
pentru plata salariilor funcționarilor publici, pentru locurile de muncă în sectorul public.
 factorii economici, referitori la dezvoltarea economiei și modernizarea acesteia pe baza
cercetării științifice. Din bugetul de stat se asigură finanțarea unor acțiuni economice
costisitoare, proiecte economice legate de risc.
 factorii sociali, creșterea venitului mediu pe locuitor în societate impune statul să depună
eforturi financiare ca să aloce resurse pentru amortizarea veniturilor categoriilor sociale
cuprinse în sectorul public, inclusiv și pentru asistența socială.

40
 urbanizarea, acest proces necesită resurse financiare suplimentar pentru crearea și
dezvoltarea centrelor urbane cît și pentru finanțarea unor utilități publice caracteristice
mediului respectiv.
 factorii de ordin istoric, se manifestă prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor
sporite de cheltuieli, suportarea poverii celor făcute în anii anteriori prin împrumuturi
publice.
 factorii politici, se referă la creșterea considerabilă a sarcinilor statului contemporan prin
trecerea statului “jandarm” la statul „providență”, la transformarea concepției politice cu
privire la funcțiile statului, pentru care se recurge la creșterea cheltuielilor publice.

41
 10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI
FISCALE A APL PELINIA

Baza generalizată a practicii fiscal în cadrul APL PELINIA se bazează pe prevederile

Codului fiscal şi alte acte ce constituie legislaţia fiscală şi reprezintă poziţia oficială a
Serviciului Fiscal de Stat.
Direcțiile de creștere a bazei fiscale:
 Extinderea bazei fiscale (de ex. venituri impozabile) datorită creșterii economice
 Creșterea veniturilor fiscale datorită evaluării și îmbunătățirii conformării
 Creșterea cotei efective de impozitare:
 Datorită reformelor, veniturile fiscale cresc mai rapid decît baza fiscală
 Metodă: noi calculăm cota efectivă de impozitare
 Baza fiscală crește pe măsură ce mai multe venituri sunt declarate oficial
 elaborează și prezintă spre aprobare autorității reprezentative și deliberative respective
proiectul deciziei bugetare anuale și proiectele de decizii privind modificarea bugetului
local, în condițiile prevăzute de prezenta lege;
 elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele competențelor, măsuri pentru
creșterea bazei fiscale a unității administrativ-teritoriale și asigurarea sustenabilității
bugetelor locale pe termen mediu și lung;
 asigură buna desfășurare a procesului bugetar în limita unității administrativ-teritoriale,
stabilesc activitățile intermediare și monitorizează respectarea calendarului bugetar;
 asigură corectitudinea și veridicitatea datelor, ale indicilor și ale altor informații în baza
cărora a fost elaborat bugetul respectiv;
 contribuie la încasarea veniturilor în buget conform prevederilor legale;
 repartizează alocațiile bugetare aprobate pe autorități/instituții bugetare subordonate și
aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele respective;
 asigură utilizarea conform destinației a alocațiilor bugetare aprobate;
 respectă termenele de plată a salariilor către angajații autorităților/instituțiilor bugetare
finanțate de la buget și pentru lucrările, serviciile și bunurile materiale contractate în
limitele aprobate în bugetul respectiv;
 asigură gestionarea eficientă și transparentă a fondului de rezervă al autorităților
administrației publice locale;
 asigură administrarea datoriei unității administrativ-teritoriale;
 asigură organizarea și ținerea contabilității în conformitate cu actele normative și
prezentarea în termen a rapoartelor lunare, trimestriale și anuale;
42
 înaintează, prin intermediul asociațiilor reprezentative ale autorităților administrației
publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale,
precum și participă la consultările privind relațiile interbugetare;
 conlucrează cu autoritățile publice centrale și implementează la nivel local programele și
politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel național;
 asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului public în
conformitate cu principiile bunei guvernări;
 prezintă autorității reprezentative și deliberative raportul semianual și raportul anual
privind executarea bugetului local, în condițiile prevăzute de prezenta lege;
 publică bugetele locale și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind
performanța în cadrul programelor la nivel local;
 efectuează monitoringul financiar al activității instituțiilor publice la autogestiune, a
întreprinderilor municipale și a societăților comerciale în care autoritățile administrației
publice locale au calitate de fondator sau dețin cota majoritară în capitalul social;

43
 11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL PELINIA

Transferuri cu destinaţie generală sunt mijloace financiare alocate, conform

prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu definitiv, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor
administraţiei publice locale

Transferuri cu destinaţie specială sunt mijloace financiare alocate, conform

prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu condiţionat, de la bugetul de stat şi/sau de la alte
bugete la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea exercitării funcţiilor
publice sau în alte scopuri speciale;

Sunt indentificate două tipuri de transferuri efectuate de la bugetul de stat către bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale:

a) transferuri cu destinaţie generală

b) transferuri cu destinaţie specială.

Din bugetul de stat vor fi efectuate transferuri cu destinație specială în bugetele autorităților
publice locale pentru anul 2019 în cadrul APL PELINIA în sumă de 9111,9 mii lei pentru
implementarea normelor ce se referă la stabilirea plăților stimulatorii persoanelor cu demnitate
publică din cadrul APL.

Menționăm că prin Legea nr.185/2018 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar au fost introduse,pentru persoanele cu funcții de
demnitate publică din cadrul autorităților publice locale și pentru personalul de deservire tehnică
ce asigură funcționarea acestor autorități, drepturi salariale suplimentare sub formă de plăți de
stimulare.

Transferurile din bugetul de stat vor fi efectuate în contextul în care cheltuielile suplimentare au
survenit pe parcursul anului fără a fi prevăzute în bugetele autorităților publice locale.

44
Totodată, prin acest proiect se completează Hotărârea Guvernului nr. 710/2012 „Privind
salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea instanțelor
judecătorești, a procuraturii și a autorităților administrației publice centrale și locale”

Astfel, personalul care efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea APL, beneficiază
lunar de plăți de stimulare în mărime de până la 15 % din salariul de funcție. Plățile respective se
achită pentru timpul efectiv lucrat, proporțional salariului de funcție.

1. Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat se alocă bugetelor

unităţilor administrativ-teritoriale pentru finanţarea:
a) învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar
(extraşcolar);
b) competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice locale de către Parlament
la propunerea Guvernului;
c) finanţare a cheltuielilor capitale.

Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul unei unităţi administrativ-teritoriale la

bugetul altei unităţi administrativ-teritoriale se alocă pentru finanţarea măsurilor şi activităţilor
de interes comun.
Tranferurile efectuate în cadrul bugetului local a Primăriei Pelinia sunt prezentate în următoarea
anexă:

45
Anexa 15

46
 12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ

Descentralizarea reprezintă un proces de transfer de competenţă administrativă şi

financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau
către sectorul privat.
Descentralizarea administraţiei publice se referă la procesul de creştere a autonomiei
unităţilor administrativ-teritoriale, a colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi
decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului
subsidiarităţii (soluţionarea problemelor apărute… la cel mai apropiat nivel decizional al
acestora), reducerii cheltuielilor curente (recurente) şi creşterea transparenţei în relaţia cu
cetăţenii, creşterea calităţii şi accesului la servicii publice.
Autonomia locală este baza descentralizării. Prin autonomie locală se inţelege dreptul şi
capacitatea efectivă ale autorităţilor publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii,
în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice. Astfel,
nevoile cetăţenilor sunt mult mai bine servite din cauză că ele sunt mult mai bine cunoscute la
nivel local decât la nivel central.
Rolul autonomiei locale reiese deci din faptul că responsabilitatea infăptuirii activităților
de interes public trebuie să revină acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni.
Conform Cartei Europene a autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale trebuie
să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne cu scopul adaptării acestora la
necesitățile lor specifice şi fundamentării unui management public eficient.
În condițiile, în care competențele şi responsabilitățile autorităților administrației publice
locale cresc, acestea trebuie să dispună de un personal calificat, care să corespundă cerințelor de
eficientizare şi modernizare a managementului public.
Descentralizarea puterii presupune o cesiune (cedare, transmitere) de competenţe
administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei
publice locale. Descentralizarea însă plasează pe umerii autorităților publice locale un nivel mai
înalt de responsabilitate vizavi de exercițiul prestat în folosul comunității locale. Obiectivul
principal al descentralizării este de a acorda servicii publice de o calitate superioară şi de a
perfecționa intregul sistem bugetar, atât la nivel instituţional, precum şi sub aspect financiar.
Scopul procesului de descentralizare este de a îmbunătăţi calitatea managementului serviciilor
publice, asigurand o alocare mai eficientă a resurselor şi creşterea responsabilităţilor in utilizarea
lor .
Descentralizarea administrativă se manifestă pe mai multe planuri:

47
 - în plan juridic, unitățile administrativ-teritoriale devin subiecte de drept distincte, cu
propriile interese publice;
- în plan instituțional, autoritățile publice locale dispun de instituții administrative proprii,
separate de aparatul administrativ central;
- în plan decizional, autoritățile locale iau decizii în interesul colectivităților pe care le
administrează, având competențe proprii ;
- în plan financiar, comunitățile locale au bugete proprii şi pot dispune asupra stabilirii şi
încasării de impozite şi taxe, în contextul legislației naționale.
Autonomia locală sub aspect administrativ presupune existența concomitentă a unei
autonomii financiare la nivel local, în special, sub aspectul încasării de impozite şi taxe proprii şi
al existenței unui buget propriu. Comunitățile locale îşi cunosc posibilitățile proprii privind
resursele băneşti de proveniență publică şi, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie
acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.
Descentralizarea financiară îmbracă două forme:
 una fiscală aferentă veniturilor autorităților locale, numită descentralizare fiscală,
 una bugetară, corespunzătoare cheltuielilor publice locale, numită descentralizare
bugetară.
Descentralizarea fiscală se prezintă ca o autonomie fiscală care caracterizează raportul
dintre veniturile locale proprii şi transferurile de la bugetul de stat. Realizarea descentralizării
financiare şi administrative trebuie să se bazeze pe respectarea unor principii de bază, care au
fost formulate în urma cercetărilor teoretice şi experienței acumulate în țările dezvoltate. Ele se
referă, în mare parte, la delegarea responsabilităților către administrația publică locală,
concomitent cu orientarea surselor de venituri către aceasta.
Principiile autonomiei financiare locale sunt formulate în Carta Europeană a Autonomiei
Locale. Descentralizarea este deci un proces de transfer al autorităţii şi al responsabilităţilor
administrative de la administraţia centrală la cea locală în domeniile planificării, luării deciziilor,
responsabilităţii legale şi managementului serviciilor publice.

Priorităţile procesului de descentralizare

La nivel central şi local este conştientizat faptul că descentralizarea este calea spre
modernizarea Republicii Moldova. Descentralizarea are un şir de priorităţi, care contribuie la:
1. Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate.
2. Clarificarea competenţelor la diferite niveluri şi structuri ale administraţiei publice.
3. Creşterea autonomiei financiare.

48
4. Implicarea cetăţenilor in procesul decizional local şi responsabilizarea autorităţilor publice
locale etc.
Totodată, practica demonstrează, că reforma în domeniul administraţiei publice cere
respectarea unor reguli (principii) şi anume:
a) distincţia clară între diferite niveluri de guvernare, în scopul posibilei acoperiri a costurilor
serviciilor specifice de competenţă;
b) să fie luate decizii concrete privind sursele de venituri care revin exclusiv autorităţilor locale
(sursele partajate să fie indicate in proporţie anumită şi prevăzute in bugetul de stat);
c) conferirea autorităţilor locale a unei anumite puteri privind stabilirea responsabilităţilor în
domeniul impozitelor, taxelor şi cheltuielilor locale;
d) este necesar un sistem de redistribuire, care ar asigura o egalitate aproximativă a cheltuielilor
pe cap de locuitor. De notat, că in Republica Moldova acest principiu este realizat prin calcularea
transferurilor (generale) de echilibrare. Dar şi aici apare o problemă: cum să obţinem un
echilibru intre egalizare şi stimulare? Cu această problemă se confruntă autorităţile locale şi cele
centrale din Republica Moldova;
e) o problemă este cerinţa privind eficienţa şi echitatea. Apariţia şi dezvoltarea parteneriatului
public-privat preia o parte din serviciile publice de la autorităţile locale. In acest caz, eficienţa şi
calitatea serviciilor publice creşte, dar cresc şi costurile, stabilinduse tarife mai mari. Reiese că
cine plăteşte mai mult are şi servicii mai calitative şi mai eficiente. Ce-i de făcut in aşa situaţie?
Răspunsul ar fi: nimic nu ne poate schimba situaţia fără muncă şi investiţii.
f) cu cat nivelul descentralizării fiscale este mai mare, cu atat este mai mare şi necesitatea unor
sisteme imbunătăţite (performante) de responsabilitate. In acest scop, este necesar de dezvoltat
sistemele de audit extern al autorităţilor locale şi a reduce cheltuielile curente (recurente). Cu cat
este mai inalt nivelul descentralizării fiscale, cu atat este mai inalt gradul de autonomie
financiară.

Situaţia reală privind procesul de descentralizare în Republica Moldova

Procesul de descentralizare este strâns legat de reforma administraţiei publice, fiind, chiar,
cheia acestui proces. Una dintre problemele principale ale Republicii Moldova, care doreşte
reforme şi merge spre integrarea cu Uniunea Europeană, este descentralizarea. Considerăm, că
Republica Moldova a făcut paşi serioşi în această direcţie. Unul dintre paşii principali este
reforma procesului de elaborare a bugetelor locale prin introducerea noii formule de calculare a
transferurilor generale (de echilibrare). Dar, e de menţionat, că la calcularea transferurilor un rol
important îl are capacitatea fiscală pe locuitor din localitatea concretă în raport cu capacitatea
fiscală pe locuitor la nivel naţional.
49
 13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL PELINIA

Reforma sistemului administratiei publice este un proces dinamic şi, ca orice proces de
refomă structurală, presupune câteva condiţii esenţiale şi anume:

 determinarea problemelor existente;

 identificarea soluţiilor optime;
 identificarea resurselor disponibile.

O reală reformă a funcţiei publice trebuie să urmărească aspecte precum: recrutare,

selecţie, încadrare; motivare; perfecţionare; evaluarea performanţelor; conduită; stabilitate,
relaţiile cu sistemul politic; comunicarea, stilul de conducere şi creativitatea; responsabilităţi
în procesul de reformă a funcţiei publice. Perfecţionarea resurselor umane reprezintă un
ansamblu de procese prin care, în urma parcurgerii unor programe specializate, angajaţii îşi
îmbogăţesc aptitudini, cunoştinţe, deprinderi, comportamente şi tehnici de lucru în care au deja o
calificare de bază, în vederea realizării la un nivel superior a obiectivelor şi sarcinilor ce le
revin. Deci prin perfecţionare este vizată îmbunătăţirea capacităţii profesionale deja existente.

Deşi perfecţionarea reprezintă un drept şi o obligaţie a funcţionarilor publici, în prezent,

administraţia publică din România se confruntă cu unele constrângeri, cele mai importante fiind
insuficienţa resurselor, paralel cu o creştere şi o diversificare permanentă a cerinţelor cetăţenilor
şi a mediului economic şi social.

O structură de management performant poate fi construită pe un echilibru între autoritate şi

responsabilitate, ca elemente cheie pentrudezvoltarea capacităţii de schimbare în cadrul
administraţiei publice şi pentru formarea unei bazenecesare pentru implementarea schimbării.
În acest sens, se recomandă dezvoltarea managementului performant al resurselor umane din
cadrul Primăriei s. Pelinia.

În cadrul propunerilor pentru dezvoltarea resurselor umane, un loc central îl ocupă

introducerea unui proces eficient de management al performanţei. În mod tradiţional, în

Primăria s.Pelinia , nu a fost utilizat acest management al performanţei şi, prin urmare, stabilirea
de obiective şi măsurarea nivelurilor de performanţă nu au contribuit suficient la motivarea
personalului la toate nivelurile. La rândul său, acest lucru a condus, în general, la un nivel
inadecvat de recunoaştere şi recompensare a performanţei în muncă şi la lipsa unui sistem
eficient de sancţiuni pentru performanţa scăzută

50
 În acest context, în opinia mea, următoarele aspecte ar trebui să facă obiectul unei atenţii
deosebite:

­ recrutările de personal specializat;

­ avansarea în funcţie a acestui personal;

­ formarea continuă şi validarea experienţei dobândite;

­ gestiunea duratei carierei funcţionarului public;

­ mobilitatea funcţionarilui public.

Recrutarea şi selecţia personalului în administraţia publică, precum şi perfecţionarea

permanentă a pregătirii acestui personal trebuie profund restructurate, astfel încât să se asigure

promovarea neutralităţii politice a funcţionarilor publici respectivi şi creşterea transparenţei

proceselor de recrutare, angajare, pregătire, perfecţionare şi promovare.

51
 14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL PELINIA

În contextul susținerii eforturilor Guvernului în procesul de descentralizare și sporire a calității

serviciilor publice, USAID lansează un nou program în Republica Moldova - „Comunitatea
Mea" - pentru consolidarea capacităților autorităților publice locale (APL).

Programul prevede activități de eficientizare, transparentizare și dezvoltare a capacităților APL,

pentru creșterea calității serviciilor prestate și a conlucrării acestora cu societatea civilă. În cadrul
programului, peste 100 de localități din țară vor primi asistență financiară pentru soluționarea
problemelor stringente ale cetățenilor. Principalii beneficiari vor fi APL de nivelul I, grupurile
civice și mediul de afaceri local care, în comun, vor dezvolta comunitățile lor.

Obiectivele principale ale programului vizează patru componente interconectate: îmbunătățirea

accesului cetățenilor la serviciile publice, implicarea societății civile în guvernarea locală, care
va duce la transparentizarea activității APL. De asemenea, va fi continuată reforma de
descentralizare și îmbunătățit managementul financiar al autorităților locale, ceea ce va asigura
creșterea veniturilor primăriilor.

Procesul de selectare a APL-urilor:

Autoritățile Publice Locale vor fi selectate printr-un proces competitiv, cu selectarea primelor 20
de APL-uri în anul 2018 și adițional câte 35 de APL în fiecare an în perioada 2019-2021. APL-
urile selectate vor reprezenta localități mici, mijlocii și mari.

52
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Activitatea derulată de-a lungul proiectului mi-a fost de mare ajutor deoarece pe lângă
prezentarea teoretica a funcţionarii primariei, am cunoscut multă informație cum se desfăşoară
activităţile în realitate, având tangenţe cu angajaţii, fapt ce m-a ajutat în înţelegerea activităţilor
prestate de aceştia.

De asemenea am apreciat următoarele lucruri la instituţia unde am făcut practica:

 structura organizatorică piramidală ce permite o mai bună coordonare a departamentelor;

 programul de audienţe adoptat de cei care conduc Consiliul Raional;
 utilizarea în cadrul sistemului informaţional a unor mijloace moderne de stocare şi
prelucrare a informaţiilor;
 nu în ultimul seriozitatea angajaţilor şi adoptarea de hotărâri benefice pentru sat.

Constituirea anuală a bazei de date. Existenţa unei baze de date integrate din diverse surse la
nivel local, asigurarea seriilor în timp a indicatorilor, facilitează procesului de planificare
strategică și de scriere a propunerilor de proiecte de dezvoltare locală.

În general, am analizat impactul politicilor / proiectelor implementate este resimțit în timp.

Totodată, ciclul de planificare / programare strategică, inclusiv în domeniul dezvoltării
regionale.. Etapa de realizare a procesului de planificare a dezvoltării regionale

53
 Anexa nr.16
la Regulamentul
aprobat prin ordinul
ministrului finanţelor

nr. ___ din _________

Formularul 2 pr

Aprobat:

(Conducătorul autorității publice)

_________________

(Semnătura)

L.Ș. ”____” __________ 2013

Raport de performanţă

la situaţia din _________________

Periodicitatea: semianual, anual

Cod

Autoritatea publică

Instituţia

Grupa principală şi grupa funcţiei

Program P1

54
Subprogram P2

I. Informaţie generală (se completează doar de către autoritatea publică )

Scop

Obiective
(Se indică valoarea planificată şi realizată a obiectivului stabilit pentru anul bugetar de gestiune)

Descriere narativa
(Se oferă o descriere generală a structurii programului/subprogramului şi cuprinde activităţile
principale şi responsabilii de gestionarea programului)

II. Indicatori de performanţă (Indicatorii de produs şi eficienţă se completează de către toate instituţiile bugetare, iar indicatorii de
rezultat se stabilesc de către autorităţile publice)

Anul de gestiune
Unitatea
Categoria Cod Denumirea de devieri3
aprobat 1
măsură realizat
(+/-)

1 2 3 4 5 6 7(6-5)

1.
De rezultat

....

1.

....
De produs

1.
De eficienţă

....

III. Cheltuieli, mii lei

Cod AB

Denumirea
devieri3
P3/tip ECO aprobat executat2
(+/-)

1 2 3 4 5 6(5-4)

55
Conducătorul instituţiei ______________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Şeful subdiviziunii economie şi finanţe _____________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Şeful Serviciului responsabil de politici4 _____________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Data: _________________

Note:

1
) Dacă indicatorul nu poate fi evaluat semestrial, realizarea acestuia se completează doar în raportul anual.

2
) În capitolul III în rubrica "Executat" se completează executarea de casă.

3
) Devierile vor fi explicate printr-o notă informativă la raport.

4
) Se semnează doar rapoartele generalizate ale autorităţii publice la nivel de subprogram.

56
 Anexa nr.17

la Regulamentul
aprobat prin ordinul
ministrului finanţelor
nr. ___ din _________

Formularul 1 pr

Aprobat:

(Conducătorul autorității publice (Org1))

_________________

(Semnătura)

L.Ș. ”____” __________ 2013

Programul pe anul ________

Cod

Autoritatea publică

Instituţia bugetară

Grupa principală şi grupa

funcţiei

Program P1

Subprogram P2

57
I. Informaţie generală *

Scop (Se stabileşte de autoritatea publică)

Obiective (Se stabileşte de autoritatea publică pe termen mediu şi inclusiv pentru anul pentru care se aprobă bugetul)

Descriere (Se oferă o descriere generală a structurii programului/subprogramului şi cuprinde activităţile principale şi
narativa responsabilii de gestionarea programului)

II. Indicatorii de performanţă (Indicatorii de produs şi eficienţă se completează de către toate instituţiile bugetare, iar indicatorii de
rezultat se stabilesc de către autorităţile publice)

Unitatea AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3

Categoria Cod Denumirea de măsură
Executat Executat Aprobat Proiect Estimat Estimat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1.
De rezultat

.....

1.
De produs

.....

1.
De eficienţă

....

III. Cheltuieli, mii lei

Cod AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3

Denumirea
P3/tip ECO Executat Executat Aprobat Proiect Estimat Estimat

58
Conducătorul instituţiei ______________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Şeful subdiviziunii economie şi finanţe _____________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Şeful Serviciului responsabil de politici1) _____________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele)

Data: _________________

1
) Se semnează doar programelegeneralizate ale autorităţii publice la nivel de subprogram.

59