LUCRĂRI PRACTICE DE PSIHOLOGIE

EXPERIMENTALĂ

LUCRAREA NR. 1

INFLUENŢA STĂRII VREMII ASUPRA DISPOZIŢIEI AFECTIVE

1. Cadrul teoretic

Din ansamblul formelor vieţii emoţionale, dispoziţiile afective se disting ca stări

difuze şi generalizate, mai puţin intense, relativ discrete şi durabile, care comunică o
anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice, (Radu, 1991). Ele alcătuiesc un fond
emoţional, pe care se dezvoltă alte procese de prelucrare a informaţiei.
Spre deosebire de alte procese emoţionale, dispoziţiile afective nu au o orientare
atât de precisă, sunt mai vagi, cauza lor fiind adesea puţin accesibilă introspecţiei. În
urma unei analize atente, însă etiologia dispoziţiilor afective poate fi evidenţiată. Astfel
se pot aminti ca principale surse ale dispoziţiei afective:
- stările fizice sau organice
- evenimentele de viaţă
- natura, peisajul, (factorii ambientali)
- relaţiile interpersonale
- factorii de climă (starea vremii).
Trebuie menţionat, însă, că aceşti factori nu determină independent o anumită
dispoziţie afectivă, ei exercitând o acţiune sumată. Ponderea cauzelor este însă diferită în
anumite perioade ale dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile afective sunt
condiţionate predominant organic, odată cu înaintarea în vârstă influenţa factorilor sociali
şi profesionali creşte. Pornind de la aceste premise,o serie de autori realizează distincţia
între dispoziţii afective primare (condiţionate predominant organic), şi dispoziţii afective
secundare condiţionate contextual.
Un fenomen special în cadrul dinamicii dispoziţiilor afective îl constituie procesul
contagiunii afective, ca dezvoltare a acestora la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o
perioadă mai îndelungată dispoziţiile afective se pot transforma în trăsături de caracter,
mai precis ele se înscriu în structura afectivă a caracterului.
Lucrarea de faţă îşi propune evidenţierea rolului exercitat de starea vremii În
inducerea dispoziţiilor afective. Dat fiind faptul că omul trăieşte într-un mediu natural,
starea vremii are o pondere apreciabilă în determinarea dispoziţiilor afective chiar dacă
nu întotdeauna conştientizăm acest lucru.
Starea vremii poate fi operaţionalizată printr-o serie de variabile specifice cum
sunt: presiunea atmosferică, temperatura aerului, strălucirea soarelui, umiditatea,
nebulozitatea, şi mai ales prezenţa precipitaţiilor. În cadrul lucrării de faţă se va opera cu
o dihotomizare a stării vremii : vreme (zi) senină, caracterizată prin presiune atmosferică
redusă, cer senin, absenţa precipitaţiilor şi respectiv vreme (zi), mohorâtă, exprimată prin
presiune atmosferică crescută, temperatură scăzută, umiditate ridicată, cer noros,
precipitaţii.

2. Ipoteza cercetării

Starea vremii influenţează dispoziţia afectivă.

3. Design-ul studiului
Cercetarea se încadrează în categoria studiului cvasiexperimental. Variabila
independentă este reprezentată de starea vremii, (zi senină/ zi mohorâtă). Efectul acestei
variabile se poate constata pe baza unui design intrasubiect. Variabila dependentă este
exprimată prin scorurile obţinute în cadrul scalei de evaluare a dispoziţiei afective. Se vor
lua în studiu 5 subiecţi.

4. Materiale necesare.

Pentru evaluarea dispoziţiei afective, s-a utilizat o listă de adjective (Mood Adjective
Check List, Nowlis & Green, 1965). (vezi anexa). Lista conţine pe linii 24 de adjective ce
descriu dispoziţia afectivă, iar pe coloane 4 grade de intensitate:
0 (deloc),1(puţin), 2 (mult), 3 (extrem). Adjectivele sunt grupate în 4 categorii, astfel:
- tonul hedonic, (plăcut-neplăcut): fericit, inspirat, satisfăcut,
mulţumit,încrezător,binedispus.
- tonul energetic,(mobilizator –demobilizator): vioi, entuziast, alert, plin de
energie, odihnit, viguros.
- gradul de tensiune, (încordat-relaxat): tensionat, neliniştit, iritat, deprimat,
nervos, trist.
- tonus general, (implicare-neimplicare): tihnit, pasiv, tentat să lenevesc,
plictisit, dezinteresat, apatic.

5. Desfăşurarea lucrării

Fiecare subiect va completa câte două liste, indicând pentru cele 24 de adjective,
gradul de intensitate, care îi este caracteristic în momentul completării. Cele două liste se
vor completa în două zile diferite : zi senină, respectiv zi mohorâtă.

6. Prelucrarea datelor.
Pentru fiecare adjectiv se va determina pe eşantionul de 5 subiecţi valoarea modală a
intensităţii. Rezultatele obţinute se vor reprezenta într-o diagramă de comparaţie, pentru
ziua senină respectiv mohorâtă. Datele se vor nota într-un tabel (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Valorile intensităţii fiecărui descriptor

ZI SENINĂ ZI MOHORÂTĂ
ADJECTIV SUBIECŢI SUBIECŢI
1 2 3 4 5 MOD 1 2 3 4 5 MOD
FERICIT
VIOI
……..
7. Interpretarea rezultatelor

Se va realiza în funcţie de rezultatele obţinute,.

8. Concluzii

Se va decide asupra modificării dispoziţiei afective în funcţie de starea vremii.

BIBLIOGRAFIE.

Nowlis & Green (1965). Mood Adjective Check List. Journal of Personality and
Social Psychology, 12, 345-364.
Radu, I., & col. (1991). Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron,
Cluj-Napoca.
 Anexa 1.1.

Instrucţiuni:
În cele ce urmează, sunteţi solicitat să notaţi pe liniile tabelului, pentru fiecare
adjectiv, un asterisc, semnificând gradul de intensitate care vă caracterizează în
momentul de faţă.
De exemplu: “ Cât de fericit vă simţiţi astăzi?”

DELOC (0) PUŢIN(1) MULT (2) EXTREM(3)

FERICIT
VIOI
TENSIONAT
TIHNIT
INSPIRAT
ENTUZIAST
NELINIŞTIT
PASIV
SATISFĂCUT
ALERT
IRITAT
TENTAT SĂ LENEVESC
MULŢUMIT
PLIN DE ENERGIE
DEPRIMAT
PLICTISIT
ÎNCREZĂTOR
ODIHNIT
NERVOS
DEZINTERESAT
BINEDISPUS
VIGUROS
TRIST
APATIC