Evaluarea statusului nutritional

Alcatuirea dietei in functie de

grupa de varsta
Modulul 3
Dr. Daniela Stegaru
INDNBM “N.C. Paulescu”
 Evaluarea vizuala
•
Este una dintre cele mai utile, este rapida, simpla dar necesita
ochiul unui specialist.
•
Se pot estima greutatea, nivelul de grasime, nivelul masei
musculare, structura osoasa si chiar tipul metabolic.
•
La cei cu experienta evaluarea se poate face si pe cont
propriu, in oglinda, cu riscul subiectivismului si filtrului
constient sau emotional.
•
La evaluarea vizuala se poate observa si dispunerea
depozitelor de grasime: concentrat, pe abdomen/coapse ori
uniform, pe toata suprafata corpului
 Greutatea
•
Evaluarea statusului nutritional incepe cu o manevra simpla si anume evaluarea greutatii
actuale si, eventual a surplusului ponderal.
•
Este masurata foarte simplu, prin cantarire.
•
Este exprimata in mod comun in “kilograme” (pentru ca, de fapt, cantarul masoara forta,
exprimata stiintific in N (newtoni), deci corect ar fi sa ne referim la ea drept “masa corporala
totala”.
•
In zona “de mijloc” are o semnificatie relativ scazuta, pentru ca in functie de inaltime,
structura osoasa, musculara, retentia de apa, continut intestinal etc. sunt variatii
semnificative de la o persoana la alta.
•
Cand vorbim de extreme (ex. sub 50kg sau peste 100kg) putem considera ca avem o stare
anormala.
•
Chiar daca te poti cantari zilnic (de preferat in aceleasi conditii), variatiile normale sunt
suficient de mari incat sa nu poti evalua slabirea intr-un interval atat de scurt.
•
Pentru evaluarea surplusului ponderal este necesara cunoasterea tintelor de greutate,
anume greutatea ideala, sau greutatea tinta la care ne propunem sa ajungem
1. Formula „Metropolitan Life Insurance” (MLI) :
•
Pentru bărbaţi: G(kg)= 50+0.75*(Î(cm)-150)+0.25*(V(ani)-20)
•
Pentru femei: valoarea formulei pentru bărbaţi se înmulţeşte cu 0,9.

2. Formula Broca:
•
G(kg)=Î(cm)-100;
•
Această formulă este utilă doar pentru înălţimile medii (155-175 cm)

3. Formula Lorentz:
•
Pentru bărbaţi: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/4
•
Pentru femei: G(kg)=Î(cm)-100-(Î(cm)-150)/2
 Indicele de masa corporala = IMC = BMI =
greutate/inaltime2

•
Indicele masei corporale (body mass index, BMI) este un indicator
compozit, care include greutatea si inaltimea: IMC= Masa (nr. de
kilograme)/ Inaltime la patrat, exprimata in metri.
•
Se condiera “sanatos” intre 18 si 25.
•
Propus in urma cu un secol si jumatate, in ziua de azi este depasit, chiar
daca este folosit pe scara larga in evaluarea superficiala a nivelului de
grasime corporala, fara a tine insa cont de structura osoasa, masa
musculara si alti factori.
•
Cei cu masa musculara mare tind sa aiba un IMC mai mare decat cel
corespunzator unui nivel de grasime similar la persoane sedentare cu
aceeasi inaltime si greutate.
•
Sedentarii, varstnicii  si persoanele care au tinut regimuri de infometare
tind sa aiba un IMC mai bun decat starea lor concreta, din cauza
raportului prost de grasime/masa musculara.
 Clasificare dupa IMC

–
Casexie IMC<15kg/mp
–
Subponderabilitate IMC 15 – 18.4kg/mp
–
Normoponderabilitate IMC 18.5 – 24.9kg/mp
–
Suprapondere IMC 25 – 29.9kg/mp
–
Obezitate gr I IMC 30 – 34.9kg/mp
–
Obezitate gr II IMC 35 – 39.9kg/mp
–
Obezitate morbida IMC > 40kg/mp
•
Este un indicator care nu se poate folosi in cazul copiilor
ca atare, pentru care sunt necesare grile speciale cu
grafice de crestere
•
Este bine sa fie folosit in context, mai ales corelat cu alti
indici, de genul circumferinta abdominala, pliu cutanat
etc
•
La fel ca si in cazul greutatii se poate stabili o tinta de
IMC, care avand in vedere limitele de
normoponderabilitate poate varia in limite largi (ex intre
19 si 22, cu variatiile aferente de greutate)
Circumferinţa abdominală
(Perimetrul abdominal)
•
este un indicator mai fidel, ce ne arata dincolo de
surplusul ponderal de tip abdominal, riscul cardio-
vascular al pacientului
•
- se realizeaza usor, cu o panglica tip centimetru, si
se masoara la 2 cm sub ombilic
•
- normal la femei trebuie sa fie <80cm iar la barbati
< 94cm
•
- poate avea dimensiuni peste limita normalului, si
in caz de normoponderabilitate, de aceea este
necesar a fi luat in calcul in evaluarea statusului
nutritional
•
- este necesara stabilirea tintei de circumferinta
abdominala, si trebuie tinut cont ca de cele mai
multe ori este cel mai dificil de atins
 Alte perimetre
- sunt necesare atat in evaluarea initiala, dar si pe parcursul urmarii evolutiei de scadere
ponderala

- se realizeaza cu panglica centimetru, la anumite niveluri prestabilite

- intre cele mai comune intalnim:

- Gatul – la jumatatea distantei dintre cap si baza de insertie

- Bustul – se va masura atat in circumferinta maxima, cat si imediat sub linia de

insertie a sanilor

- Talia – se masoara la 2 degete sub ombilic

- Soldul – circumferinta la mijlocul feselor

- Bratul – la jumatatea distantei dintre umar si cot

- Coapsa – in treimea superioara

 Componenta corporala
•
Determinarea compozitiei corporale este utila pentru aprecierea corecta a
starii de nutritie si elaborarea unor indicatii terapeutice adecvate.
•
Incepand de la varsta adulta, procentul de tesut muscular scade si
procentul de tesut adipos creste.
•
Chiar indivizii care au o greutate normala (dupa IMC) si o mentin asa, cu
timpul vor pierde din tesutul muscular si vor adauga tesut adipos, in
special datorita stilului de viata sedentar si exceselor alimentare.
•
Analiza compozitiei corporale permite monitorizarea efectelor exercitiilor
fizice si/sau dietei asupra masei active si tesutului adipos.
•
Persoanele care scad in greutate printr-un regim alimentar restrictiv pierd
la fel de multa, sau chiar mai multa, masa activa decat grasime.
•
Alteori, desi se asociaza dieta si exercitiul fizic, greutatea
corporala nu se modifica imediat, insa se constata modificari
ale compozitiei corporale - in sensul scaderii tesutului adipos
si cresterii masei active.
•
Beneficiul adus de exercitiul fizic asociat dietei pentru
scaderea in greutate este reprezentat de mentinerea masei
active si scaderea tesutului adipos.
•
Scaderea corecta in greutate trebuie facuta prin asocierea
exercitiului fizic cu o dieta corespunzatoare (in nici un caz prin
infometare), si sub controlul periodic al compozitiei corporale
(procentul de tesut adipos).
 Masa de grasime / masa
musculara
Conform modelului cu doua
-

componente, corpul uman este

compus din masa grasa si masa non-
grasa.

-
Masa grasa este alcatuita din grasimile
esentiale (din maduva oaselor, inima,
plamani, ficat, splina, rinichi, sistemul
nervos central) si grasimile de depozit
(acumulate in tesutul adipos, localizat
in jurul organelor si subcutanat).

- Raportul dintre tesutul adipos

subcutanat si grasimea interna nu este
acelasi pentru toti indivizii si poate
varia de-a lungul vietii.
•
Masa slaba reprezinta greutatea muschilor, oaselor, ligamentelor,
tendoanelor, organelor interne, dintilor.
•
Din aceasta masa slaba (masa activa), componenta care inregistreaza cele
mai mari variatii este tesutul muscular (masa musculara). Masa activa este
cea care realizeaza efortul, iar tesutul adipos in exces are efecte negative
asupra sanatatii.
•
Un anumit procent de tesut adipos este absolut necesar pentru
mentinerea sanatatii.
•
Lipidele esentiale sunt indispensabile pentru buna functionare a
organismului, iar femeile au un procent mai mare de lipide esentiale decat
barbatii.
•
Cantitatea tesutului adipos din organism e data de numarul si
dimensiunile celulelor adipoase.
•
Cresterea tesutului adipos se poate face fie pe seama cresterii numarului
de adipocite (crestere hiperplastica), fie pe seama cresterii dimensiunilor
celulelor adipoase, prin acumulare de lipide intracelular (crestere
hipertrofica).
•
Cresterea hiperplastica este caracteristica copilariei, perioadei
prepubertare si pubertare, iar celulele adipoase odata formate persista
de-a lungul vietii.
•
Cresterea numarului de adipocite in copilarie are consecinte negative pe
termen lung.
•

Valorile normale ale procentului de grasime:

•
Barbati: 12-18 % (10-25 %)
•
Femei: 16-25% (18-30 %)
 Grasimea viscerala
•
Grasimea viscerala este acea grasime care se afla in interiorul
cavitatii abdominale si inconjoara organele vitale din zona
trunchiului (abdomenului).
•
Cercetarile au demonstrat ca chiar daca greutatea si grasimea
viscerala raman constante, pe masura ce imbatraniti se modifica
modul de distribuire a grasimii, dispunandu-se mai ales in zona
trunchiului.
•
In cazul femeilor, acest proces apare in special dupa menopauza.
•
Mentinerea unor valori normale ale grasimii viscerale va va feri de
anumite boli cum sunt cele cardiace, hipertensiunea arteriala si
diabetul de tip 2.
•
Valoarea normala pentru grasimea viscerala este intre 2-5%
 Apa
•
Procentajul de apa reprezinta cantitatea totala de lichide din corpul unei
persoane exprimata ca procent din greutatea totala.
•
Apa joaca un rol vital in multe din procesele din organism si se regaseste
in fiecare celula, tesut sau organ.
•
 Mentinerea procentului optim de apa va asigura functionarea eficienta a
corpului si reduce riscul dezvoltarii problemelor de sanatate.
•
Nivelul de apa fluctueaza in mod natural in timpul zilei si al noptii.
•
Corpul dvs. tinde sa se deshidrateze dupa un somn prelungit.
•
De asemenea, exista diferente in modul de distribuire a lichidelor in corp
in timpul zilei si in timpul noptii.
•
Consumul de mese copioase, de alcool, menstruatia, boala, exercitiile
fizice si imbaierea pot determina variatii ale nivelului de hidratare.
•
Rezultatul privind procentul de apa ar trebui sa constituie un ghid si sa fie
•
Consumul unei cantitati foarte mari de apa nu va determina schimbarea
instantanee a nivelului de hidratare. De fapt, va creste greutatea totala.
•
De aceea, se recomanda monitorizarea tuturor parametrilor de-a lungul timpului
pentru a sesiza la timp orice schimbare.
•
Fiecare individ are o masa hidrica fluctuanta, dar exista anumite marje care indica
starea de sanatate:
•

Femei: 45-60%
•
Barbati: 50-65%
Cantitatea totala de apa tinde sa scada pe masura ce creste masa de grasime. O
persoana care are un procent ridicat de grasime va avea un procent de apa sub valorile
normale. Pe masura ce se pierde din grasimea corporala, ar trebui sa se revina la
normal cu procentajul de apa.
Alcatuirea dietei
•
Inainte de conceperea dietei, este necesar sa
stabilim obiectivele pe care dorim sa le atingem.

•
Regim alimentar nu inseamna ceea ce este
cunoscut in marea masa, ca si „cura de slabire”,
regimul alimentar reprezinta un consum
moderat dar variat de alimente preparate clinar
pe care le dorim apetisante, gustoase si sigure,
repartizate in 3 mese principale si eventual 2-3
gustari, avand scopul de a realiza un echilibru
caloric si nutritiv si anume asigurarea energiei
de care avem nevoie, prin aportul
corespunzator de calorii, si pe de alta parte
prezenta in alimentatia noastra a tuturor
principiilor nutritive.
•
Indiferent ca luam in calcul scaderea
ponderala, mentinerea greutatii, sau
alimentatia specifica pentru diferite patologii,
in alimentatie principiile nutritive trebuie
impartite dupa cum urmeaza :
–
Glucide (hidrati de carbon) 50-55%
–
Proteine 15 – 20%
–
Lipide (grasimi) 30-35%.
•
Aceste procente pot varia , usor, insa in functie de varsta, stare fiziologica sau patologica, si
vor fi prezentate ulterior.
•
Este necesara stabilirea necesarului caloric „X”kcal/24h, care pe de-o parte trebuie sa tina
cont de efortul fizic efectuat, si pe de alta parte trebuie adaptat in caz de necesitatea scaderii
ponderale. Astfel se poate efectua in mai multe moduri:

1. Se stabileste necesarul caloric in functie de activitatea fizica, raportat la greutatea actuala din
care se scad 500kcal (necesar zilnic – 500kcal)
–
În repaus la pat 25 Kcal/Kg corp greutate ideală/zi
–
Munca fizică usoară (funcționari, contabili, pensionari): 25-35 Kcal/Kg corp/zi
–
Munca fizică medie (studenți, cadre didactice, tapiŃeri, legători, telefonisti,
marochineri): 35-40 Kcal/Kg corp/zi
–
Munca fizică grea (tractoristi, morari, brutari, strungari, tâmplari, Ńesători): 40-45
Kcal/Kg corp/zi
–
Munca fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră, fierari-betonisti, mineri,
furnalisti, oțelari): 50-60 Kcal/Kg corp/zi

2. Se calculeaza necesarul caloric in functie de greutatea ideala.

 Alcatuirea tabelului de
alimente
•
Dupa stabilirea aportului caloric, a repartitiei
pe principii alimentare, se realizeaza tabelul
cu alimente, care va contine toate alimentele
ce vor fi consumate intr-o zi.
Aliment Cantitate Kcal Glucide Fibre Poteine Lipide
•
O data tabelul cu alimente alcatuit, se repartizeaza
alimentele in functie de regimul de mese preferat, 3
mese + 2-3gustari, si se realizeaza meniul, tinand cont ca
repartitia kcalor trebuie facuta astfel:
- 20% dimineata
- 35% pranz
- 30% seara
-- 5% de 3 ori, pentru fiecare gustare
 Atk
n
ka

i
Dash
Du

ns
Diete celebre – pro si contra

a
na Da

n
ea nez

a
a n a

g
er

Ve
d i t
Me
Disociata
 Dieta DUKAN
•
Controversata dietă Dukan este o metodă prin care din ce în
mai multe persoane aleg să slăbească, însă regimul alimentar
nu este total lipsit de riscuri pentru sănătate.

Pentru cei care nu ştiu absolut nimic despre această dietă,

iată câteva detalii pe scurt: dieta Dukan a fost inventată de
către medicul francez Pierre Dukan în urmă cu mai bine de 30
de ani ca soluţie împotriva obezităţii, dar care a devenit
populară odată cu publicarea sa în cartea “Je ne sais pas
maigrir” (Nu ştiu să slăbesc), devenita best-seller in 2000.
•
În principal, dieta Dukan se bazează pe consumul de
proteine: carne, ouă şi lactate şi limitarea consumului de
preparate care conţin carbohidraţi.
 Avantaje dieta DUKAN:
•
Te ajută să slăbeşti şi să previi obezitatea, afecţiune care creşte riscul de diabet, hipertensiune, infarct
şi atac cerebral.
 Kilogramele dispar rapid, încă din primele zile, respectiv în faza de atac a dietei. În 10 zile poţi scăpa
chiar şi de un kilogram pe zi, asta dacă eşti suficient de motivată şi dispui de ambiţia de a rezista
tentaţiilor culinare.
•
Nu trebuie să mai ţii evidenţa caloriilor şi a porţiilor de mâncare pentru că inventatorul dietei s-a gândit
deja la aspectul că nu există om care să reuşească pentru tot restul vieţii să îşi ţină un jurnal al caloriilor
sau care să se limiteze la o friptură de dimensiunea unei palme.
•
Dieta este gândită să funcţioneze pe termen lung, deci să devină un stil de viaţă. Aceasta te asigură că
vei pierde kilogramele în plus, dar te şi ajută să te menţii după ce ai atins greutatea ideală, cu condiţia
să urmezi planul de bază.
•
Este uşor de urmat pentru că se bazează pe alimente de zi cu zi, cum este carnea, oul sau laptele, astfel
încât nu eşti nevoită să-ţi cumperi diverse produse scumpe.
•
Ai voie la un mic răsfăţ, cel puţin după ce treci de primele 2 faze. În etapa de consolidare şi în cea de
stabilizare definitivă ai voie să mănânci ce îţi place, făcând dieta mult mai uşor de suportat .
•
Este o dietă adresată în special gurmanzilor, dat fiind că se pot mânca proteine fără limite, mai degrabă
decât celor care preferă restricţia calorică.
Dezavantaje dieta DUKAN
•
creşterea nivelului de colesterol,
•
oboseala,
•
schimbările de dispoziţie,
•
migrenele,
•
apariţia gutei şi a constipaţiei,
•
inducerea rapidă a stării de cetoză în
organism (tulburarea care afectează ficatul
şi rinichii) cu simptome precum respiraţia
neplăcută, gust metalic şi miros puternic al
urinei.
•
De asemenea, te poţi confrunta cu deficienţe nutritive, în special în faza
de atac, care este foarte restrictivă şi care privează organismul de toate
elementele nutritive de care are nevoie pentru o bună funcţionare.
•
Legumele şi fructele sunt înterzise în această etapă, drept urmare sunt
recomandate suplimentele alimentare pentru a suplini carenţele
respective.
•
Un alt minus al acestei diete îl reprezintă îngrăşarea. Da, ai auzit bine, te
poţi îngrăşa şi mai mult dacă te-ai hotărât să urmezi dieta Dukan dar
renunţi imedit ce ai trecut de prima etapă.
•
Aşadar, gândeşte-te bine dacă poţi rezista tuturor stadiilor gândite pentru
acest regim alimentar şi, dacă te ştii mai pofticioasă şi nu poţi urma reguli
stricte, mai bine las-o baltă şi începe să faci mai mult sport şi să mănânci
mai puţin, dar mai sănătos.

Dieta Dukan este contraindicată persoanelor vegetariene, gravidelor şi

celor cu probleme renale sau hepatice!!!
 Dieta ATKINS
•
Regimul Atkins nu necesita calcularea numarului de calorii,
nici cantarirea alimentelor, ci numai o buna cunoastere a
compozitiei lor.
•
Trebuie eliminate toate glucidele, fie ca sunt zaharuri cu
indice glicemic scazut sau ridicat. In schimb, grasimile pot fi
consumate la discretie, la fel si proteinele. Acest regim este
unul "pe viata": dr. Atkins recunoaste el insusi ca, la
intreruperea programului, greutatea pierduta este de cele
mai multe ori recastigata.
 Avantaje
•
Slabiti prin arderea rapida a masei grase;
•
- Se reduce secretia de insulina, dat fiind ca se consuma putine glucide, si
deci asimilarea grasimilor scade;
•
Se reduc sau chiar dispar probleme de sanatate ca diabetul,
hipertensiunea, bolile cardiovasculare;
•
Dispare senzatia de foame.
•
Este un program alimentar simplu, pe care oricine il poate respecta, acasa
ca si la restaurant;
•
Caloriile nu sunt numarate: este suficient sa excludeti o categorie de
alimente (glucidele); senzatia de foame scade sau dispare
 Dezavantaje ATKINS
- Foarte bogat in grasimi, regimul Atkins a revoltat
lumea medicala, care il acuza ca deschide calea bolilor
cardiovasculare;
- Prea sarac in glucide, duce la scaderea rezervelor
musculare de glicogen, astfel ca muschii nu isi mai pot
indeplini eficient sarcinile;
- Duce la reducerea tesutului adipos, dar si a celui muscular
(masa corporala slaba, a carei intretinere arde calorii);
- Este prea sarac in fructe si legume, si deci in fibre si
vitamine;
- Induce un risc de carenta de calciu;
- Cresterea in greutate este sigura (in masa grasa, nu
musculara) imediat dupa intreruperea regimului.
 Cum actioneaza Regimul
Atkins?
•
Privat de glucide, corpul apeleaza la rezervele
de grasime pentru a sintetiza un element de
substitutie, corpii cetonici, o parte a acestora
fiind eliminata prin urina;
•
Ratia calorica este scazuta: mancand mereu
aceleasi lucruri (alimente grase), ne plictisim
si, treptat, sfarsim prin a manca mai putin.
 Dieta DASH
Dieta Dash este o dieta tipic americana, nu atat o cura de
slabire ci un program alimentar conceput pentru a imbunatati starea
de sanatate a oamenilor ce il urmeaza. Dieta Dash vizeaza diminuarea
tensiunii arteriale prin controlarea aportului de substante care
favorizeaza aparitia hipertensiunii, cum ar fi grasimile si sodiul.

Dieta Dash este denumita dupa acronimul de la Diet Approaches

to Stop Hypertension, iar regulile sale au fost stabilite de medici
americani, cu specializari in nutritie si cardiologie. Se poate spune ca
pierderea in greutate este o chestiune colaterala, avand in vedere ca
scopul dietei Dash este acela de a ajuta la scaderea nivelului tensiunii
arteriale.
 Principiile care stau la baza
dietei DASH
- cantitatea de sare consumata zilnic nu
trebuie sa depaseasca o lingurita rasa
- aportul caloric zilnic nu trebuie sa fie mai mare
de 2000 kcal
- grasimile animale, precum si prajelile trebuie
evitate
- fructele si legumele bogate in potasiu si
magneziu trebuie consumate cu predilectie
 - incercati sa faceti miscare sub orice forma in fiecare zi! Este
de preferat sa evitati totusi exercitiile foarte solicitante, sis a
incercati in schimb alergarea usoara, urcatul scarilor, mersul pe
bicicleta sau chiar plimbarile lungi.
- inlocuiti painea alba cu graham, paine de secara, paine cu
cereale sau paine neagra
- evitati carnea de porc, chiar daca nu are grasime, si inlocuiti-o
cu peste sau vita
- reduceti sau chiar eliminati consumul de mezeluri, cremwusti,
carnati
- renuntati la margarina, unt, branza topita.
 Dieta daneza
•
Dieta daneza este o dieta populara ce promite slabirea rapida in numai doua
saptamani. Este o dieta drastica ce dureaza 13 zile si promite pierderea a pana la
12 kilograme. Autorul nu este cunoscut.
•
Dieta daneza presupune tinerea unui regim strict timp de 13 zile. Strict inseamna
fara abateri, trebuie urmat intocmai.
•
Regimul promite o schimbare a metabolismului ce este activa pana la 2 ani
dupa urmarea acestei diete.
•
Orice abatere inseamna intreruperea dietei si reluarea ei dupa minim 6 luni
(abatere poate insemna si un pahar cu bere sau vin sau o guma de mestecat). Daca
insa se intrerupe dupa prima saptamana de dieta, poate fi reluata dupa 3 luni.
•
Este util sa cumpari alimentele la inceputul fiecarei saptamani (mai putin
fructele si legumele ce trebuie sa fie proaspete). Iaurtul trebuie sa fie natural, fara
fructe. Ceaiul si cafeaua se pot substitui. In loc de cod poti manca si pastrav.
 Avantaje
•
Planul de dieta danez este gratuit si poate fi
gasit online.

•
Dieta este gratuita, costa numai alimentele.
 Dezavantaje
•
Nu se cunoaste autorul acestei diete
•
Nu au fost efectuate cercetari sau studii clinice despre aceasta dieta.
•
Dieta daneza cere utilizatorilor sa respecte cu strictete regimul propus.
•
Nu pot fi facute substituiri sau adaugiri in lista de alimente consumate
zilnic.
•
Astfel, viata sociala poate avea de suferit.
•
Dieta daneza nu este potrivita pentru vegetarieni si vegani.
•
Aceasta este doar o dieta pe termen scurt.
•
Micul dejun tipic in dieta daneza este o simplă ceaşcă de ceai sau de cafea
cu un cub de zahăr.
 Dieta mediteraneana
•
Dieta mediteraneana se numara printre cele mai sanatoase modalitati de a slabi. Cum
slabesti cu dieta mediteraneana? Respectand o serie de principii cu privire la alimentatie si,
mai ales, fiind pregatita sa le adopti pe termen foarte lung.
•
Dieta mediteraneana este impropriu numita “cura de slabire”, pentru ca faptul ca dai
jos kilogramele in plus este un fel de efect colateral. Principalul scop al acestei diete este
ajungerea la un mod de viata sanatos, iar sanatatea si armonia sunt doua stari ce merg de
minune impreuna.
•
Prin studii asupra locuitorilor din Grecia, sudul Italiei si Spania, s-a constatat ca uleiul
de masline si vinul negru au surprinzatoare efecte benefice asupra organismului uman,
reducand foarte mult riscurile de a suferi de afectiuni cardiovasculare. Totul a pornit de la
constatarea ca locuitorii din zonele aflate in jurul Marii Mediterane au o medie infinit mai
mica a indivizilor care sufera de acest tip de boli ale inimii si sistemului circulator
comparative cu zonele vest-europene si mai ales comparative cu Statele Unite ale Americii.
•
Dieta mediteraneana inglobeaza aceste doua licori miraculoase intr-o schema
alimentara ce poate fi asemanata cu o piramida, avand la baza legumele si fructele crude,
apoi painea si pastele, urmand branzeturile slabe, carnea de peste si culminand cu carnea
rosie, in varful acestei reprezentari grafice.
•
Punctele forte ale dietei
mediteraneene, adica
acele alimente sau,
general spus, acele
componente ale
programului alimentar
care fac din acesta
drumul catre un stil de
viata sanatos, care sa ne
permita sa ne bucuram
de fiecare clipa
 - uleiul de masline: poate fi asemanat cu aspirina, din punct de vedere al efectului sau
protector asupra inimii. Acesta este, evident, consumat in cantitati foarte mari in regiunea
mediteraneana, gratie climatului (maslinii sunt aici asemanatori cu floarea soarelui, la noi, in
ceea ce priveste raspandirea). Daca va hotarati sa urmati aceasta dieta, ar fi indicat sa
renuntati total la uleiul de floarea soarelui, inlocuindu-l cu uleiul de masline (cel extravirgin
ar fi cea mai buna alegere)

- vinul negru: acesta este o sursa foarte buna de antioxidanti. Acestia au un effect benefic asupra
elementelor sistemului circulator, reparand daunele provocate de un regim bogat in grasimi
saturate. Un pahar de vin negru (vin rosu) pe zi este un adevarat medicament !

- pestele proaspat: recomandat a fi consumat de 2 pana la 4 ori pe saptamana, pestele proaspat

este o sursa de acizi grasi omega-3, care au numeroase efecte benefice asupra sistemului
cardiovascular. Pe langa acizii grasi omega-3, pestele adduce un aport de elemente benefice
organismului, ca iodul, fosforul si vitaminele A si D. Acestea sunt “plusuri” fata de carnea de porc
sau de pui, spre exemplu, care sunt asociate cu un bun aport proteic, pe care il regasim si in cazul
pestelui. Aceste argumente duc la recomandarea de a consuma carne de peste de 3-4 ori pe
saptamana, iar carne de pui, vita sau porc doar de cateva ori pe luna. 

- condimentele proaspete: avand proprietati aproape miraculoase si fiind o sursa de sanatate

pentru organism, condimentele ca oregano, cimbru, menta, tarhon, rozmarin, chimen, busuioc,
coriandru ori patrunjel constituie si o buna sursa pentru aportul de antioxidanti naturali. Este
recomandata consumarea lor in stare proaspata mai curand decat uscata, insa nu va feriti de a
condimenta mancarurile din belsug chiar si cu mirodenii uscate de acest tip.
 Dieta disociata sau dieta “pe
culori”

•
Exista mai multe tipuri de dieta disociata, dar cea mai cunoscuta ramane
cea de o saptamana, in care in fiecare zi esti nevoita sa consumi doar un
anumit tip de alimente.
•
Exista si alte variante de diete disociate, precum cea pe culori. Asta
inseamana ca vei consuma trei zile lactate (lapte, telemea, iaurturi,
smantana, sana etc), trei zile de alimente de culoare verde (salata,
castraveti, dovlecei, ardei gras, broccoli etc) si trei zile de alimente de
culoare roz, in care se includ carnea de pui, anumite tipui de peste la care
poti aduga orez brun.
•
O alta varianta de dieta disociata este cea pe mese. Poti alege ca la micul dejun sa
consumi glucide (fructe sau cartofi), pranzul sa fie dominat de proteine (carne sau
peste la gratar sau fierte si orez), iar la cina poti opta pentru legume sau peste
slab.
•
Dieta disociata pe cate un aliment sau dieta disociata de 90 de zile sunt alte
tipuri cunoscute ale dietei disociate. Vedeta, insa, spuneam ca este cea disociata
pe zile, care dureaza o saptamana.

Prima zi: Asadar, dieta disociata presupune in prima zi, consumul de fructe, nefiind
important daca alegi un singur tip de fructe sau daca variezi. Totusi, nu sunt
recomandate bananele, fructele confiate sau strugurii, din cauza zaharului in
cantitati mari care se gaseste in aceste fructe. Sunt ideale, in schimb, fructele
proaspete de padure.

A doua zi: Este ziua in care orezul este vedeta. Orezul trebuie consumat musai fiert
si ii poti adauga rosii sau ardei, pentru a face o salata. Exclus uleiul, chiar si cel de
masline. Este recomandat orezul brun, deoarece orezul alb nu reuseste isi pastreze
prin fierbere, toate proprietatile benefice organismului.

Ziua a treia: Este ziua lactatelor. Maxim 3 litri de lapte sau iaurturi slabe.
•

Ziua a patra: Sucuri de fructe sau de legume proaspete, fara zahar. Nu conteaza
cantitatea, poti consuma cati litri de suc doresti. Sunt excluse sucurile ambalate,
care contin zahar sau glucoza, se consuma doar cele produse de tine la storcator.
Beneficiul este ca legumele si fructele isi vor pastra pulpa si te vei simti mai satula.

Ziua a cincea: Zi de legume proaspete. Orice tip de leguma, la gratar sau fierte sau
in salata, proaspete. Nu conteaza cantitatea de legume pe care o mananci si nici
felul acestora. Poti opta pentru morcovi - fiind foarte satiosi -, conopida, broccoli,
fasole verde, mazare, gulii, ridichi etc.

Ziua a sasea: Este dedicata pestelui si va fi un adevarat rasfat. Indiferent daca alegi
sa-l onsumi fiert sau la gratar, este bine sa alegi un peste mai slab.

Ziua a saptea: Cate putin din toate alimentele consumate in cele sase zile.
 Avantaje dieta disociata
•
Cu ajutorul dietei disociate se slabeste in medie 4, 5 kilograme pe saptamana, un
record am putea spune in cadrul regimurilor alimentare.

•
De asemenea, organismul tau va trece printr-o perioada de detoxifiere
eliminand cat mai multe toxine.

•
Este destul de dificil sa te obisnuiesti cu consumul unui singur tip de alimente pe
zi, insa trebuie sa tii seama ca este un sacrificiu pe care il faci o saptamana, iar
rezultatul este fabulos.
 Dezavantaje dieta disociata
•
Dieta disociata este deosebit de nociva (dezechilibrata) organismului
nostru, in special daca este tinuta in mod repetat.

•
Tulburarile de sanatate pot fi minore, aparand stari de ameteala,
oboseala excesiva, lipsa de vlaga, insa si unele foarte grave, precum
afectarea ritmului cardiac, pierderi de memorie sau tulburari vizuale.

•
Nu este recomandata fara un consult medical in prealabil si sub nicio
forma in cazul in care ai probleme cu aparatul cardio-vascular sau
tulburari ale glanei endocrine.

•
Un alt factor negativ, este ca odata tinuta, numarul kilogramelor
pierdute se depun in majoritatea cazurilor la loc, intr-o perioada scurta.
 Dieta vegana
•
Dieta si regimul de viata vegetarian au castigat
tot mai multi adepti, in ultima perioada, la
nivel mondial. Unele persoane aleg sa urmeze
o dieta vegetariana pentru a reduce riscul
declansarii anumitor boli. Se considera ca o
dieta vegetariana este solutia pentru o viata
sanatoasa. In general, dieta vegetariana se
bazeaza pe consumul de cereale integrale,
legume si fructe.
 Avantajele dietei vegetariene
•
scaderea nivelului de colesterol total si a colesterolului rau din organism
•
diminiuarea riscului dezvoltarii diabetului de tip 2
•
reducerea tensiunii arteriale si a bolilor cardiace ischemice
•
cresterea cantitatii de antioxidanti, gratie consumului de alimente sanatoase
(legume, fructe, leguminoase si cereale integrale)
•
prevenirea constipatiei, intrucat produsele alimentare incluse in dieta vegetariana
contin o cantitate suficient de mare de fibre
•
mentinerea unei greutati sanatoase prin evitarea grasimilor de origine animala
•
alimentele din dieta vegetariana contin fitochimicale care impiedica aparitia unor
boli cronice (HTA, poliartrita reumatoida, boli renale si cancer)
•
manifestarea a mai putine boli de piele
•
scaderea riscului formarii cheagurilor de sange prin consumul de soia care contine
izoflavone.
 Dezavantaje dieta
vegetariana
•
consumul restrictionat de alimente si bauturi
•
interdictia de a folosi creme care contin lanolina (produs derivat de
la animale)
•
nu se vor utiliza anumite tipuri de guma de mestecat, intrucat
contine glicerina
•
dificultatea de a consuma o dieta strict vegetariana in afara
locuintei
•
atentia speciala acordata sapunurilor si altor agenti pentru
curatarea corpului, deoarece pot avea in compozitie grasimi
animale.
•
In plus, dieta vegetariana nu ofera organismului toate substantele nutritive
esentiale. Dietele vegetariene contin cantitati mai mici de proteine, calciu, fier,
vitamina B12, vitamina D, acizii grasi Omega 3 si zinc si, de cele mai multe ori,
vegetarienii sufera de lipsa acestor nutrienti.
•
Persoanele vegetariene care nu consuma fructe de mare pot suferi de deficit de
iod.
•
Dieta vegetariana nu este recomanata persoanelor foarte active, care au nevoie de
cantitati mai mari de proteine. In plus, printr-o dieta vegetariana, scade nivelul de
creatinina esentiala pentru construirea masei musculare.
•
O dieta lipsita de suficiente proteine si carbohidrati poate duce la aparitia anemiei.
•
Pentru buna functionare si dezvoltarea sistemului nervos, dar si a intregului
organism, sunt necesare anumite grasimi care nu pot fi furnizate de dieta
vegetariana.
•
Vegetarienii pot suferi de tulburari gastro-intestinale, intrucat dieta vegetariana
poate avea un efect iritant asupra intestinului, iar alimentele ar putea fi eliminate
inainte ca organismul sa asimileze substantele nutritive pe care le contin
 SUPLIMENTE ALIMENTARE
•
Sute de milioane de persoane din intreaga lume consuma suplimente
alimentare, incepand de la vitamine si terminand cu produse pentru
slabit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci cand
o persoana are o dieta echilibrata. In plus, anumite substante pot fi toxice
pentru organism daca depasesc doza maxima admisa sau daca se asociaza
cu alte medicamente si de aceea ar trebui sa fie consumate doar in
anumite conditii si la recomandarea specialistilor (medici, nutritionisti,
farmacisti).
•
Suplimentele alimentare (suplimentele nutritionale) sunt preparate
ce contin vitamine, saruri minerale sau alte substante cu efect nutritional
sau fiziologic (fibre, aminoacizi, acizi grasi, extracte vegetale sau animale)
si care sunt indicate atunci cand, din anumite motive, acestea lipsesc sau
nu se regasesc intr-o cantitate suficienta in dieta zilnica. Se
comercializeaza sub diferite forme: capsule, tablete, solutii extracte,
pudra.
•
Directiva Uniunii Europeane din 2002 asupra suplimentelor
nutritive reglementeza faptul ca acestea trebuie sa fie sigure atat in
ceea ce priveste dozajul cat si puritatea. Doar acele produse care si-
au dovedit siguranta pot fi comercializate fara prescriptie .
•
Suplimentele alimentare sunt incluse in categoria “alimente” in
Codex Alimentarius. Codex alimentarius este o colectie de
standarde si ghiduri internationale si alte recomandări referitoare la
producerea, comercilizarea si siguranta alimentelor. Aceste ghiduri
sunt elaborate de catre Comisia Codexului Alimentar (Codex
Alimentarius Commission) o structura coordonata de catre OMS
( Organizatia Mondiala a Sanatatii) si Organizatia pentru
Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO)
•
Insa industria suplimentelor alimentre este in continua dezvoltare doarece, prin
comercializarea lor, firmele producatoare obtin un profit considerabil. Spre exemplu in 2005
in Uniunea Europeana intrega piata a suplimentelor nutritive se ridica la aproximativ 5
miliarde de euro (pret de retail) .

•
Consumul suplimentelor alimentare este indicat doar cand, din anumite motive, nu se
acopera necesarul zilnic din alimentatie, cel mai frecvent in urmatorele situatii:
–
-sarcina, lactatie
–
-diete restricitive: diete hipocalorice, hipoproteice, vegetarieni, intolerante
–
alimentare ( alergii alimentare)
–
-varstnici
–
-anumite boli cronice: boli cardiace, renale, noplazii
 In categoria suplimente alimentare intra urmatoarele substante:
-vitamine si minerale
-substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic altele decât vitamine şi
minerale: aminoacizii, enzimele, pre- şi probiotice, acizii graşi esenţiali,
extracte vegetale şi animale, diverse substanţe bioactive. Sunt excluse
substanţele care au exclusiv proprietăţi farmaceutice .

•
Comercializarea si consumul de vitamine si minerale reprezinta
aproximativ 50% din piata suplimentelor alimentare. Celelalte substante
ocupa restul de 50%, ponderea cea mai mare avand-o acizii grasi esentiali
(uleiul de peste), extractelele din plante, pre si probioticele
 Vitamine si minerale
•
Vitaminele si mineralele sunt substante care sunt necesare bunei
functionari a organismului. Nu au rol energetic dar intervin ca si catalizator in
anumite reactii biochimice, in echilibrul apei si mentinerea potentialului electic
celular. Ele nu pot fi sintetizate de catre organism si de aceea trebuie aduse din
exterior (prin hrana sau suplimente nutritive). Se comercializeaza cel mai frecvent
sub forma de preparate complexe ce contin ambele substante (vitamine si
minerale) in diferite proportii. Dintre cele care se comercializeaza separat, fiind
indicate in diverse afectiuni sau deficiente punctuale, cele mai folosite si
cunoscute sunt urmatoarele:
 - Vitamina D intervine in absorbtia calciului si fosforului necesare formarii
oaselor. Se administreaza pentru profilaxia rahitismului incepand de la nastere pana
spre varsta de 7-12 ani. Este indicata de asemenea la femeile aflate la menopauza in
combinatie cu calciul pentru prevenirea/tratarea osteoporozei. Daca se depasesc
dozele maxime admise se poate acumula in organism determinand intoxicatia cu
vitamina D, caracterizata prin anorexie, varsaturi, insuficienta renala.
•
 - Vitamina C este cunoscuta ca un puternic antioxidant. Este consumata in
special in sezoanele reci ca si modalitate de preventie si ameliorare a
simptomatologiei in cazul infectiilor respiratoriii. De asemenea ea favorizeaza
absorbtia fierului in organism. Rolul vitaminei C in profilaxia si tratamentul
anumitor boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza
ramane controversat.
•
 - Acidul folic ( vitamina B9) este implicat in diviziunea, cresterea si maturarea
celulelor organismului. Este indicat in special in perioada de preconceptie ,
sarcina si alaptare deoarece in aceste situatii creste necesarul de acid folic si
nu poate fi acoperit doar prin alimentatie. Se recomanda suplimentarea cu
acid folic la femeile insarcinate ( cel putin in primul trimestru) pentru
prevenirea defectelor detub neural ale fatului (spina bifida, anencefalie).
•
 - Calciul este cel mai abundent mineral din corpul uman deoarece intra in
structura oaselor. Intervine de asemenea in contractia musculara si
conducerea nervoasa. Necesarul de calciu este mai crescut in copliarie si dupa
varsta de 50 de ani. Studiile arata ca doar aproximativ 60 % din populatia
generala atinge prin alimentatie doza zilnica recomadata de calciu. Calciul se
gaseste in cea mai mare cantitate in lapte si produsele derivate din lapte.
Persoanele care nu tolereaza lactatele (au intoleranta la lactoza) sunt sfatuite
sa consume suplimente de calciu.
•
- Fierul intra in compozitia hemoglobinei din structura globulelor
rosii si a mioglobinei din muschi. Lipsa fierului in organism
determina instalarea anemiei feriprive . Deficitul de fier este destul
de frecvent mai ales la copii, la femeile aflate in perioada
conceptionala, in anumite boli cronice si la varstnici si de aceea este
deseori recomandat de catre specialist. Consumul in exces de
preparate ce contin fier poate determina acumularea sa in anumite
organe cu instalarea unor complicatii considerabile (hemosideroza).
•
 - Magneziul este suplimetul alimentar al carui consum a crescut
substantial in ultima perioada. In organism intervine in buna
functionare a sistemului nervos, osos si cardiac. Este consumt de
catre populatie (de obicei fara recomandarea medicului) in special
ca si medicament anti-stress, datorita efectului sau calmant asupra
sistemeului nervos central.
 Plante si extracte din plante
•
Reprezinta o categorie vasta de suplimente alimentare. Multe plante si
extracte de plante au fost folosite inca din vechime pentru efectele lor terapeutice
si multe din medicamentele actuale au ca origine plantele. Spre exemplu
metforminul, cel mai utilizat antidiabetic oral, are ca punct de plecare galega
officinalis (liliacul salbatic) ce contine anumite substante numite guanidine cu rol
hipoglicemiant.
•
Printre cele mai cunoscute si consumate suplimente din plante sunt cele ce
au la baza aloe vera, echinaceea si ginseng.
•
Totusi pentru multe dintre aceste produse nu exista dovezi solide in ceea ce
priveste roulul lor in profilaxia sau tratarea anumitor afectiuni. Anumite substante
pot interfera cu medicamentele consumate concomitentsau sunt toxice pentru
organism. Fiecare persoana care decide sa consume acest tip de suplimente este
sfatuita sa se informeze amanuntit asupra efectelor adverse si sa informeze
medicul curant despre utilizarea acestora.
  Pre si probioticele
•
Probioticele sunt produse care contin microorganisme vii
(bifidobacterii, lactobacili, lactococi) care dupa ingerare colonizeaza
si echilibreaza microflora intestinala. Prebioticele sunt substante
nedigerabile necesare cresterii acestor microorganisme. Ele sunt
comercializate sub forma de comprimate, capsule, pudra sau
solutii. Aceste substante favorizeaza digestia si tranzitul intestinal,
previn aparitia cancerului de colon, au efect pozitiv in bolile
inflamatorii intestinale (boala Chron, colita ulcerosa), previn si
amelioreaza diareea cauzata de consumul de antibiotice (mai ales la
copii), cresc imunitatea celulara.
•
Nu exista contraindicatii sau efecte adverse pentru aceste
preparate dar totusi, la anumite persoane predisupuse, pot cauza
reactii alergice (eruptii cutanate, bronhospasm).
 Suplimente nutritive pentru
slabit
Sunt o categorie de substante intens folosite in ultima perioada, mai
ales de categoriile de varsta 15-30 de ani.
Ele contin de regula extracte din plante (acai, aloe, papadie),
compusi proteici (L-carnitina), substante cu rol diuretic sau laxativ, sau
substante stimulante ale sistemului nervos (efedrina, cafeina).
Desi multe din preparatele prezente pe piata promit scaderi
spectaculaose in greutate, majoritatea nu au efectul asteptat, ci din contra,
pot da numeroase reactii adverse: vertij, palpitatii, dureri precordiale,
deshidratare. Suplimentele nutritive pentru slabit nu sunt recomandate
de catre comunitatea medicala datorita riscului crescut de toxicitate si lipsei
eficientei clinice.
•
Suplimentele alimentare reprezinta o gama larga de produse a caror
consum a crescut spectaculos in ultimii ani. Spre exemplu in Romania cifra de
afaceri pe piata suplimentelor alimentare se situeaza undeva la 175 milioane de
euro, asta doar pentru produsele comercializante in farmacii, fara a lua in
considerare vanzarile de pe internet sau din magazinele naturiste. Din ce in ce mai
multe persoane consuma suplimente nutritive cu convingerea obtinerii de efecte
miraculoase. Trebuie spus insa ca multe din produsele prezente pe piata pot
dauna sanatatii sau in cel mai fericit caz nu fac nimic altceva decat sa diminuie
considerabil bugetul consumatorilor.
•
Cei ce consuma suplimente nutritive trebuie sa se informeze asupra
compozitiei acestora si asupra efectelor adverse si sa anunte medicul curant daca
utilizeaza sau doresc sa utilizeze suplimente nutritive. Consumul de suplimente
nutritive nu trebuie sa inlocuiasca o alimentatie echilibrata ci eventual sa vina ca o
completare a unui stil de viata sanatos.
Alimentatia la nou-nascut si
sugar
 Dezvoltarea fiziologica si nevoile nutritive ale
sugarului sanatos

“Sugar” este numit copilul in primul an de viata. Acest prim an si

in special primul trimestru reprezinta, din punct de vedere
nutritiv, una din perioadele critice, deoarece cresterea este
foarte rapida si de asemenea se produc fenomene importante
de desavarsire a unor organe, dintre care, alaturi de sistemul
digestiv, o importanta deosebita o are sistemul nervos. De
asemenea, este important de evidentiat faptul ca obiceiurile
alimentare sanatoase ale copilului incep sa se dezvolte inca din
aceasta perioada.
 Caracteristici fiziologice ale
sugarului
•
Lungimea perioadei de gestatie, alaturi de greutatea mamei
inainte si in timpul sarcinii, influenteaza greutatea copilului la nastere.
Dupa nastere, dezvoltarea organismului nou-nascut este influentata de
interactiunea dintre factorii genetici si alimentatie.
•
Cresterea
Perioada de lactatie este o perioada de crestere rapida, atat in
inaltime cat si in greutate. Greutatea corporala a sugarului se dubleaza in
primele 4-6 luni de viata si se tripleaza pana la implinirea varstei de un an.
Copilul creste in lungime cu aproximativ 50% in primul an, dupa care
ritmul de crestere inregistreaza o decelerare. Lipidele corporale cresc cu
rapiditate in primele 9 luni de viata dupa care viteza de acumulare ramane
redusa tot restul copilariei. Continutul total de apa al organismului
descreste de la 70% la nastere pana la 60% la varsta de un an, descrestere
data aproape in totalitate de apa extracelulara.
 Comportamentul alimentar al
•
sugarului
•
Nou-nascutul are dezvoltat reflexul de a suge si a inghiti si isi exprima senzatia de
sete si de foame plangand, iar de satietate dormind.
•
La varsta de o luna sugarul are un reflex puternic de extruziune. Acest reflex
dispare la 3-4 luni cand incepe sa se dezvolte coordonarea dintre maini si ochi.
•
La 6-7 luni copilul poate sa mestece si sa roada, mai apoi pe la 7-9 luni incepe sa isi
exprime preferintele gustative, ajungand sa refuze anumite alimente, iar intre 9 si
1 luni apuca bucati mici de alimente si incepe sa se autoalimenteze.
•
Astfel, isi manifesta capacitatea de a-si duce singur mancarea la gura, cum ar fi o
lingura sau un pahar cu lapte sau apa, desi copilul este totusi incapabil sa se
hraneasca singur inaintea varstei de doi ani, cand vederea ii este stabilizata in
totalitate, permitandu-i o coordonare oculo-motorie completa.
 Necesarul de aport energetic
si nutritional al sugarului
•
Aportul caloric la sugar este reprezentat în tabelul următor, conform FAO
și OMS
Varsta Kcal/kgc/zi
0-3luni 120
3-5luni 116
6-8luni 110
9-12luni 105

•
Din necesarul zilnic de calorii
–
55 kcal/kgc/zi = nevoi bazale
–
35 kcal/kgc/zi = nevoi de creștere
–
10-27 kcal/kgc/zi = necesar activității
•
Surse de calorii:
–
Lipide: 30-55% din totalul de calorii
–
Hidrocarbonate: 35-65%
–
Proteine: 7-16%
•
Nevoile de calorii cresc cu vârsta, în paralel cu
greutatea și talia, însă raportate la unitatea
ponderală, necesarul caloric înregistrează un
declin timpuriu începând cu a 3-a lună de viață
 Necesarul de apa
•
Necesar de apă este crescut la sugar deoarece conținutul în apă al
organismului este mare (75%), turnover-ul apei este crescut,
termoreglarea și eliminarea reziduurilor metabolice se realizează cu un
volum crescut de apă
•
Necesarul zilnic de apă la sugar este evaluat la 1,5 ml pentru fiecare
calorie
–
0-6 luni: 180 ml/kgc/zi
–
6-12 luni: 150-160 ml/kgc/zi
•
Un aport corespunzător de lapte (mai ales natural) asigură nevoia de
lichide: 100 ml lapte = 67 kcal = 90 ml apă + 5 ml apă endogenă
•
Aportul de lichide trebuie să țină cont de variațiile termice ale mediului
ambiant și regimul de activitate
•
Laptele matern acopera necesarul energetic ridicat al sugarului prin
continutul sau crescut de lipide, principiile nutritive cele mai energetice; orientativ,
distributia calorica prin principiile nutritive calorigene in laptele matern se poate
exprima, in procente din energia totala, dupa cum urmeaza:
–
Lipide 48-54 %
–
Hidrati de carbon 38 %
–
Proteine 8 %
•
Diferitele formule de lapte praf utilizate pentru substituirea lactatiei naturale
prezinta aproximativ aceeasi distributie calorica. Atunci cand copilul trece de la o
alimentatie exclusiv lactata la una diversificata cu diferite grupe de alimente,
distributia calorica a dietei se modifica, apropiindu-se treptat tot mai mult de
distributia calorica a alimentatiei omului adult, care aduce un aport caloric de 55-
60% prin carbohidrati, 30% prin lipide si 10-15% prin proteine.
 Alimentatia artificiala cu
formule de lapte praf
In alimentatia artificiala a sugarului se utilizeaza formule comerciale de
lapte praf bazate in mod fundamental pe laptele de vaca, caruia i se aduc o
serie de modificari in scopul adaptarii compozitiei lui la posibilitatile digestive
ale sugarului. Principalele modificari la care este supus laptele de vaca sunt:
–
deshidratarea pe cale termica – laptele praf steril, cu unele
transformari fizico-chimice care ii faciliteaza digestia;
–
reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice;
–
ameliorarea calitativa a proteinelor si aminoacizilor;
–
adaosul de hidrati de carbon;
–
inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale in vederea echilibrarii
raportului dintre acizii grasi;
–
adaosul de vitamine si oligoelemente.
 Diversificarea alimentatiei
sugarului
•
Din punct de vedere nutritiv este necesar ca alimentatia complementara sa fie
introdusa incepand de la 4-6 luni, deoarece la aceasta varsta laptele de mama nu
mai este suficient singur pentru a acoperi necesarul de vitamine si minerale al
sugarului.

•
Astfel, continutul de fier al laptelui de mama descreste de-a lungul perioadei de
lactatie iar depozitele hepa-tice ale copilului se pot epuiza, fiind necesara
furnizarea lui prin alte tipuri de alimente.

•
Un aspect important de care trebuie sa se tina seama la introducerea alimentatiei
complementare este cel educational, deoarece in aceasta perioada incep sa
functioneze masticatia si deglutitia alimentelor solide, si de asemenea devine
necesara obisnuirea sugarului cu gusturi si consistente noi.
•
In indrumarea parintilor pentru introducerea alimentatiei complementare va trebui sa se
tina seama de nivelul socio-cultural al familiei, de atitudinea parintilor si de calitatea
relatiei dintre mama si copil.
•
In general, alimentatia complementara nu trebuie sa fie introdusa inaintea varstei de 3 luni
si nici mai tarziu de varsta de 6 luni. Se incepe cu cantitati mici (una sau doua lingurite) si
atat cantitatea, cat si varietatea vor fi crescute treptat. Introducerea unui aliment nou se va
face abia dupa ce s-a stabilit toleranta la cel anterior.
•
La varsta de 6 luni alimentatia complementara nu trebuie sa reprezinte mai mult de 50%
din aportul energetic total. Pana la varsta de 1 an copilul este hranit cu nu mai putin de 500
ml lapte de mama sau formule lactate echivalente pe zi.
•
Nu este necesar sa se specifice tipul alimentatiei complementare (cereale, fructe sau
legume) cu care trebuie sa se inceapa. Alegerea primului aliment se individualizeaza functie
de starea de nutritie a sugarului, de obiceiurile familiale, nationale, de factorii economici.
•
Este de preferat ca alimentele cu potential alergenic, cum sunt oul sau pestele, sa nu fie
introduse inaintea varstei de 5 – 6 luni.
•
Alimentele care contin gluten sau componenti asemanatori acestuia (graul, secara, orzul,
ovazul) nu vor fi introduse inaintea varstei de 4 luni si daca se poate chiar si inaintea varstei
de 6 luni
•
In primele luni de viata se evita ingestia de alimente care ar putea sa contina nitrati cum
sunt sfecla, spanacul.
 Alimentatia copilului
•
Trebuie sa asigure dezvoltarea lor fizica, diferitele functii ale
organismului, mentinerea unei stari de sanatate normale si sa permita
cresterea si dezvoltarea staturala si ponderala a acestuia, dar si
dezvoltarea psiho-motorie si intelectuala.
•
Aceste nevoi nutritionale sunt variabile de la o persoana la alta in
functie de varsta, de viteza de crestere, de caracteristicile genetice si
factorii de mediu.
•
Cea mai importanta perioada este perioada de sugar, in care
importanta asigurarii acestor principii nutritive este ceruta de cresterea
foarte rapida in greutate si in lungime ca si de multiplicarea celulelor
creierului pana la varsta de 6 ani.
•
Dupa varsta de 1 an, nevoile energetice si in principii nutritive depind
de varsta, sex si de activitatea fizica
 Necesarul energetic
•
Trebuie sa acopere cheltuielile zilnice de energie, care la copil sunt:
1. Metabolismul bazal: reprezinta cheltuielile de energie pentru mentinerea
functiilor vitale. La varsta de 7-9 zile, nou-nascutul are metabolismul scazut,
cheltuielile energetice de baza fiind de aproximativ 38 kcal/kgcorp/zi. De la 10 zile la 9
luni energia consumata este de 55-75 kcal/kgcorp/zi si scade treptat pana la 25-30
kcal/kgcorp/zi la varsta adultului.
2. Reglarea temperaturii corporale: nevoile energetice medii pentru
mentinerea temperaturii corpului sunt de 20 kcal/kgcorp/zi.
3. Cresterea: cheltuielile de energie pentru crestere sunt foarte mari in
primele 2 luni, adica 52 kcal/kgcorp/zi. O data cu reducerea ratei de crestere, energia
folosita in acest scop scade la 27 kcal/kgcorp/zi intre 2-6 luni si la 11 kcal/kgcorp/zi,
intre 6-12 luni.
4. Activitatea fizica: consumul energetic este redus in primele luni de viata.
Sugarii agitati, care plang mult consuma 10-20 kcal/kgcorp/zi. Dupa varsta de 6 luni
consumul mediu este de 25 kcal/kgcorp/zi.
•
Pe plan calitativ, aportul energetic va fi
asigurat astfel:
–
12-15% proteine
–
35-45% lipide
–
55-60% glucide.
Necesarul de minerale
•
Necesarul de Na si Cl este 1-2 mEq/kgcorp/zi
•
Necesarul de K, 50-80 mg/zi sau 1 mEq/kgcorp/zi
•
Necesarul de Ca, 45 mg/kgcorp/zi in alimentatia
naturala si 150 mg/kgcorp/zi in alimentatia
artificiala
•
Necesarul de Fe, 8-12 mg/zi, sau 0,5-1
mg/kgcorp/zi, iar la pubertate, 12-24 mg/zi
•
Necesarul de Mg, 13 mg/kgcorp/zi
•
Necesarul de Cu, 0,08 mg/kgcorp/zi
•
Necesarul de I, 40-100 mg/zi
•
Necesarul de F, 0,5-1,5 mg/zi
•
Necesarul de Mn, 1,4 mg/zi
•
Necesarul de Se, 40 micrograme zi
•
Necesarul de Zn, 4-9 mg/zi
 Necesarul de vitamine
•
Cresterea si dezvoltarea normala este influentata si de aportul vitaminic necesar.
•
Laptele de mama si preparatele lactate folosite in alimentatia sugarului si copilului pana
la 3 ani cuprind cantitati de vitamina D si vitamina K care pot sa nu fie suficiente pentru
etapa de dezvoltare a copilului.
•
Astfel, necesarul de vitamina D in climatul temperat este de 500-800 UI/zi, iar cel de
vitamina K absolute obligatoriu la nastere este de 2 g/zi.
•
Celelate vitamine necesare dezvoltare corecta a copilului sunt reprezentate de:
•
Vitamina A - 1000 unitati/zi la sugar, 2500 U/zi intre 1-6 ani, 4000 U/zi intre 7-12 ani, 5000
U/zi intre 13-19 ani
•
Vitamina B1 - 0,5-1 mg/zi la sugar
•
Vitamina B2 - 0,6-1mg/zi la sugar si 1-2 mg/zi la copil
•
Vitamina B6 - 1,5-1,8 mg/ zi
•
Vitamina B12 - 10-20 micrograme/zi
Alimentatia adolescentului
•
Adolescenta este una din cele
mai dinamice etape ale vietii unei
fiinte umane atat din punct de
vedere fizic cat si fiziologic, o
perioada de mare dezvoltare
fizica si emotionala, perioada de
alegere pentru interventii
preventive in special pentru a
creste constientizarea
individuala, cunostintele,
capacitatile si motivatiile pentru
obisnuinte alimentare bune.
 Particularitati ale cresterii la
scolar
·cresterea are o alura extraordinara, fiind cea mai rapida din viata postnatala;
·cresterea in greutate este de 16 g/zi la fete si 19 g/zi la baieti;
· depunerea mineral osoasa se completeaza, iar varful masei osoase este
critic, in raport cu dezvoltarea ulterioara posibila a unei osteoporoze;
· incep sa apara leziuni de ateroscleroza;
· anorexia nervoasa si bulimia au incidenta cea mai ridicata;
·  excesul ponderal si obezitatea care se dezvolta la pubertate au efecte
defavorabile asupra sanatatii in anii ulteriori;
·obisnuintele alimentare capatate la adolescent par sa persiste si la adult.
•
Nevoile nutritionale difera in functie de sex si devin mai
pronuntate la pubertate; se datoresc modificarilor marimii corpului,
specific fiecarui sex.
•
Nivelul de crestere la fete este in general cu 2 ani mai
devreme ca la baieti. Ca rezultat, la inceputul adolescentei, fetele
maturate precoce pot fi mai mari ca baietii de aceeasi varsta si au
nevoi egale sau mai mari in unele nutrimente.
•
La cele doua sexe, pubertatea se insoteste de o crestere a
masei slabe si a masei grase.
•
Pentru evaluarea nevoilor nutritionale, varsta de dezvoltare
( apreciata prin gradul de maturatie sexuala si varsta osoasa )
constituie o baza mai precisa ca varsta cronologica.
 Aportul energetic
Varsta Baieti Limite Fete Limite
Total calorii Total calorii
7 – 10 ani 2000 1600-2400 2000 1600-2400
11-14ani 2500 2000-3000 2200 1700-2600
15-18ani 3000 2600-3600 2200 1700-2600
19-24ani 2900 2300-3400 2200 1700-2600

Necesar caloric = 1000 + varsta * 100

•
Proteinele reprezinta 12-14% din aporturile energetice. Varful
nevoilor proteice coincide cu cel al nevoilor energetice; Valoarea
medie este de 2g/kgc/zi;
•
Grasimile reprezinta 30-34% din aporturile energetice, ele
reprezentand o sursa concentrata de energie de 9 kcal/g si o sursa
de acizi grasi esentiali precum si un vehicul pentru vitaminele
liposolubile
•
Hidratii de carbon reprezinta principala sursa de energie la
adolescenti, si anume 55% din aporturile energetice. Sunt preferate
hidrocarbonatele complexe care sunt si sursa de fibre, ca cereale,
paste, paine; hidrocarbonatele au de asemenea caracter
organoleptic si edulcorant
•
Mineralele: nevoile de calciu la adolescent sunt
controversate. Astazi se recunoaste ca maximul masei osoase
probabil este atins pana la 25 de ani. Se considera ca aportul
de calciu la adolescenti este scazut. 97% din calciul
organismului este concentrat in masa scheletica, a carei
crestere la adolescent este foarte importanta. Este unanim
admis ca aportul de calciu trebuie crescut pentru a satisface
aceste nevoi asigurandu-se ca adolescentii consuma trei mese
zilnice cu alimente bogate in calciu.
•
- Zincul: modificarile concentratiei zincului variaza cu stadiile
pubertatii fara a se evidentia un deficit franc. Carenta in zinc este
responsabila de nanism si intarziere pubertara, dar este rara.
•
- Fierul: adolescenta este varsta la care prevalenta carentei in fier
este cea mai ridicata din toata populatia mondiala. Accelerarea
cresterii masei slabe antreneaza o cerere crescuta de fier pentru
sinteza mioglobinei. Doza zilnica recomandata este de 15 mg FE;
cresterea aportului de fier este importanta pentru toti adolescentii,
in special fete, care adesea au un aport foarte scazut. In mod
obisnuit, doza recomandata pentru fier ramane 15 mg/zi pentru
fete toata adolescenta, pentru a compensa pierderile menstruale,
pe cand la baieti doza scade de la 12 mg la 11-14 ani la 10 mg
ulterior.
 Vitaminele
•
Necesarul de vitamine nu este bine cunoscut, dar se stie ca nevoile vitaminice
la adolescent sunt modificate de: activitatea fizica, sarcina, contraceptive orale,
boli cronice.
- Vitamina A: aportul de vitamina A este in general mic, desi nevoile sunt
crescute datorita rolului sau in proliferarea si diviziunea celulara.
- Vitaminele din grupul B sunt importante in perioada de crestere, deoarece
au un rol in metabolismul energetic celular.
- Vitamina C: nevoile cresc odata cu cresterea, intrucat vitamina C este
importanta pentru sinteza de colagen. Fructele si legumele proaspete care sunt
principala sursa de vitamina C sunt, din pacate, adeseori absente din alimentatia
adolescentului.
- Vitamina D este necesara absorbtiei calciului si mineralizarii osului, iar
acidul folic sintezei de AND. Ambele au o importanta majora pentru adolescent si un
supliment de acid folic este necesar sistematic la adolescentele insarcinate si la fetele
tinere din medii defavorizate.
 Alimentatia varstnicului
•
O buna nutritie este foarte importanta pentru sanatatea
varstei a treia, deoarece vastnicii dar multi batrani au un risc
mai mare de a avea o nutritie inadecvata si sunt mai
predispusi la probleme de sanatate legate de o dieta
inadecvata. Cunoasterea problemelor de nutritie este un
aspect important in sanatatea persoanei varstnice.
•
La persoanele varstnice dieata precara poate duce la
oboseala si un risc crecut pentru afectiuni digestive,
pulmonare si cardiace, slabeste sistemul imunitar, crescand
riscul pentru pneumonie si ale infectii serioase.
•
In timp, o nutritie proasta poate duce la anemie si slabiciune
musculara care favorizeaza caderile si fracturile. O nutritie
precara poate determina si coagularea sangelui, escare de
decubit, depresie si alte probleme de sanatate ale
varstnicului.
•
O nutritie buna este in mod special importanta pentru
varsnicul foarte bolnav sau la cel cu dementa. Acesti pacienti
au un risc mai mare de a fi internati in spital sau in azile de
ingrijire pentru varstnici si sunt vulnerabili la complicatii post-
chirurgicale si alte probleme legate de o nutritie saraca.
 Ce poate afecta apetitul la
varstnici?
•
Afectiunile cronice la adultii in varsta pot avea afectiuni
cronice, care le afecteaza capacitatea de a face cumparaturi si a
gati. Dementa, accidentul vascular cerebral si alte boli care
afecteaza functionarea mentala au de asemeni o influenta profunda
asupra apetitului si a capacitatii de a prepara si conuma hrana
sanatoasa.
•
Probleme de alimentatie, problemele dentare, afectiunile
gingivale, cariile si dantura defectuos potrivita, pot afecta gustul
alimentelor si pot face ca mestecarea sa fie aproape imposibila.
Cand persoanele cu probleme de masticatie consuma alimente cu
valoare nutritionala mare, pot avea probleme de digestie.
•
Interventiile chirurgicale, bolile sau interventiile chirurgicale pot
afecta foarte grav sanatatea varstnicilor, ducand deseori la pierderi
ale apetitului, slabiciune, scadere ponderala.
•
Probleme in digestie si unele dintre modificarile fiziologice care
apar odata cu inaintarea in varsta afecteaza modul in care
organismul absoarbe si folosesste nutrientii. In cazul multor
varstnici, producerea anumitor enzime digestive si acizi diminueaza,
interferand cu metabolizarea proteinelor, absorbtia vitaminelor B
12, acid folic, si posibil calciu si fier.
•
Absenta vitaminei B 12 poate avea un efect devastator asupra
sistemului nervos, determinand mers nesigur, slabiciune musculara,
vorbire neclara si psihoza – semne si simptome similare cu cele ale
bolilor legate de varsta cum ar fi boala Parkinson si Alzheimer
•
Medicatia. Multe medicamente prescrise in mod obisnuit
persoanelor varstnice pot suprima apetitul, alterarea gustului
alimentelor, determinarea de greturi si varsaturi sau interferand
absorbtia. Aceste medicamente includ unele antidepresive,
medicamente pentru scaderea hipertensiunii arteriale si pentru
osteoporoza, dar si medicamente banale care se elibereaza fara
reteta cum ar fi aspirina.
•
Depresia, desi deseori nerecunoscuta si netratata
la adultii in varsta, depresia afecteaza un procent mare
din persoanele peste 65 de ani. Ca si in cazul altor
aspecte ale imbatrinirii, motivele pentru care depresia
este complicata sunt: doliul, singuratatea, izolarea,
problemele de sanatate, lipsa mobilitatii, alte afectiuni
cum ar fi boala Parkinson, cacerul sau diabetul,
medicamentele, si insasi malnutritia care inrautateste
depresia.
•
Dietele restrictive la varstnici au un risc mai mare
decat orice alt grup de a avea restrictii de dieta, cum ar
fi limitarea consumului de sare, proteine si zaharuri.
Desi aceste diete au un rol important in tratarea unor
afectiuni, ele pot face ca hrana sa fie fara savoare, fada,
ceea ce va duce la o scadere si mai accentuala a
apetitului. Pentru acest motiv, unii nutritionisti
recomanda regandirea dietei restrictive daca aceasta
poate interfera cu o nutritie adecvata.
 Cum putem prevenii alimentatia deficitara la
varsta a treia

•
Imbunatatirea dietei pentru a creste valoarea nutritiva,
varstnicii e bine sa fie incurajati sa adauge unt de arahide sau alt
unt de oleaginoase pe paine sau biscuiti, pe fructele proaspete cum
ar fi merele si bananele si pe legumele crude pe care le consuma.
Alte sugestii includ adaugarea de nuci sau germeni de grau in iaurt,
fructe si cereale; adaugarea unui albus de ou suplimentar in omleta,
de branza topita in sandviciuri, legume, supe, orez sau taietei.
•
Dieta complexa poate face prin folosirea de suc de lamaie,
ierburi aromatice si condimente, prin folosirea de legume in diferite
culori, texturi si temperaturi. Daca pierderea gustului si a mirosului
reprezinta o problema, pot fi incercate arome mai puternice.
Mestecatul cu grija poate duce la cresterea satisfactiei deoarece in
acest fel mai multe molecule de savoare vin in contat cu receptorii.
•
Gustari intre mese poate fi in mod special de ajutor
pentru persoanele care se satura repede. O portie de fructe
sau branza, o lingura de unt de arahide, sau chiar un milkshake
pentru persoanele care nu au intoleranta la lactoza pot fi
suplimente de nutrienti si calorii.
•
Suplimente nutritionale. Varstnicii malnutriti au un risc
mai mare de a a vea un deficit de proteine, vitaminele B6, B12,
acid folic, niacina, vitamina D, calciu si zinc. Suplimentele sunt
importante deoarece pot ajuta la suplimentarea nutrientilor
care lipsesc, dar nu ofera proteinele sau caloriile necesare si
nu ar trebui sa devina un substitut pentru mese. Persoanele in
varsta ar trebui sa vorbeasca cu medical de familie inainte de a
lua orice supliment alimentar.
•
Exercitiul fizic regulat, chiar si cei cu probleme serioase de
sanatate, pot beneficia de pe urma unor exercitii fizice zilnice –
stimuleaza apetitul, ajuta la ameliorarea depresiei si intareste
musculatura si oasele. Exercitiile de rezistenta – cum ar fi
ridicarea de greutati – pot fi in mod special benefice pentru
cresterea fortei si a masei musculare si pentru imbunatatirea
apetitului.
Va multumesc pt atentie!
Intrebari???