ior4

\J/ [1r.
!J[ .
#v'V"o
$ -!*.alrn
t ,F! ! r-|(i
\-\/L.L4rtit
r I ILu,iLG
* r-.
oioS
./O
\
''r.,lLlr;'ots\
I c*biner inriividual de psih$lsgte clinici rai i' g
',:al I d
I
I iff'+*r
Forrnare reievar:ti

Studii postdCIctorate in
managementul --
cercet6rii avansate gi Acest rapori con;ine jtEC;ni.
expertiua psihiatrice
medico-legalS

RAPORT DT EXPERTIZA PSIFiOLOGICA

Cornpetenle
prafesionale
Expertir6 psihalogicd
pentru:
- stabilirea autor"itilii
pE rintegti, plasament,
adoplie;
- copiiivictime als
abuzurilar ;i n*glijirii;
- victimele unor
infracliuni {viol,
iilhArie, violenli
farniliald, h5r_tuire
sexua16 etc.).
I. BATE EE IDENTIFICAftE
Realirat de: Cit6lin LUCA, psiholog clinician principal, atesat
liber6 practici ernis de
Colegiul fiihologilor din RomEnia, Cod $$g3Z; competenle
in expertiza psihologic{
{TEp 026} in confcrmitate cu standardele de catitate ?n serviciile psihologice,
elaborate
de colegiul Psihol*gilor din Rominia pubiicate in Monitorut
;i oficial al Romfiniei,
Partea l, nr. EI9 din 17 septembrie 201.4.
Tipu I expertizei psil'rolegice: extraj ud icia 16 sa i
icitatd d e avocai
Alr fcst

Publicatii
Tata Biologic:
Copilul: {'lI
II. OEIECTIVELT EXPEftTIZEI PSIHOTOGICE
lnfersu/superior al
Au fost solicltate de citre d[. avocat
copilului. Exp*rtiza
psiholagicd in csz de
1. Eualuarea legiturilor de *tagarnent dintre ccpi! gi tatS;
2. ldentificarea tipului de relatie a ccpilului cu tatil biologic dupi separarea
s*pararea/divor{ul
pdringilor;
p6rinfilor.
3. Evaluarea abirititiior parentare gi ar stirurui parentatr ar tatif ui;
tHamangiu,2016l
&" Evaluarea nevoiror specifice stadiuiui de dezvoitare a copirurui;
5' ldentificarea prezenlei/absentei a Lrncr tuIburiri psiFrorogice
care ar putea
Expertiza psihologicd
afecta abilititile parentale ale tat5lui biologic;
a copilului
6' 5d prezinte psihologul expert, pe baza literaturii
de speeialitate, care este
obuzot/negliiat
rolul tatSlui in cre;terea ;i educarea unui copil,
iHamangiu,2Sl4)

Ghid de audiere a
tspiluluiin pr*ceduri
judici*re
{Hamangiu, 2009}

www.catalinluca.rc
csil[a{"t@satalinluca,ro
 irurAlrulnl pENTRU REALTzAREA EXpERTIzEt pstFtoLoGtcr

. H:: ;t;: :, ::-i11,*,,

- 5ccrare 5i inte:"preiare lnver:tarul {\'iuitifazic cie Personaiitaie MMpl*
2; inventaruiClinic Muitiaxiai
Miilon {MMCt-lll); Scala de abordare strategic* a ccping-i-r!ui; chesticnarul
de abiliiigi paienraie gi
Chestionarul de Evaiuare a stilului par€ntal i3:30h);
* Observare ;.elafie tatd-copii (1:00h);
- interviu ciinic cu copilul 9i testare psihologici {1:00h};
- Anaiizi infcrrnafii gi redaciare rapori i3:00hi;
- Sturjiu docunrente puse la dispcziiie {1:30h}.
Totaltimp alocat = 14,00h

ACORDUL FREALABTL: Au fost semnate formuiarele de acord prealabii

de di
pentru evaluarea sa psiholagicfr c*t gi in calitate de reprezentant
legal forrnulaEi de acord pentrrJ
evaluarea psihologies a copilurui

METSDE, TEH'qICI SI TEORII UNTIZATEil\I EVALUAREA PSIHOLO€ICA

- Identificarea tipului de atapament al copilului
{Levy & orlans, lggg};
- lnv*ntarul de personalitate Multifaaic MMpl-Zl Butcher ef al, z0xU;
{
- -
Testul Aperceptieirematice pentru eopii2
{Bellak & gell*k, 2005};
* lnventarulClinieMultiaxialMillon{MMC|_HI}3;
- $cala de abordare strategic6 a coping-uluia;
- Sesenul Farniliei{Jourdan-lonescu & Lachance, ?003};
- AnalizS ini*racliune ccpil-pirinte {Bunker Rohrbaugh, 200s};
- Evaluerea abilitf;filor parentale {Moran &tnleinstock, 301L};
- Evaluarea stilului parental {Baurnrind, 1g71; Macco,by & Martin,
1gg3};

POCUMENTE CONSULTATE
- Ancheti psihascciala reaiizaii
- l\ncheti psihosicia!i realizati de
nr.I,
- taport de evaluare psihotogici nr.
JOi, f
- Raport de psihodiagnostic gi evaluare clinicd
"; f
_
-Ripcrtdeevaiuarepsihoiogic5n,.!oi*Ir*,l@,**r
- _ I:H::-j::;:;HT;"HEilffiT:t,* .*s;E
- Rupog!ru:thodiagnostic si evaluare cl

.Raportcteevaluarepsihotogicdn,.!oi,IrreaiizatdepsihoIog-

1
Licentrd de utilizare pentru cabinet Individual
de Psihologie Clinici ,,Luca cltilin,, seria ot-0o0051sy201546-r.0 emisl
de,,Tes! Central".
? ticenli de utilizare pentru Cabinet Individual de Psiholrrgie ClinicE,,Luca
C6tilin,, Seria MN_000CI536 7 /ZALA-II.-ZI
emisi de,,Test Central"-
3 LicenlE
de utilizare pentru cabinet lndividual de Psihologie clinicf,
f\ EJ
€ ,,Luca c6t5lin,, seria MN-0000g13 7l2g:t8-a1-?6 b8
certificat de licenli pentru psiholog LucE cfitelin cu seria: sc,run-oio: IE
din1.0.07.201g emis de co6NlrRoM. p"

wwrs.catalinluca,ro
eontaei@ealali nialca"ro
 - Ce:'ere de acordare a asistenfei de specialitate pentru redactarea unui prcgram de domiciliere
aiternativd pentru copilui
- R6spuns
donT
la Cerere de acordare a a
iciliere alternatirrd 0entru
Certificat i"nedical nr.
- Aviz nredicuf nr.ldli
din
emis de dr.
emis de dr"
[_-_ r
iiiaLe peirirLr redactarea r_.inui ilrogram

'ff il'ruo*icd Per'tru coPirur lizata de ns;*,:toSf

::5il::,mi#:E:fry
- Ce;-ere de monitorizare a relaliilor personaie dintre
a
b

Judecitoriei

date r{a

f1utaticatre

.ffi
- Cerere de rnonitorizare a

tratf, cu nr.
!*in

Adresi cu nr.
fo'n citre DGASP C}

Noid de constatare consiliere/mediere reiatii nale nr. emisi de

- Saport nr.!de rnonitorizare minor din

- Rdspuns nr.
Jolnf pentru cereEe acorda re
sesizare cu nr, din is de

Rapoi"i nr de monitorizare rninor din

Rapori nr. monitorizare rninor din

ilt. rII{VESTIGATI PSTHOLOGaCE

lll.l. Evaiuarea psihologici a copilului
ill.1.a lnformati! despre nevo! ale etapei de dezvoltare

dezvoit5r'i cjenunritl ,,a pregcolaruiui mic". ?n aceastiJazd a dezvoltarii

copilul i-esimie intens nevoia
de predictibilitate, organizare 5i coerenf5 in iaate aciiunile in care este implicat.
Acum crerte
toieranla ia separarea fali de piriniele de ataSameni primar devine mai pulin
5i critic la modul in
ca:"e adulfii igi ?ndeplinesc obligaiiile pErinte;ti
iStai-ll, i994i. Dacd copilui nu este impiicat in
evenimente percepute de el ca fiind - stresante sail confiiciuale, ln aceesti pei-ioacla a clezvcttiffi
conceplia despre sine gi inieiegerea ernotiilor devin r-nai complexe, stima de
sine capit6 un car-acterff

www,*atalinluaa.ro
coEtact@cstalinluce.ro
 global, spore5te independenfa, iniliativa gi autocontrolul gi se deevolti identitatea
de gen. Tot
acum, sunt frecvent int$inite tr€sdturi precurn altruismul, agresivitatea gl teama
{papalia, Olds, &
Feldman, 2010, p.8)' Copiii aflali la aceastd vdrstfi sunt destul de sensibili la starea
de spirit a
pirinlilor 5i sunt atenfi Ia acegtia pentru a vedea eurn ar trebui inieleasf, lumea pi ce trebuie
si
simti despre alte persoane din mediu! lor de via$- ?n principel, se poate spune c6 fu*rilia rim*ne
centrul vielii sociale pentru copil 5i din acest motiv eltrebuie si ingeleag6 ce se intimpl; in
viala lui,
iar pentru o dezvoltare echilihratfl are nevoie de doi pErinli sinitogi care sfr-i ofere sprijinul
necesar
traversirii acestei etape. secundar, socializarea copilului are loc la grddinild gi ?n familia lirgit6 unde
copilul dezvoltH relalii noi de ata;amenl hi extlnde activiti{ile de joacd, participi la activitili
educative 9i eontinufi s6 tnve[e rolul de gen.

lll.1.b Achizilii ale dezvoltSrii obseruate la copil

in cadru! interacliunii copil-tatd gi a interviului clinic cu capilul s*a constatat c6
este dezvoltat in conformitat€ cu etapa dezvaltdrii in care se afl6, identificandu*se
achiziliile
necesare ca urmare a stimulirii sale pe urmstoarele paliere: limbaj, motricitate
fin*, motricitate
grasie16 pi com portament socio-emof ional.

lll.1.c Evaluarea [egiturilor de atatament ale copiluluicu tatil biologic

Din informa!iiie ob!inute ?n cadrul interviului ciinic cu copilui gi din cbservarea
relaiiei copii - raii
bieloglc s-a consiaiai ci iegilurile de ata;anient ctintre copiiul-i
tatil biclogic
sunt cai'acteristice atagarneniului sigu:^. uru in.r*c*re ci tatdi lui va ii disponibil,
f
receptiv si ii va acorda ajuto:'dacl s-ar ivi situatii dificile sau i-ar fi_isami. CLr pr"ivir-e
la calliaiea
retafiiior de atapament dinire tati si r:opir s-a observat ., o,
Ii"r," ,--oo,i
receptiv, accesii:il 5i cooperant la nevoile 5i soiicitdriie copilului.

Ill.2 Evaluarea abilititilor parentale ale tatitui biologic

fvaluarea abilitililor parentale s-a realizat utiliz8nd .uorut conceptual
elaborat de Moran &
we;i"isicck (20j1)' o!S$1::gg. capacititiror parentaie au fost realizate pe pai.cursut
interviului ciinic cu o' inien,iirl ciinic cu ccpilui sicbservarea inieracliu*ii copii-
Ld Ld.

Cu privire la prezenla abilitaliior parentale ale tatiiui observat:

- Schimb de afeetivitate, sensibilitate $i protectie fali de copilul prin: utilirarea unui
ton potri?it, fncurajarea $i susiinerea ernoliCInald a copilului tn timp&iului. a prezentat cu
entuziasm achizitiile-, de dezvoltare ale eopilului, eonsoleazf; copilul atunci c6nd acesta este
obosit, trist, bolnav.
comunicare, control gi dlsciplina: tata ofera, utilizand o voce ugcard,
instructiuni clare 5i specifice
atunci c6nd situafia o impune, nu a adresat ?ntrebiri care sfi rf;neascE sau
si ofensesae copilul,
folose$e ?ntrehfrrile peniru a ghida ccmuniearea, are capacitatea de
a linigti copilul cdnd acesta
este agitat/nesigur, ofer5 stabilitate tn obiSnuinlele copilului, practicile
de disciplinare din
exemplele oferite de cf;tre tat5 gi din exemplele oferite de copil sunt de
tipul inductivs"

5
Tehnicile disciplinare inductive sunt menite s5 inducE purtarea doritS, fEc3nd
apel la judecata copilului gi la simlul lui
.#$
eg
de dreptat?.

w14rw.{atalinluca.ro
Csn gact@catal inluca.ro
 - coparentalitate: inlelege ci nevoile copilului sunt prioritare pentru
pdrinfi, consideri .fr
!"u nevoie de la ambii pErin;ide iuhire, inlelegere gisus{inere- r
A declarat ci este dispus sf;
vsrbeasci celuilalt pfrinte despre prcblemele eopilului,
c€ este de acord si aplice copitului
aceleaSi reguli de comportar**nt
5i conduitd pe care in prealabil le-a stahilt impreun5 cu celdlalt
pirinte. AcEste caracteristici aparfin coparentalit6lii
de tip cooperant.

lll,3 Evaluarea stilului parental al tatElui bioleigic

stilului parental a fost realizati utitizdnd interviul semistrueturar
fg:-t-t si observarea relaliei copil-

Pirintele biologic a fost identificat cu stir parentar princrpal de tigslenlocratic.

Tatsr
pune acceni pe individualitatea copiiuiui, dar
subliniazi 5i constrdngeniie sociaie, reaiizinci astfel
o

;{::[T:Jffiryj:::L:lt.:::ffi:il:';,:r:*:::;*:*li;:rux";
dar cere din partea cooilului purtare bunS si mentine:'ea
stancerdeior stabiiite 5i cor-ni.inicaie acestuia.
La nevoie, pe un fond reia!ional cald si de susliner"e,
impune iinrite. Discipllneazd expiica*d
raiionamentul din spatele poziliei sale. copilul pare
sd se simtd in siguranld;iiind ce agieaptd tat,ii
iui
rje ia elgisiinte ci este iubir cje c6tre acesta.

Ill.4 Testarea psihologici a dlui identificarea prezen!e!/absentei unor

tuiburiri care i-ar putea afecta abilitdtile parentale;
Rezuitate[e ob]inute de dl
trnventarul Multifazic de personalitate SltMpl _
26

Scala Semnificalie Scor ,,T" oblinut de Observalii

cli*icE pen*u persoana testati
,rl'
VRIN: lnconstanli variabilE T>79 Profiluleste valid.
in r6spunsuri
Persoana evaluatf, a inleles
gi a r$spuns consecvent la
itemi.
TRllrI: inconstanl5 puternicfi T> 79 T= 687 Profilul este valid.
in rdsptnsuri
:Ltpse de lrecvente T> 79 T= 32 Profiluleste valici.
FE: partea a cioua T> 90 T= 48 Profil valid.
Fp: lips6 frecuenld r:()5 T= 38 Subiectul descrie cu
psihopatologie
acuratete st*rea de
sSnf,tate mintals cilrent5.
i-: lviinciund r> 79 T= 54 Valid.
K: Ccreelie I = +U-tl4 T= 60 Valid.
S: Autoprezentare la T< 69 T= 58 Valid.
sup*rlativ
l-is:lpohondrie I 20+ t-+O FIrd interpretare clinici
D: Eepresie T>64 -r
- (1 Fdri interpreia re clinicd
Hy:lsterie t >bli -f=58
Fdrd interpretare Ciinica
LN
scHrsnouaR bn
ApLlcAT sUB LTCENTA B* psihotag: CATALIN LUCA; Data;
?01&1049: ldenrificatorrserie: 00604&15

wffilir.catsliuluca,ro
rantasc@cataiinluca.ro
 Pd: Deviere psihopat5 T>54 T=50 Firi interpretare clinicf,
Mf: T>64 l=pi- Fird interpretare ciinicd
Masculinitate/Feminitate
n-.n^-^.-^:-
rd.rdr dttuid T>64 T= 51 Fdri inierpreia re ciirricd
Pt:Psiha ste n ie | >b4 T- na fEri interpretar* clinici
Sc:Schizofrenie T>64 : =+Y FEri interpretare clinicd
Ma: l!{anie T>54 T= 46 Fi ri interpreta re clinica
Si: Intrcversie sociald T>64 T= 57 F5rf; interpretare clinicd

PROFIL LA SCALE SUPLiMEIiC?ARE fiiIMp,-z

ScaIa Semnificatie clinicS Scor ,,T"fbr*t 0bservat!l
peRtru ,,T" obtinut de persoana
tesate
MAC-R: Scala de Scor Brut >24 Scor brut = 2L Consumul de alcool ?n
alcoofism MacAndrew- T>65 T=49 exces pufirl probabil.
reviauita
l-lo : Scala Ce ostilitate T>64 T-rtn Fi rd interpreta re clinici
O-H: Ostilitate 1'>64 Firi inte rpretare cli*ici
supracontr*latf;
AA5: Scala de T>64 T= 38 Consum de substanle
dependenta admisa pulin probabil.
AFS: Scala de dependenta I 20U r- +y Nu existi un risc
potentiala potenlial de dependenlf;
de substan[e.
PROFILUL SCALELOR PSY-s MMPi-E
5cala Sernnif!caXie clinici Scor ,,T"/btrut Cbservafi!
pentru ,,T" obtinut de persoana
testati
AG€R: Agresivitate | \kI T-nh
FSrE interpretare clinici
PSYC: Psihcticism T>54 T=39 Firi interpretare clinici
DISC: Lipsi de l">54 Tr _ 1^
-+u FErE interpretare elinicS
constringere
NEG:Emotivitate T>64 FErfr interpretare clinie6
negativd/Nevrotism
INTR: T>54 Ff, ri interpretare clinici
lntroversiune/Emotivltate
pozitiv{ scizuti

cancluzii: Din scorurile.obiinute o* al poate concluziona cE acesta a avuto

fse
atitudine sincerd {scorur T ra factorii t<, i ri smea}.

u
!i
a.

www.eatalinlaca.rc
csReacr@cetaliEluca,.0
iEl.5 Rezuliatele obfinute de dl lnventarul Ciinic MuttiaxiaI Millon {MMCt-t,l
f NDICI DE VIODIFICARtr Scor brut/BR Scor brutfBR interpretare
cu sen:nificatie obginut
W = Validltaie 65,110, 157 =A Scor = 0 Ft"otocol ,ra lid.
X = Dezviluire Scor brut < 34 Scor brut = 67 Frotocolvalid.
Seor brut > 17S
Y = Dezirabilitate BR>75 SR=56 Persoana nu a ascuils anumite
aspecte din problemele sale
psihologice sau interpersonale.
Z = Devaloriza:'e RP \ 7c, DD. N
P*rsqana evaluat$ nu a exagerat
prin prezentarea rflai multor
problerne ernoliCInale $i
personale dec5t cele ce pot ff
relevate ?n mod obi*ctiv.
PAfifRNt.'Ri CI-INICE Scor bruty'BR Scor brut/BR lnterpretare
DT PERSONALITATE cu semnificatie obtinut
1 Schizoid 3R > 75;85 Firfi semnificalie clinici.
2A tvitant BR > 75;85 BR=7 Fird semnificafie clinici.
2B Depresiv BR > 75;85 BR=17 Fi ri semnificaf ie clinicd.

3 Dependent BR > 75-95 oD - 1?

Firt sernnificalie clinicfi.

4 Histrionic BR > 75;85 8R=82 Manipuleazfi upor gi intrprinzitor

evenimentele prin care eiiSi
maximizeazi atenNia gi avantajele
pe care le ob;in gi eviti
indiferenla gi dezapreha rea
celcrlalli.
Manifestf, deseori o ciutare
avidf; de stimu!are 9! afecliune.
Comportamentul social inteligent
d5 impresia uneisigurante de
sine $i a uneiincrederi in sine
indapendente.
0magierea gi afecfiunea trebuie
aprovizionate csnsiant gi sunt
luate din orice sursi
interpersonali pi ciutate in orice
context social"
5 Narcisist RR > 7q,.cc, BR=56 FEri semnificalie elinic5.

6A Antisscial BR > 75;85 BR=i5 FEri semnificalie clinic{.

6B Sadic (Agresivi BR > 75;85 BR=18 Firi semnificalie clinicS.

7 Compulsiv BR > 75;85 BR=60 Fi ri semnificalie clinic* ^

8A, Negativist {pasiv- BR > 75;85 BR=20 Ffr r5 semnificalie clinicS.

agresiv)
8B Masochisr Bil > 75;85
t'-
tEgo- BR=20 Firi sernnificalie clinicS" ho
rs
F.

rarwlir. catali *luca. rc

c*ntact@catal inluca.ro
 distonic)
PATOLOGIT SEVERA DE Scor brutlBR Scor brut/BR lnterpretare
PERSST{AI.ITATE cu semnificalie obllnut
_
S Schizotipai RD
u1\.. \ 7Q.oc
/ Jrei QO-n F5rf; semnificalie ctinici.

C Eorderiine Bfi > 75;85 BR=9 Ffi ri semnificalie clinici.

P Paranoid BR > 75.85 BR=5 FirE semnificalie clinicd.
SINDROAME CLINICE Scor brut/BR Scor brutlBR interpretare
MODERATE cu sernnificatie oblinui
A Anxietate BR > 75;85 BR=17 FirE semnificelie e,inice.
i-{ Somatoforrn BR>7585 BR=0 Fdrf, semnifi calie clinicf, .

N Bipolar: Maniacal BR > 75;85 BR=0 Fd rf, semnificalie clinica.

D Distirnie BR > 75;85 aD-o Ff; rfi semnificalie clinici.

B Dependenti de a[cooi SR > 75;85 BR=0 Firi sern nificef ie ciinicd.

T Dependenlf, de BR > 75-85 BR = ?f) FSrS semnificaf ie clinici.

draguri
R Tulburare de stres SR > 75;85 3R=36 F6rf; semnificalie clinici.
posttraumatic
SINDROAME CLIITICE Scor brutlBR Scor brutlBR interpretare
SEVERE cu sernnificalle ob{inut
SS Tulburare de gdndire BR > 75;85 DN=U F* rI sernnificalie clinici"
CC Dependenfi majorE BH > 75;85 RQ-O
Firf, sernnificalie clinicd.
PP Tuii:urare delirantd BR > 75;85 BR=0 FI rE sernnificaf ie ctinici.

Concluzii:
ProtCIcolul este valid, persoana nu a ascuns anumite aspecte din prchlemele sale psihologice sau
interpersonale ginu a exagerat prln prez*ntarea rnai multor
probleme emolionale gi personale decf;t
cele ce
pot fi relevate In mod obiectiv.
Patternyri cllnice de personalitate: A fost identificatd prezenta
unor tris5turi de personalitate sernnificative
elinic care aparfin patternutui de p*rsonalitate d*
tip histrisnic respeetiv acesta manlpuleez6 ugor gi
intreprinz*tar evanirnentele prin care i5i maximizeaz5
atenlia $i avantajele pe care le obfine evitf;
indiferenla ;i dezaprobarea celorlalli. Manifestf, deseari 5i
a cdutare avidd de stirnu[are gi afec]iune.
cornportamentul social inteligent ds impresia unei siguranle
de sine gi a uneiincrederiin sine independente.
smagierea gi afecliunea trebuie aprovizionate csnstant pi
sunt luate din orice surs6 interpersonald cdutate
in orice fontext social' Trisiturile de personalitate semnificative ctin_ic qqre 5i
apQBin patternului de
personalitate de tip histrionic
nu afucteazd abil,it r," O*r,E
PatoJogie severf, de personFlitalgi frlu sunt identificate
scoruri care pst indica o patologie severd de
persanalitate.
Sindroarre qlinice moderate: Nu sunt identificate scoruri care pot
indica o patoragie reverd de personalitate.
Sindroarne.clinice severg: Nu sunt identificate scoruricare
pot indica prezenla unor sindroame cf inice ,uu*rfu
bi
(E

www.catalinluca,ra
esn f*ct@ catali nluca.ro
tll.6" t?ezultate oblinute Ia Scala de Abordare strategicS a copinguluiT
Reruliateie oblinr:te de di ci inff-o situalie stresani*, difieil$ rie via15, mecanismui
ratd
cie coping uiilizat iir mod frecvent este Rela!ionaree social; {T- 54,4A\; r'espectiv dl!se alii,rr} altcr'
cameni pentru a face fald tmpreirnf, situafiei/problemei stresante. Se implicH in rezolvarea problemei
?mpreuni cu ceilalli, lu6nd ?n considerare 5i nevoile acetora. Urmf,torul scar cblinut de d!fanartine
mecanismului de coping denumit Cdutarea suportului social {T = 50,66} ;i reflectf, utilizarea medie a acestei
strategii respectiv apeleazf, la alte persoane pentru ajutor, sfaturi, infcrmalii gi sprijin ernolional tn vederea
ameliorErii sau rezolvSrii situatiei stresante. 5e sfStuiegtE cu fan'lilia ti cu prieteniitn leg&tur6 cu ceea ce are
de ficut.
eonclurie: Principalele mecanisme de coping utilirate tn situalia in care dl se confrunti
cu situalii de v!a!5 stresanteldificile sunt relalionarea sociali 5i ciutarea supartului socia[.

IV. fiPINII DE SPECIALITE PENTRU OBIFfNVgtE EVALUARII PSIHOLOGICE

1". Evaluar*a legEturilor de atagament dintre copil pitat5;

?ntre e*pilul pi tat6l biologic al acestuia au fost identificate

legituri sigure de ataSament respectiv copilutf are ?ncredere cE tat6l sEu ua fi disponibil,
receptiv 5i-i va acorda ajutor dac6 s-ar ivi situalii dificile sau i-ar fl teamfr" Cu aceasti perceplie copilul
are curaj s* exploreze lurnea.

V. Evaluarea abilitililor parentale gi alstilului parental altatilui;

Au fost identificate principalele abilitifi par*ntalenecesare cresterii sinetoase gi educdrii unui copil
respectiv: schimb de afectivitate, sensihilitate pi protectrie fali de copil; comunicare, control gitehnici
inductive de disciplinare a copilului; dispcnibilitate d€ coparentalitate coaperant$. Stilul parental
princip*l identificat este de tip democratic.ln activitdlile de cregtere, ingrijire ;i educare pune accent
pe indiuidualitatea copilului, dar subliniazi gi constr*ngerile sociale, realizind astfel o echivalenfi
-ffi
:HJ:,-ffiT;il.;.fl::ffi Ti::;:,,ff :::tJ:I[.tffi ::T:x
cere din partea copilului purtare bunf; gi menlinerea ":"ffi
standardelor stabilite 9i conrunicate acestuia.

3. Evaluarea neyoilor specifice stadiului de desvoltare a copilului;

Din perspectiva dezvoltirii copilul se aflf, in etapa dezvoltirii denumiti ,,a pregcolarului mic". in
aceastd fazd copilul resimte intens nevoia de predictibilitate, organizare gi coeren|fr in toate actiunile
in eare este implicat. Acum cre$te toleranla la separarea fa15 de pirintele de atagament primar gi
devine mai pufin critic la modul Tn care adullii ?9i indeplinesc obligaliile pfirintegti. Daci copilul *u
este implicat ?n evenimente percepute de el ca fiind stresante sau canflictuale, conceplia despre sine

7
Chestionarul mEsoer3 cum reaclioneazi oamenii comportamental, in general, atunci cind se confrunti cu o problem5,
situalie stresant5- Copingul este coneeptualizat ea fiind ,,adresarea unei acliuni direct spre problemi sau adir.lni gi
cognilii care influenleaz$ sensul situaliei problematice ;i reacliile emofionale ale oamenilor la stres {Endler & Parker, $ {J
1980; Lazarus & Folkman, 1984). r^
(u

www.catatriutr*ca.ro
c0$tact@catalinluca.rs
 gi tn;efegerea emoliilor deuin mai cornplexe,
stima de sine capdtf; un caracter gtobal, sporegte
independenfa. iniliativa 5i autocontrolul
5i se dezvolti identitatea de gen. copiii afiali Ia aceast5
v$rstfi sunt destul de sensibiii la st*rea de spirit pdrinlilor
a gi sunt atenli la acegtia pefitru a vedea
cum ar trebui ?nltleasi lurnea pi ce trebuie sf,
simti despre alte persoane din mediul lor de viatri. in
principal' se poat* spune cd fanrilia r6n'lsne
ceiltrul vi*1ii sociale pentru copil pi din acest mCItiv
ei
trehuie si inleleagd ce se intimpti in via;a lui, iar pentru
o dezvoltare echilibratfi are nevoie de doi
p#rinfi sanitoSi care si colahoreze intre ei oferind
astfel ccpilului sprijinul necesar travers6rii acestsi
etape' Secundar, socializarea coBilului are loc la gr5dini|fi
gi in familia 16rgiti unde copitul dezvolti
relalii noi de ata$ament, i5i exiinde activitfrfile joaci,
de participd la aetivit*]i educative continu,
invele rolulde gen. ;i sE

4. Identificarea prezenfei/absenlei ts unor tulburf,ri peihelogice

pare*'r.al* ale t*tElui biologic; '' putea
- ar
care o
F-LL' afecta abilititile
.

Nu au fost identificate tulbur6ri psihologice

eare si afeeteze abilitiiile parentale ale otuif
I: Prineipalele mecanisrne de coping utilizate in situalii dificilelstresante de viald (care
aclioneazi inelusiv in contextui indeplinirii sarcinilor parentale)
sunt relalicnarea sociali 6i ciutarea
suportului social.

Determinarea stilului de eoparentalitate a tatilui

bioNogic;

A fost identificat, ca fiind principal, stilul de coparentalitate

de tip cooperant. Acesta este
caracterizat de capacitatea pgrintelui de a inlelege
cfi nevoile copiluluisunt prioritare pentru psrinli,
nevoie de la ambii Birinlide iubire, fnleregere
::*'t:*':t*-are
cE este dispus sfl vorbeascs celuiiatt pirinte
lisuslinere; A specificat
despre problemere copilului, cs este de acord
sE aplice
eopilului acelea$i reguli de camportament pi ccrduits
pe care tn prealabil vor trebui stabilte
fmpreunfr cu celf;lalt pErinte.

6' Sf, prezinte psihologul expert, pe baza literaturii

de speciaritate, care este rstu! tatilui ?n rreEterea
;i educarea unui copil.
Nevoia de a ?ntelege mai bine impor'ranfa atasamentului
tatfi-eopil s-a ndscut fn urma cercetfrrii care
evidenlia rolul tatilui in formarea comportamentului
prosociar ra copil. s-a presupus sd formarea
conStiinlei la copil incepe din al doilea an de viald
iar aceasta este alimentatf, de formarea unei
alianle stranse ?ntre ccpilgi un p5rinte
5i este optimizati atuncl c6nd alianla copiluluise realizeaz$
ambii pdrinfi' Formarea r'lnei atianfe intre tatf, pi cu
copil este deosebit de irnpartanti la copiii
care sunt
temperamental iritabili sau predispr.rSi la furie gi prin
urmare existS un risc crescilt at copilului ?n
a
dezvalta tulburf;ri de externalizare care conduc
mai tarziu in dezvoltarea de comportamente
infraclionale {Bretherton, Lambert, & Golby, Z00S}.
cercetarile realizate pdni in prezent care au studiat
relalia tatli-copii ofer6 c$teva informalii despre
iactoriide rnediu care pst submina puterea acestei
relalii respectiv a fost identificat ci ataSamentul
stabilit tntre tati gi copit este mai probabil si fie perturbat
ca urmare a divo4urui?n comparaiie cu
atagamentul dintre mami 5i copi!
{owen & cox, 1997}. De asemenea este demonstrat ci natura
ata$amentuiui tatg-copil este mai strSns legatf;
de calitatea relatiei dintre pirinti decsr esrs-
arE$amentul dintre mamd gi copil (Frosch, Mangelsdorf, -E
& Mcnale, a000). Astfel, u..a *l.ti.
ata$ament dintre pSrinfi este caracterizatS ca sigur€
copilul va fi mai probabil pre*ispus ra ror*.I$

lVWw,eatalinIuca.rs
csn tact@catalinluca.rc
 un ata$ament slgur cu tat5l. Y.M. Caldera gi E. w. Lindsey {2006} au demcnstrat ci exista
concordanlt ?ntre stilurile de parenting care pot influenla tipul
dr atagament ce se va forma intre
copil 5i tati. lrnportanla pe cere o joac5 tat5l in deavoltarea
eomportamentului prosocial continud gi
in perioada adolescenlei iar cercetf,rile menlioneaz5 ef; aceasta este mediati
tn mare parte de
calitatea relaliei maritale 5i calitatea relatriei de ccparentalitatE
dintre cei doi pirin;i. intr-un studiu
realizat de Markiewicz, Doyle gi Brendgen (2001) acegtia
au identificat ci ata5amentul sigur al
adalescenlilor cu mama, iata ;i prietenii de aceeapi vdrsti
ar putea prezice, pe baza percepliei
adolescen{iloor, calitatea viitoarelor rela}ii maritale.
r,
i"

AqS-'q
i;iEa ',Sft
oaag=

.St--*f q11}**.A-
psiholog clinician principal F cabrnet. B
f,ompetenle fn expertiza psihologicfr + indnridual !,'
6 oE
l. '"{rUiITf *
pEi!9lSrE
t .

Referinle bibi iografice Srr*r" td

!' Amato, P'ft. & Derius, c' {2010}- Fathers, children, and Divorce.
ln M. E" Lamb {Ed.}, riie Rote af The
{ather in dhild Developmenf Fifth Edition 177-200}.
{pp. New Jersey, John wiley & sons, lnc.
2. Butcher, N.J., Hass, 6.A., Greene, R.L. & Neison, L.D.
{2015} " ttsing the MMpt_z in Forensic
Assessnrenf. washington DC, American psychotegicar
Association.
3' Brown' J'M' & campbell, E.A. {?s101' The cambridge
Handbask of Forensic psychalogy.cambridge,
Cambridge University press.
4" cantor D- w' & Drake E. A. {1982}. Divarced porents
and their ehildren: A guide for mental heatth
prafessi a n als. New york, Springer.
5' Galatrer-Levy. R.M., Kraus, L. & Galatzer'Levy, J. (?o0gl.
The scientific &asis of child custody
Decisisns {second Edition}. frlew Jersey, Hohn
Wiley & Sons, lnc.
6' Melton, 6" B, Petrila, J., Poythre, N. G. & Slobogln, c. (1gg7l. psythalogieat
evaluation far the court. A
Handbook for M*ntal Health Professionuls and Lawyers.
second Editicn. New yorlq Lendon. The
Guilford press.
7' Moran, J" & weinstock, D.K. {20LL}. Assessing Parenting
skills for Family court. Jaurnsl of child
Custady 8:166-j.Bg, 201t
I' Ptrckering, c' {2010). Parenting capacity and conduct. Jennifer M. Brown & Elizabeth A. campbell
?n
The Cambridge Handbook of Forensic Psycholagy ipp. za?-?is). cambridge, cambridge university
Press.
9' Papalia, D', Olds,5.w. & Feldman, R.D. (2010). Dezvaltore urnsnd. Bucurepti, Editura
Trei.
1$' Pivniceru' M'-M' & Luca, c. {2CI15}" tnteresu! superiar
at copilului, Expertizo psihologicd ?n situaliu
se pa r fr ri ildiv o r{u ta i pd ri fiti rCIr. Bueuregti, Ed iturra Harna ngiu.
11' Pope, K'5', Butchel .f'N. & seelen, J. (2006). The
MMpl, MMprZ, *nd MMpt-A in court. A practicat
Guide for Expert witnesses and Attorneys
{Third Edition}. washington. DC, psycholagical American
Asssciation.
12' Stahl' P'M' & simon, R'A.
{?013}. Forensic Psychotagy csnsultation in child custady Litigation. A
Itandba*k for work Praduct freview, case Preparation, and Expert
restirnony.chieago, American Ba-.1
Association
t bs
tE
g

a'ww.catalinluea.ro
co ntact@{atali lliuca.ro