PROIECT DE LECȚIE

Data: 13. 06.2017

Clasa: IV D, I A

Profesor:

Subiectul: „Bunătate- Răutate”

Disciplina: Consiliere psihopedagogică

Tipul lecţiei: Consolidare de noi cunoştinţe

Scopul lecţiei:
- formarea şi consolidarea unui sistem de priceperi şi deprinderi de a se comporta
civilizat în diferite situaţii.

Obiective operaţionale:
O1: să stabilească faptele bune şi faptele rele de pe jetoane explicând alegerea făcută;
O2: să observe modul de exprimare ale unor persoane făcând corecturile care se impun;
O3: să compare un dialog dat cu cu expresii dure, cu acelaşi dialog, din care lipsesc aceste
expresii;
O4: să explice cauza unor comportări bune sau rele ale unor persoane;
O5: să rezolve corect itemul cu alegere duală pentru a stabili enunţurile pozitive şi
negative;
O6: să participe cu drag la jocurile didactice din cadrul lecţiei, rezolvând corect itemii
daţi
Metode şi procedee: Explicaţia, discuţia, conversaţia, descoperirea, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol, povestirea, munca cu dicţionarul, demonstraţia, jocul didactic

Material didactic: jetoane cu imagini, planşa: „AŞA DA/ AŞA NU”, fişa nr.1, dicţionare,
lipici, fişa de lucru individuală, copac, proverbe - jetoane, povestire, planşă: „Copacul
bunătății”, post-ituri, povestea „Casa cu o mie de oglinzi”/”Poveste cu tâlc”.

Material bibliografic:
1. Stanciu Adelina, Sandu Adrian (2012), Povesti terapeutice pentru copii, Ed. Silviana,
Râmnicu-Vâlcea
 Desfăşurarea lecţiei
Etapele lecţiei Ob. Activitatrea profesorului Activitatea Metode şi Material Evaluare
Op. elevilor procedee didactic
1. Moment or-  Pregătesc materialele necesare lecţiei.
ganizatoric  Asigur disciplina şi ordinea în clasă.

- Facem un exercițiu de spargerea gheții,

2. Captarea şi exercițiul Pizza. Planşa: „AŞA Frontală
orientarea O1 - Azi vom învăţa despre „Bunătate şi Elevii execută Explicaţia DA/ AŞA
atenţiei Răutate”. În această oră vom observa corect sarcinile Discuţia NU”
modul de exprimare al unor persoane, cerute.
vom compara un dialog dat, veţi explica
cauzele unor comportări bune sau rele şi
ne vom juca învăţând.
3. Anunţarea - Noi să încercăm să fim cât mai buni şi să Conversaţia
temei şi a O1 facem numai fapte bune. Frontală
obiectivelor Descoperirea
operaţionale O2 - În ziua de azi, ne întâlnim deseori cu
multe fapte bune, dar şi cu fapte rele. Daţi
exemple de fapte bune şi de fapte rele Elevii dau Explicaţia
întâlnite sau auzite de voi: pe stradă, la exemple de fapte Exemplul
televizor, în ziare, pe internet ... . bune şi de fapte
- Dacă deschidem TV vedem oameni rele.
ridicând vocea sau trăgând unii de alţii.
Dacă deschidem ziarele citim despre
război în diferite părţi ale lumiii. Dacă Elevii răspund la Povestire
observăm copiii jucându-se, vedem că ei întrebare.
se joacă jocuri pre-cum „împuşcă-l pe cel
rău”- imitând ceea ce văd în jurul lor. Problematizarea
- Cum ar arăta lumea în care trăim dacă
 nu ar fi oameni răi? Ascultă cu
- În pauze folosiţi de multe ori cuvinte atenţie. Jocul de rol
4. Dirijarea dure, urâte, pentru a-i supăra pe alţii, Fişa de lucru
învăţării pentru a jigni, pentru a vă da mari faţă de Rescriu dialogul
ceilalţi. Vă rog să ascultaţi următorul folosind cuvinte
O1 dialog! (Anexa 1) frumoase.
O2 - Ce observaţi în exprimarea copiilor? Dramatizează
- Sunt folosite multe cuvinte dure. dialogurile. Conversaţia Manual
Imaginaţi-vă că scrieţi acest dialog fără Rezolvă corect Discuţia
aceste cuvinte dure! În final interpretaţi sarcinile cerute. Lipici
cele două variante şi observaţi diferenţa. - ...imită ceea ce Caiet
Text: văd; sunt Dicţionar
- De ce credeţi că se comportă urât oamenii furioşi; se
unii cu alţii? răzbună; sunt
încurajaţi de Problematizarea Frontală
- Cum s-ar putea evita aceste fapte? alţii.
- ...vorbind
O3 o Definim cele două cuvinte. frumos,
respectându-ne
Bunătate- răutate reciproc, să nu
ne batem joc de
bunătate= blândeţe, amabilitate fiinţele,
O6 răutate= violenţă, duritate, cruzime lucrurile din Pe grupe
jur.
Bunătatea şi răutatea sunt trăsături Munca cu
morale ale persoanei. dicţionarul
O1 - Binele trebuie făcut fără să ne gândim Dramatizare
O2 la răsplată. Pe perechi
- Răutatea distruge ceea ce e frumos şi
curat în om.
Fişa de lucru
- Răspund cu DA sau NU! (anexa 2) nr. 2 Frontală
 o Pe un copac, denumit Copacul bunătății, Planşă:
se vor lipi proverbe care se potrivesc Răspund cu Da „Copacul
O4 lecţiei. Aceste proverbe vor fi împărţite sau Nu la Jocul didactic bunătății”
copiilor. propoziții.
Lipesc proverbe Exerciţiul
- Cel mai simplu mod şi mai la îndemâna adecvate lecţiei. Jetoane cu
oricui de a evita un răutatea este să proverbe
vorbim frumos.
- Spuneți toate cuvintele frumoase pe care Elevii se întrec în Explicaţia
aţi dori să le auziţi de la colegii voştri! cuvinte frumoase. Frontală

- Ascultaţi! Citesc povestea „Casa cu o Ascultă Povestea:

O6 mie de oglinzi”/Poveste cu tâlc (Anexa istorisirea. „Casa cu o
3) Demonstraţia mie de Individuală
- Deci, concluzia ar fi că, oglinzi”/ Frontală
5. Asigurarea O4 VIOLENŢA=RĂUTATEA poate fi Povestirea ”Poveste cu
retenţiei şi a O5 stopată cu un alt cuvânt: ZÂMBET. Un tâlc”
transferului O6 zâmbet nu costă nimic, dar oferă mult. El
nu poate fi cumpărat, cerşit, împrumutat,
furat pentru că el este ceva ... ce nu are
valoare pentru nimeni ... până când nu
este dăruit.
6. Evaluarea - Voi face aprecieri frontale cu privire la Ascultă Observaţia Frontal
lecţiei modul de participare al elevilor la lecţie; aprecierile făcute;
Explicaţia Individual

7. Încheierea Fiecare elev va primi diploma ”Pentru cel Se împart

lecţiei mai frumos zâmbet” și ”Pentru cel mai bun diplome elevilor.
copil” Diplome
Anexa 1.

Să renunţăm la cuvinte dure!

Andrei: Cine eşti tu, mă lunganule să-mi spui mie pe cine să aleg şi pe cine nu?
Călin: Da, tu cine eşti, idiotule, să crezi că toţi trebuie să facă ce vrei tu?
Andrei: Boule, uită-te la tine să vezi cât eşti de prost şi apoi deschide gura!
Călin: Taci handicapatule, uiţi că la ore nu eşti în stare să legi două cuvinte?
Andrei: Nici cu tine nu mi-e ruşine, doar ai aceleaşi note ca şi mine!

Anexa 2.
Completează cu DA sau NU!

1. Îţi faci zilnic temele?

2. Îţi ajuţi părinţii, fraţii, bunicii?
3. Poţi ierta pe cel care a greşit?
4. Ajuţi un coleg cu plăcere?
5. Ajuţi un bătrân necunoscut?
6. Te gândeşti la cei nevoiaşi? Îi ajuţi?
7. Te simţi bine când poţi ajuta?
8. Ocroteşti mediul înconjurător?
9. Intervii cu bunătate când cineva face rău?
10. Te gândeşti cum să-ţi corectezi purtarea? (dacă ai greşit!)

Anexa 3.

Casa celor 1 000 de oglinzi

(folclor japonez)

Cu mult timp în urmă, într-un sătuc, se găsea un loc cunoscut drept „Casa celor
1000 de oglinzi”. Un căţeluş mititel, vesel din fire, aflând de acest loc, s-a hotărât să-l
viziteze. Când a ajuns, sărea fericit pe scări şi a intrat în casă. S-a uitat pe hol cu urechiuşele
ridicate şi dând din coadă.
Spre marea sa surpriză, s-a trezit privind la alţi 1 000 de căţeluşi fericiţi, care dădea
din coadă ca şi el. A zâmbit, şi a primit 1 000 de zâmbete, la fel de calde şi prietenoase. Când
a plecat, s-a gândit: „Este un loc minunat. Mă voi întoarce să-l vizitez!”

În acelaşi sat, alt câine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotărât şi el să
viziteze casa. A urcat cu greu scările, cu coada între picioare, şi capul lăsat. Când a văzut
1000 de câini neprietenoşi uitându-se la el, s-a speriat şi s-a zbârlit pe spate, mârâind. Când
ceilalţi 1 000 de câini au început şi ei să mârâie, a fugit speriat. O dată ieşit afară, s-a gândit:
„E un loc îngrozitor, nu mă mai întorc acolo niciodată!”

Morala:
În viaţă toate chipurile sunt oglinzi. Tu ce fel de reflexie vezi pe chipurile celor pe
care-i întâlneşti?
 Poveste cu tâlc

– Într-un aeroport statea o tânără care urma sa faca o calatorie mai lungă. Şi-a
cumparat de acolo o carte ca să treacă mai repede timpul şi un pachet de biscuiţi.

S-a aşezat pe un scaun, şi-a pus bagajele lânga ea şi s-a apucat să citească. La un
moment dat s-a întors să ia un biscuit din pachetul de lângă ea.

A observat cu surprindere că la mică distanţă era aşezat un domn care citea un ziar şi
care, fără să-i ceară permisiunea, a început să ia şi el din pachetul de biscuiţi.

Cu toate că s-a simţit indignată, politeţea a împiedicat-o să îi reproşeze că are un

comportament nepotrivit.

Dar pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua şi el unul şi asta a facut ca până la urmă
tânăra să devină foarte nemulţumită. Când a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a întrebat
plina de resentimente: “Oare îndrăzneşte să mi-l ia şi pe ultimul?”

Bărbatul a luat într-adevar ultimul biscuit, l-a rupt în două şi i-a oferit zâmbind cald o
jumătate.

Simţind că el a depăşit limita bunului simţ, tânara s-a ridicat furioasă şi s-a îndreptat
spre un alt colţ al sălii de aşteptare. A deschis geanta ca să puna înăuntru cartea şi… spre
marea ei surprindere, a văzut înauntru pachetul de biscuiţi pe care şi-îl cumpărase.

În acel moment a copleşit-o un sentiment de ruşine. A înţeles că pachetul din care

mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul. El a împarţit plin de bunătate chiar şi
ultima bucaţică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau furios.

Morala
Oare de câte ori în viaţă am mâncat biscuiţii altcuiva fără să ne dăm seama? Înainte să ne
grăbim să-i judecăm pe alţii, am fi mult mai câştigaţi dacă am privi cu atenţie în jur… şi mai
ales în sufletul nostru!