LICEUL AGRICOL „DR.

CTIN ANGELESCU”

PROIECT DE
LECŢIE

BALTA-ALBĂ
PROF.: Mariana CĂLIN
Clasa: a IX-a
Unitatea: Liceul Agricol „Dr. Ctin Angelescu”
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Aventură. Călătorie
Subiectul: „Balta – Albă”, de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul: dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi coerentă a limbii române;
exersarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor şti:
O1: Să relateze pe scurt subiectul povestirii;
O2: Să analizeze perspectiva narativă (precizând tipul naratorului, rolul lui şi
persoana la care se narează);
O3: Să identifice, pe baza textului, cel puţin două trăsături ale personajului
principal;
O4: Să argumenteze, cu ajutorul exemplelor, dacă Valahia era – în concepţia
protagonistului – o ţară civilizată sau una sălbatică.

STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, descoperirea, jocul,
problematizarea, exerciţiul, demonstraţia
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul, fişe de lectură, fişe de lucru, test de
evaluare, harta, cubul cu surprize (plicuri cu cerinţe, steluţe-surpriză)
FORME DE ORGANIZARE: frontal şi individual

BIBLIOGRAFIE:
- COLUMBAN, Monica, GAL, Victoria, LASCĂR, Marilena, PAICU, Liliana,
„Limba şi literature română. Portofoliul elevului, clasa a IX-a, Ed. Art, Bucureşti,
2007
- CUCOŞ, Constantin (coord.), „Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi
grade didactice”, Ed. Polirom, Bucureşti, 2005
- GAL, V., LAZĂR, M., LUPU, M., PAICU, L., „Eseul (studii de caz şi dezbateri)”,
Ed. Art, Bucureşti, 2008
- GOIA, Vistian, „Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu”,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002

2
 SCENARIU DIDACTIC

MOM. ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRA-

LECŢI- PROF. ELEVILOR TEGII
EI DIDAC
TICE
Mom. Creez condiţiile psihopedagogice Se pregătesc pentru lecţie
organi- necesare desfăşurării în bune
zatoric condiţii a lecţiei.
Captarea Discuţie cu elevii: Vă place să vă Conver
atenţiei jucaţi? O să ne jucăm împreună. saţia /
Prezint elevilor cubul cu surprize frontal
şi explic regulile jocului: ne Răspund la întrebări, se implică în
vom împărţi în două echipe. discuţie.
Fiecare faţă a cubului conţine
câte o sarcină de lucru. Echipa Ascultă cu atenţie indicaţiile. Explica
care va răspunde corect, coerent ţia /
şi complet va primi litere. La frontal
sfârşitul lecţiei vom vedea ce
cuvânt-surpriză vom obţine.
Trebuie să fiţi atenţi, pentru că
eu conduc jocul şi adresez pe
rând întrebări fiecărei echipe.

Enunţa- Astăzi vom repeta ce-am învăţat

rea temei şi vom adauga şi cunoştinţe noi;
şi a la sfârşitul activităţii, veţi stăpâni Ascultă cu atenţie indicaţiile. Explica
obiective- cunoştinţele pe care le aveţi deja, ţia /
lor o să identificaţi perspectiva frontal
narativă, câteva trăsături ale
personajului, exersând astfel
comunicarea orală.
Dirijarea I. Prima cerinţă: RELATEAZĂ Conver
învăţării despre ce este vorba în opera saţia /
în vederea literară pe care aţi avut-o de frontal
obţinerii pregătit.
perfor- Voi adresa întrebări ajutătoare, Jocul /
manţei astfel încât această primă sarcină pe
să fie rezolvată corect şi grupe
complet:
Pentru echipa 1 Tema operei este imaginea Valahiei
- - Care este tema operei? în secolul al XIX-lea, relatată de
către un străin în timpul călătoriei
sale.
Este o povestire = specie a genului
- - În ce specie literară se epic în proză, (naraţiune) în care
încadrează şi care sunt naratorul relatează un singur fir
caracteristicile acesteia? epic, acţiune la care a participat sau
a fost martor.

3

- Care sunt momentele subiectului
operei studiate?
Pentru echipa 2: continuarea
relatării pe momentele
subiectului.
Cum explicaţi finalul optimist?
Această povestire este ficţiune
sau realitate? De ce?
În expoziţiune, un tânăr pictor
francez, pleacă de la Paris pentru a
întreprinde o călătorie în Orient,
după moda vremii. Din curiozitate,
debarcă la Brăila, pentru a vizita
ţara despre care auzise vorbindu-se
pe vapor. Aici descoperă, spre
surprinderea lui, oameni primitori.
Intriga este hotărârea tânărului de a Conver
debarca la Brăila şi de a vizita saţia /
Balta-Albă, o baltă făcătoare de frontal
minuni.
Desfăşurarea acţiunii cuprinde
două aspecte:
-drumul cu căruţa până la Balta-
Albă, plin de peripeţii (cade din
căruţă, în loc de hotel şi restaurant,
călătorul dă peste un sat izolat, fiind
nevoit să înnopteze într-o casă Jocul /
ţărănească); pe
-descrierea societăţii pe care o echipe
descoperă (contrastul dintre modern
şi arhaic, discrepanţa dintre bogăţia
unora şi sărăcia altora, întâlnirea, în
mijlocul bălţii, cu câţiva prieteni,
plimbarea cu vaporul [= simbol al
societăţii româneşti înseşi, o
ambarcaţiune mereu improvizată,
dar rezistentă totuşi la toate
intemperiile istoriei, adăpost precar
şi vehicul original], balul)
Deznodământul – finalul fericit;
tânărul pleacă spre Galaţi, apoi spre
Ţarigrad.
Experienţele cele mai plăcute ale
călătorului sunt plasate la sfârşit, ca
o pledoarie discretă a autorului
pentru valorile reale ale societăţii
româneşti.
Textul este ficţional, deoarece
selectează date ale realităţii pe care
le transfigurează artistic. Oferă
iluzia unei întâmplări adevărate, dar
este rodul imaginaţiei autorului.
Scopul acestui text nu este
informarea, ci delectarea,
divertismentul.
4
Pentru răspunsul corect al
fiecărei echipe se impart litere.
La fel se procedează după
fiecare cerinţă. Vor identifica trăsături cum ar fi:
tinereţea şi naivitatea, spiritul de
II. A doua cerinţă este: observaţie şi simţul estetic specific Conver
CARACTERIZEAZĂ meseriei de zugrav (pictor), saţia /
personajul, pe baza citatelor naţionalitatea, dorinţa de frontal
(vezi Anexa 1). Fiecare echipă va cunoaştere, curiozitatea, spiritual de
menţiona cel puţin două trăsături aventură, inteligenţa de a nara cu
ale acestuia. imaginaţie şi umor, multitudinea de
sentimente prin care trece.

Elevii aleg dintre următoarele

situaţii menţionate:
-debarcarea la Brăila, unde se
aşteaptă să găsească sălbatici, dar
este întâmpinat de consulul francez;
-apariţia „echipajului”: „În loc de
malpost sau de diligenţă, o cutioară
plină de fân, pe patru roţi de lemn
cu schiţile stricate. Patru cai mici,
numai oasele şi pelea, care samănă
III. Următoarea cerinţă: mai mult a nişte mâţe postite”;
ENUMERĂ cel puţin două -pornirea căruţei: „Deodată căruţa
situaţii comice care apar în fugi de sub mine ca un şerpe! Iar Exerci-
povestire. eu, făcând în aer o tumbă ţiul /
neaşteptată, mă trezii pe pave”; frontal
-alergarea infernală provocată de
neînţelegera limbii: „de câte ori mă
văitam la vreun hop…: ai, ai!
postaşul îmi răspundea: hai, hai,
domnule! şi bătea caii din nou…”;
- speranţa că Balta-Albă este vreo
staţiune cu dotări occidentale
spulberată de casa ţărănească în
care înnoptează nemâncat, pe un
„pat de lemn, fără aşternuturi” etc.

IV. Pornind de la următorul Părere iniţială Descoperire Explica

citat: „Iată, domnilor, istoria ţia /
voiajului meu la Balta-Albă. În frontal
24 de ceasuri am văzut atâtea
lucruri nepotrivite, atâtea
contrasturi originale, că nu ştiu

5
nici acum dacă Valahia este o -aici locuiesc
parte a lumei civilizate sau de antropofagi
este o provinţie sălbatică!”, (mâncători de Exerci-
ARGUMENTEAZĂ una dintre oameni) sau ţiul /
variante, pe baza temei pe care turci; -o soţietate frontal
aţi avut-o de pregătit. -un fel de foarte plăcută;
pustiu
vânturat de
cârduri de -consulul
În urma discuţiilor, voi fiare sălbatice francez care-i
concluziona: această parte de şi de oameni oferă găzduire; Explica
lume aflată între Orient şi pribegi ca-n ţia /
Occident este „împărăţia Africa; frontal
contrasturilor celor mai -fiare
originale”, deoarece prin glodul primejdioase,
uliţelor vede alergând o mulţime cete de hoţi
de caleşti evropieneşti, pline de (duşmani),
figure evropieneşti şi de toalete pregătind
evropieneşti; pe marginea bălţii pistoalele;
vede lângă o cutie de scânduri, -drumul spre -o cutioară
unde bogatul trăgea ciubuc, destinaţie o plină cu fân, pe
fluturând zdrenţe rupte ale unui să-l facă în patru roţi,
cort, unde săracul se pârlea la diligenţă sau în condusă de un
soare, iar alături un car mare în malpost om sălbatic
care stăteau claie peste grămadă (trăsură mare
o femeie şi trei copii, dedesubt acoperită)
şezând bărbatul şi câinele; pe de
o parte primitivismul aşezării, cu -Balta-Albă -sat alcătuit din
oameni goi, lungiţi pe marginea este un fel de bordeie
drumului şi mânjiţi cu glod, iar staţiune cum acoperite cu
pe de altă parte luxul echipajelor, sunt stuf şi
costumele de bal, frumuseţea Marienbad, cocostârci în
tinerelor românce- cu nimic mai Ems, Baden în vârf; (locuinţe
prejos decât franţuzoaicele din Germania, primitive joase,
Paris, cunoaşterea limbii unde să cu paturi de
franceze de către acestea, deci: găsească biftec lemn, fără
„aici luxul şi sărăcia, durerea şi la tractir aşternuturi); o
veselia, ideile nouă şi ideile (=friptură de piaţă neregulată
vechi, costiumele Evropei şi vacă la han) şi şi plină de
costiumele româneşti, toate sunt un pat elastic; schini;
unite la un loc… şi produc un
efect neînchipuit atât ochilor cât
şi mintei.”

6
 -o ţară pustie -zece mii de
suflete, caleşti
si toalete
evropeneşti;
ţară civilizată
cu oameni
manieraţi,
cunoscători de
limbă franceză
V. ANALIZEAZĂ perspectiva
narativă. Care este naratorul -plimbare cu -o plută de Proble
acestei povestiri? De ce un un vapor grinzi matiza
călător străin? rea /
frontal

De fapt, există doi naratori ce

relatează la persoana I. Primul este
un localnic cu identitate
nediferenţiată (noi), naratorul-
martor ce descrie cadrul favorabil Explica
Tipul acesta de povestire în care relatării călătorului străin (timp, ţia /
este inserată o altă povestire se loc, atmosferă) şi îl introduce în frontal
numeşte povestire în ramă / scenă pe naratorul străin (+ câteva
povestire cu cadru. elemente de portret). Celălalt este
naratorul-personaj care rosteşte
formule ceremoniale de adresare la
început, iar la sfârşit îi provoacă la
discuţie pe ascultători.
Realiza- VI. EXERSEAZĂ: Se Rezolvă individual cerinţele. Exerci-
rea feed- impart elevilor fişe de Se corectează împreună cu ţiul /
back-ului evaluare (vezi Anexa 2). elevii. indivi-
La final se va obţine dual
cuvântul: FELICITĂRI!
Evaluarea Voi face aprecieri de ansamblu, Conver
lecţiei anunţând echipa câştigătoare, saţia /
evidenţiind elevii care s-au Elevii primesc recompense. frontal
remarcat în timpul lecţiei şi
încurajându-i pe cei mai timizi.
Anunţ tema pentru acasă
(Anexa 3)

7
 ANEXA 1
CITATE PENTRU CARACTERIZAREA PERSONAJULUI:

a) „Printre noi se găsea un tânăr zugrav franţez, care pentru întâia dată ieşise din
ţara lui spre a face un voiaj în Orient.”

b) „– Iată, domnule, o lume nouă, vrednică de a deştepta închipuirea dumitale de

artist. […] Iată o lume ce în ochii dumitale pare a fi sălbatică, dar care are soiul
ei de civilizaţie deosebită.”

c) „… acel amestec de toate contrasturile mă silea să mă cred când într-o insulă din
Oceania, când într-o capitalie a Evropei, şi prin urmare nu ştiam cu siguranţă
dacă acele ce videam era un vis al închipuirei mele sau lucruri în fiinţă.”

d) „…cu cât mă depărtam de central Europei… curiozitatea mea creştea.”

e) „Când acole, ce să văd?... În loc de malpost sau de diligenţă, o cutioară plină cu

fân, pe patru roţi de lemn cu schiţele stricate. […] Rămăsei încremenit la o aşa de
ciudată privelişte…”

8
 ANEXA 2

Scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărei cifre, litera/literele corespunzătoare unui răspuns corect
şi complet:

1. Formula de adresare de la început, a. călătoria în Orient, după moda

,,daţi-mi voie să vă istorisesc şi eu vremii.
partea cea mai curioasă din călătoria
mea”, anunţă specia……
2. Tema povestirii Balta- Albă este…. b. vaporul şi căruţa.
3. Scopul iniţial al voiajului în care
porneşte personajul-narator este…..
4. Mijloacele de transport menţionate c. intriga povestirii.
sunt………
5. Fragmentul citat (,,Oprindu-se vaporul
la Brăila, mă hotărâi a mă coborî pe d. curiozitatea.
uscat şi a întrerupe călătoria mea în
Orient, pentru a mă rătăci câtăva
vreme în câmpiile Valahiei. Speram să e. un brâu.
intru într-o viaţă nouă şi plină de
întâmplări originale.”) constituie…….
6. Motivul pentru care tânărul vrea să f. de situaţie.
vadă locul numit Balta-Albă - ,,o baltă
făcătoare de minuni” – este……
7. în timpul călătoriei spre balta facătoare g. călătoria de 24 de ceasuri la Balta-
de minuni are loc un accident, în urma Albă, în Valahia, a zugravului francez
căruia se rupe o roată. Vizitiul leagă pornit iniţial spre Orient.
,,schiţele roţii celei stricate” cu ….
8. În scena cazării în bordeiul unui străjer
este prezent comicul….. h. aşteptărilor înşelate, aici cu efect
9. Naratorul întreţine suspansul pe comic.
parcursul povestirii prin tehnica…….
10. O sintagmă care exprimă în ce constă
,,exotismul” Valahiei, din perspectiva i. ,,atâtea contrasturi originale”.
călătorului străin, este…..

j. povestire în ramă.

9
 ANEXA 3

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

TEMĂ:
Scrie o compunere de cca o pagină în care să descrii drumul făcut prin oraşul tău sau printr-o
localitate de care eşti ataşat sufleteşte. Notează nume de străzi, descrie locurile, surprinde detalii care
te impresionează!

10