Statul si politica(fanariotism - 1848)

primele 6 decenii
Reactia lui Mihai Viteazu a dus la slabirea opresiunii economice si a controlului politic in Principate.
1600-1660
Principii ardeleni promoveaza o politica independenta si participa ca adevarati suverani la Razboiul de 30 de ani. I jum. XVII
Domnia lui Radu Şerban in Ţara Românească . 1602-1611
Gabriel Bethlen - principe al Transilvaniei. El doreşte realizarea proiectului dacic, de a uni principatele române
1613-1629
intr-un stat protestant. In acest sens se adreseaza patriarhului ecumenic de la Constantinopol.
Gheorghe Rakoczi I - principe al Transilvaniei. 1630-1648
Războiul de 30 de ani, intre catolici si protestanti izbucnit in Imperiul Habsburgic si la care principii Transilvaniei
1618-1648
participa ca nişte suzerani, datorită slăbirii autorităţii imperiale de la Viena, precupată de război.
Domnia lui Matei Basarab in Ţara Românească. 1632-1654
Domnia lui Vasile Lupu in Moldova. 1634-1653
Tratat de alianta intre regele Frantei,Ludovic XIV-lea si Gheorghe Rakoczi I. 1645
Campaniile militare otomane impotriva Poloniei si Rusiei a II-a jum. XVII
Paşalâcul de Timişoara. 1660
Poarta a incercat sa introduca in Tarile Romane o noua formula politica, sultanul impunand slujbasi greci in
1673-1678/1683
dregatoriile Tarilor Romane (protofanariotismul)
Pe fondul incercarilor habsburgilor de a se amesteca in treburile tarilor romane,Transilvania incheie o alianta cu
1677
Franta,prin Tratatul de la Fagaras.
Domnia lui Şerban Cantacuzino in Tara Românească. 1678-1688
Turcii sunt invinşi şi siliţi să ridice asediul Vienei (debutul Crizei Orientale). 1683
Din acest an, Austria incheie o alianta cu Polonia,Venetia,Rusia si Malta,o noua Liga Sfanta,declansand ofensiva
1684
antiotomana.
Serban Cantacuzino negociaza,in secret, incheierea unui tratat de alianta cu Imperiul Habsburgic. 1684-1688
Domnia lui Constantin Cantemir in Moldova. 1685-1693
Turcii sunt infranti la Buda 1686
Domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu orientează Ţara Românească spre Austria. 1687-1690
Tratatul de la Blaj.Conforma cestuia,trupele armatelor imperiale au patruns in principat si au stationat in 12 orase
1687
si cetati.
Turcii sunt infranti la Mohacs. 1687
Serban Cantacuzino semneaza,in secret, un tratat cu tarii rusi Ioan si Petru,prin care tarul promitea ca ii va apara
1688
pe romani de jugul paganesc(turcii).
Domnia lui Constantin Brâncoveanu in Tara Românească. 1688 -1714
Diploma Leopoldină prin care habsburgii isi instaleaza oficial dominatia politica in Transilvania. Se stabileşte
1691
organizarea Transilvaniei ca provincie habsburgică subordonată direct împăratului.
Turcii sunt infranti la Zenta. 1697
Sinodul de la Alba-Iulia recunoaşte Unirea cu Roma, în schimbul egalei îndreptăţiri a naţiunii române din Ardeal. 1697
Manifestul semnat de cei 38 de protopoi,care apreciau promisiunea Curtii de la Viena ca unitii se vor bucura de
1688
privilegiile preotilor catolici.
S-a nascut Inochentie Micu Klein. 1692
Se încheie Tratatul de pace de la Karlowitz, prin care Poarta recunoaşte trecerea Transilvaniei sub stăpânire
ianuarie 1699
habsburgică.
Prima Diplomă Leopoldină privind Unirea cu Roma recunoaşte clerului unit aceleaşi drepturi de care beneficiază
februarie 1699
clerul catolic.De asemenea,scutea preotii uniti de iobagie si robota.
Rusia apare in prim-plan ca putere in Europa. Incep. XVIII
A doua Diplomă Leopoldină, prin care sunt acordate drepturi civile românilor uniţi (greco-catolici). 1701
Constantin Brancoveanu obtine protectia imparatului Leopold I de Habsburg impotriva turcilor. 1701
In lipsa unei nobilimi nationale,lupta romanilor pentru drepturi politice a fost condusa mai ales de cler. I jum. XVIII
Centrul si sud-estul Europei au fost confruntate cu doua mai probleme : criza politica din Polonia si consecintele
XVIII
sale externe, respectiv criza Imperiului Otoman,asa-numita „Problema Orientala”.
Se accentueaza „Problema orientala”. XVIII
Aceste secole s-au caracteriza,pe plan european,prin constituirea si afirmarea natiunilor moderne. XVIII si XIX
Domnia lui Dimitrie Cantemir in Moldova. 1710-1711
Tratatul de alianţă dinte Dimitrie Cantemir şi Tarul Petru I (Dimitrie Cantemir orientează Moldova spre Rusia). 1710
Incepe conflictul ruso-turc încheiat cu capitularea armatei ruseşti la Stănileşti si cu pacea de la Vadu Husilor. 1710 - mai 1711
Cantemir incheie o intelegere cu tarul Petru cel Mare (Petru I),la Lutk,prin care Rusia recunostea independenta
1711
Moldovei.
Pacea de la Vadu Huşilor, prin care Hotinul devine raia turcească. iulie 1711
Introducerea regimului fanariot in Moldova. 1711
Constantin Brancoveanu e ucis,impreuna cu cei 4 fii ai sai,de catre Poarta,deoarece initiase actiuni diplomatice
1714
cu habsburgii si cu rusii.
Introducerea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat. ianuarie 1716
Se constata o anumita similitudine cu evolutia occidentala.Fanariotii, in cautare disperata de venituri, incearca o XVIII
rationalizare a structurilor sociale si o eficientizare a aparatului administrativ, atat la nivel local, cat si la nivel
central.
Debutează conflictul austro-turc încheiat prin pacea de la Passarowitz. 1716
Elaborarea si adresarea memoriilor boieresti. XVIII – mij.XIX
Memorii adresate Curţii de la Viena prin care se cere desprinderea Ţării Româneşti de otomani şi domni
1716-1718
pământeni.
Prin Tratatul de pace de la Passarowitz, Banatul şi Oltenia trec sub stăpânire habsburgică. 1718
Inochentie Micu Klein este numit episcop unit. 1728
Inochentie Micu Klein este instalat în funcţia de episcop unit şi ocupă un loc oficial în Dieta Transilvaniei. 1732
Inochentie Micu redactează memoriile adresate Vienei sau Dietei din Cluj, prin care cere respectarea drepturilor
1732-1741
acordate clerului şi românilor greco-catolici.
Izbucneşte un nou conflict ruso-austro-turc, încheiat prin pacea de la Belgrad. 1735-1739
Tratatul de pace de la Belgrad, prin care Oltenia este restituită de Habsburgi Ţării Româneşti. 1739
Maria Tereza – imparateasa habsburgilor. 1740-1780
Inochentie Micu redactează petiţia Supplex Libellus. 1744
Constantin Mavrocordat desfiinţează rumania (servitutea personală) în Ţara Românească. 1746
Constantin Mavrocordat desfiinţează vecinia (servitutuea personală) în Moldova. 1749
Incepe procesul nasterii constiintei nationale si al emanciparii politice romanesti. Aprox.mij. XVIII
Inochentie Micu Klein este silit să renunţe la funcţia de episcop unit si e exilat in provincie.Moare la Roma,in
1751
1768.
Ambasadorii Frantei ii considerau pe domnitorii Tarilor Romane ca suverani cu titlul de „Alteta". 1752
Se inaugurează primele şcoli româneşti din Blaj, care devine centrul renaşterii naţionale şi modernizării culturii
1754
române din Ardeal.
Edictul prin care Maria Tereza a restaurat din ratiuni de stat ortodoxia.De asemenea,episcopului unit i se
13 iulie 1759
interzicea persecutarea ortodocsilor.
Incepe un nou conflict ruso-turc, încheiat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi. 1768-1774
Internationalizarea problemei orientale,prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din
1769-1774
Imperiul Otoman.
Partida nationala,condusa de mitropolitul Moldovei, Gavril Callimachi ,propunea instaurarea unei republici
1769
aristocratice condusa de 12 mari boieri.
Cu ocazia tratativelor de pace de la Focşani, delegaţiile din Moldova si Muntenia cer revenirea la domniile
1772
pământene, autonomia şi unirea celor două ţări sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei.
Printr-un memoriu adresat marelui vizir, Ienăchiţă Văcărescu(turcofil) cere respectarea vechilor tratate şi
1772
revenirea la domniile pământene.
La Kuciuk- Kainargi se încheie tratatul de pace care marchează debutul neoficial al protectoratului rusesc asupra
1774
Principatelor.
Se raspandesc si la noi ideile si modul de viata occidentale. Dupa 1774
Conventia de la Constantinopol.Bucovina este cedată de turci Austriei,drept compensaţie pentru neutralitatea
7 mai 1775
menţinută în conflictul ruso-turc.
Grigore al III-lea Ghica,domnitor al Moldovei(1764-1767 ; 1774-1777) si domnitor al Tarii Romanesti(1768-1769).
trimite o depesa Portii prin care subliniaza ca ocuparea Bucovinei nu corespunde cu asigurarile de amicitie ce se 1775
dau Portii de catre Curtea imperiala de la Viena.
Ratio Educationis al Mariei Tereza. 1777
1778(deceniul opt
In Transilvania se constituie mişcarea culturală naţională iluministă Şcoala Ardeleană.
al secolului XVIII)
Apare prima lucrare istorica a Scolii Ardelene – „Scurta cunostinta a istoriei romanilor” , scrisa de Samuil Micu. 1778
Iosif al II-lea – imparat al habsburgilor. 1780-1790
Alexandru Ipsilanti promulgă Pravilniceasca Condică, un cod de legi care contribuie la reorganizarea justiţiei. 1780
Edictul de toleranta dat de Iosif al II-lea prin care se asigura liberul exercitiu religiilor necatolice. 1781
Infiinţarea consulatelor Marilor Puteri la Bucureşti şi la Iaşi. 1782-1802
Infiinţarea consulatelor ruseşti la Iaşi şi Bucureşti. 1782
Infinţarea consulatelor austriece in Principate. 1783
Infinnţare consulatelor prusace in Principate. 1785
Infiinţare consulatelor franceze in Principate. 1798
Alexandru Mavrocordat,domn al Moldovei (1782-1785) , emite privilegiul comercial acordat negustorilor austrieci. 1784
In Transilvania se desfăşoară răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Toamna 1784
Prin patentă imperială este desfiinţată iobăgia în Transilvania de catre Iosif II-lea (ulterior, patenta va fi abrogată). August 1785
Izbucneşte un nou conflict ruso-austro- turc, încheiat prin tratatele de la Şiştov şi Iaşi. 1787-1791
In contextul conflictului ruso-austro-turc, boierii munteni cer Austriei recunoaşterea neutralităţii Ţării Româneşti. 1787
Alexandru Ipsilanti [domn al Tarii Romanesti(1774-1782, 1796-1797) si al Moldovei (1786-1788)] negociaza o
1787
conventie comerciala cu Austria.
Iosif Meheşi redactează Supplex Libellus Valachorum, programul politic şi naţional al Şcolii Ardelene. Reprezinta
martie 1791
apogeul luptei de emancipare nationala si politica a romanilor ardeleni in secolul al XVIII-lea.
Incheierea Tratatului de Pace de la Şiştov, între Austria şi Imperiul Otoman. mai 1791
Boierii munteni cer la Şiştov, desfiinţarea raialelor, domni pământeni, neutralitate şi autonomie sub protecţia
mai 1791
Austriei şi Rusiei.
Impăratul Leopold al II-lea trimite Supplex-ul Dietei din Cluj. mai 1791
Dieta din Cluj respinge discutarea Supplexului, pe motiv că subminează ordinea constituţională a Transilvaniei. august 1791
Tratatul de Pace ruso-turc de la Iaşi, prin care Rusia ajunge vecina Moldovei. 1792
Domnul Tarii Romanesti,Alexandru Moruzi il primeste pe ambasadorul britanic la Curtea Noua din Bucuresti. 1794
Treptat,incepand cu cumpana sec.XVIII-XIX,societatea romaneasca dobandeste o tot mai limpede constiinta de Cumpana XVIII-
sine si asupra nevoilor ei,care se materializeaza in miscarile revolutionare din 1821 si 1848. XIX
Veacul nationalitatilor (constituirea si afirmarea natiunilor moderne). XIX
Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, alcătuieşte proiectul Plan sau formă de oblăduire republicească
1802
aristodemocraticească.
Vasile Malinescu propune acordarea unor loturi de pamant in folosinta permanenta sau arenda pe baza de
1804
contract taranilor clacasi.
Tendintele expansioniste ale Rusiei in zona sud-estului european se accentueaza,tinta principala fiind controlul
Incep. XIX
asupra stramtorilor Marii Negre.
Dunarea de Jos devine campul de infruntare a marilor puteri si centrul de greutate al politicii europene. Primele dec. XIX
Intre Rusia şi Turcia se desfăşoară un nou război, încheiat prin pacea de la Bucureşti. 1806-1812
Memoriul adresat de boierii moldoveni lui Napoleon I, prin care se cere crearea unui stat romanesc sub garantia
1807
Marilor Puteri.
Prin Tratatul de Pace de la Bucureşti, răsăritul Moldovei (Basarabia) este anexat de Imperiul Ţarist . 1812
Congresul de la Viena. 1815
La Iaşi se tipăreşte Codul Callimachi, cod de legi inspirat de codul civil austriac. 1816-1817
Marele vistier,Iordache Rosetti-Rosnoveanu scrie o serie de 8 proiecte de reforma. 1817-1818
La Bucureşti apare legiuirea Caragea, inspirată de codul civil francez. 1818
Moment de varf ale productiei si raspandirii memoriilor politice. 1821-1831
Ocupatie militara turceasca. 1821-1822
In Tara Romaneasca izbucneste miscarea de regenerare nationala condusa de Tudor Vladimirescu. ian-mai 1821
Comitetul de obladuire (Grigore Brancoveanu,Grigore Ghica,Barbu Vacarescu) l-a ales pe slugerul Tudor
19 ian 1821
Vladimirescu,fost comandant de panduri si sudit al Rusiei,sa rascoale poporul.
Proclamatia de la Pades. 23 ian 1821
Cererilor norodului romanesc. 16 feb 1821
Eteristii intra in Moldova,sustinand ca se bucura de sprijinul Rusiei. 22 feb 1821
Oastea lui Tudor se deplaseaza dinspre Oltenia spre Bucuresti. 28 feb 1821
Se constituie Comitetul de Obladuire. martie 1821
(dupa) 20 martie
Proclamatia catre bucuresteni.Tudor Vladimirescu a inlocuit discursul social-politic cu unul patriotic si national.
1821
Acord intre Tudor si Ipsilanti.Primul conduce Oltenia,iar celalalt Muntenia. 30 martie 1821
Armatele otomane patrund la N de Dunare. 1 mai 1821
Tudor Vladimirescu e arestat si predat lui Ipsilanti. 20 mai 1821
Tudor Vladimirescu e ucis. 27 mai 1821
Sfârşitul regimului fanariot în Principate, ca urmare a mişcării de regenerare naţională condusă de Tudor
1821
Vladimirescu.
Simion Marcovici redacteaza Asezamantul politicesc. 1822
Ionică Tăutu redactează Proiectul celor 77 de ponturi (Constituţia cărvunară). aprilie 1822
Restabilirea domniilor pământene prin numirea ca domni a lui Ioniţă Sandu Sturdza (Moldova) şi a lui Grigore
iulie 1822
Dimitrie Ghica ( Ţara Românească).
Poarta a acceptat restabilirea domniilor pamantene. sep 1822
Convenţia de la Akkerman (Cetatea Albă) prevede alcătuirea unor Regulamente Organice şi alegerea domnilor
1826
pe 7 ani.
Dinicu Golescu – „Insemnare a calatoriei mele”. 1826
Debutează un nou conflict ruso-turc încheiat prin Tratatul de pace de la Adrianopol. 14 aprilie 1828
Debutează administraţia militară rusă în Principate, condusă de generalul Pavel Kiseleff . 25 apilie 1828
Ocupatie militara rusa. 1828-1834
Un memoriu muntean propune unirea Principatelor şi cumpărarea independenţei la un preţ echivalent cu birul
1829
reunit al ambelor ţări.
septembrie
Prin Tratatul de pace de la Adrianopol se oficializează şi se consolidează protectoratul rusesc.
1829
septembrie
Raialele de pe malul stâng al Dunării, Giurgiu, Tumu şi Brăila, sunt restituite Ţării Româneşti.
1829
Pavel Kiseleff administreaza principatele in calitate de guvernator. 1829-1834
Eufrosin Poteca redacteaza unele programe. dupa 1830
Regulamentul Organic intră în vigoare în Ţara Românească. 1 iulie 1831
Regulamentul Organic intră în vigoare în Moldova. 1 ianuarie 1832
Adoptarea Principiului bugetului,ca instrument politico-economic modern. 1831/1832
Poarta numeşte, cu acordul Rusiei, primii domni regulamentari în Principate (Alexandru Ghica, în Ţara
1834
Românească şi Mihail Sturdza, în Moldova.
Societatea revolutionara secreta romano-polona,condusa de Adolf David,la Sibiu. 1834
Domnia regulamentară a lui Alexandru Ghica in Tara Românească. 1834 - 1842
Domnia regulamentară a lui Mihai Sturza in Moldova. 1834 - 1849
Adunarea Obştească a Moldovei adoptă “articolul adiţional”, care prevede obligativitatea aprobării din partea
1835
puterii suzerane şi a celei protectoare pentru orice modificare constituţională.
In Ţara Românească se constituie Partida Naţională condusă de Ion Câmpineanu, care împiedică adoptarea
1837
“articolului adiţional”.
La Braşov apare, din iniţiativa şi sub redacţia lui George Bariţiu ,Gazeta de Transilvania. martie 1838
Sub presiunea Porţii, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti votează introducerea în Regulamentul Organic a
mai 1838
"articolului adiţional”.
Partida Naţională condusă de colonelul Ion Câmpineanu adoptă Actul de unire şi independenţă şi Osăbitul act de
noiembrie 1838
numirea suveranului rumânilor.
Conjuraţia confederativă din Moldova, iniţiată de Leonte Radu. 1839
Constituirea societăţii secrete condusă de boierul Dimitrie Filipescu, care preconiza republica democratică. 1840
Gheorghe Bibescu - domn în Ţara Românească. 1842-1848
Infiinţarea Societăţii Secrete Frăţia, din care făceau parte Ion Ghica, Christian Tell şi Nicolae Bălcescu. 1843
Infiintarea la Paris,din initiativa lui C.A.Rosetti a Societatii Studentilor Romani , ca filiala a Fratiei. 1845
Infiintarea la Iasi a Asociatiei patriotice,tot ca filiala a Fratiei. 1846
Intr-un discurs rostit la Paris in fata studentilor romani,Nicolae Balcescu afirma : ,,Tinta
31 dec. 1846
noastra,domnilor,socotesc ca nu poate fi alta decat unitatea nationala a romanilor”
Revoluţionarii maghiari proclamă unirea Transilvaniei cu Ungaria. 15 martie 1848
Adunarea de la Iaşi, desfăşurată la hotel Petersburg, adoptă Petiţiunea-proclamaţiune a boierilor şi notabililor
27 martie 1848
moldoveni.
Prima adunare de la Blaj testează atitudinea populaţiei româneşti faţă de programul politic naţional, pregătind
18 apilie 1848
adunarea din mai.
Se desfăşoară Marea Adunare Naţională de la Blaj. 3-5 mai 1848
La Blaj este adoptat programul “Petiţiunea Naţională”, document cadru al revoluţiei din Ardeal prin care se cere
independenţa naţiunii române, reprezentarea proporţională în Dietă, independenţa bisericilor române indiferent
4 mai 1848
de confesiune, desfiinţarea iobăgiei şi dreptul românilor de a fi consultaţi în chestiunea unirii Transilvaniei cu
Ungaria.
Din iniţiativa Comitetului de Acţiune din Bucovina, la Cernăuţi se desfasoară o adunare populară naţională
8/20 mai 1848
sub conducerea lui Eudoxiu Hurmuzachi.
Revoluţionarii moldoveni elaborează, la Braşov, legământul “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. 12 mai 1848
Dieta Transilvaniei întunită la Cluj votează unirea Transilvaniei cu Ungaria. 18 mai 1848
Impăratul Austriei sancţionează unirea Transilvaniei cu Ungaria. 29 mai 1848
In cadrul unei adunări populare, este adoptată Proclamaţia de la Islaz, debutând revoluţia în Tara Românească. 9 iunie 1848
Izbucnirea revoluţiei la Bucureşti. 11 iunie 1848
C.A.Rosetti,in gazeta Pruncul roman,publica articolul Catre fratii nostri din Moldova. 11 iunie 1848
Gheorghe Bibescu abdică şi se refugiază la Braşov. 13 iunie 1848
Instaurarea guvernului provizoriu in Tara Romaneasca. 14-26 iunie 1848
Guvernul revoluţionar muntean decretă desfiinţarea rangurilor boiereşti şi a cenzurii, eliberarea deţinuţilor politici
14 iunie 1848
şi adoptarea tricolorului.
Adunarea populara de pe Campia de la Filaret („Campia Libertatii”) – legalizarea noii conduceri. 15 iunie 1848
Adunarea românilor bănăţeni de la Lugoj, condusă de Eftimie Murgu, solicită autonomia Banatului şi
15 iunie 1848
recunoaşterea naţiunii şi a limbii române.E adoptata Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat.
E redactata Petitia Tarii in Bucovina. iulie 1848
Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova. iulie 1848
Guvernul infiinteaza o Comisie a Proprietatii pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor
dintre proprietari si clacasi.Aceasta nu a reusit sa isi duca la bun sfarsit misiunea si a fost desfiintata in august 9 iulie 1848
1848.
La Bucureşti, Suleiman Paşa condamnă revoluţia şi impune Locotenenţa Domnească. 28/29 iulie 1848
Mihail Kogălniceanu publica broşura Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova, la Cernăuţi. 25 august 1848
E desfiintata Comisia Proprietatii. 31 august 1848
A treia Adunare de la Blaj hotăreşte organizarea militară a Transilvaniei, pentru a apăra suveranitatea teritoriilor 3- 16 septembrie
româneşti. 1848
In semn de protest fata de atitudinea otomanilor si rusilor de a-l inlocui pe Suleiman-Pasa cu Faud-Pasa,care a
primit ordin de reprimare a revolutiei , a avut loc o manifestatie in cadrul careia s-au ars copii ale Regulamentului 6 sept.1848
Organic si Arhondologiei (condica rangurilor boieresti) in fata consulatului rus,la Bucuresti.
Faud Paşa intră cu armata în Bucureşti,obţine victoria de la Dealul Spirii şi anunţă restaurarea Regulamentul 13/25 septembrie
Organic în Ţara Românească. 1848
Lajos Kossuth preia conducerea revolutiei maghiare care se radicalizeaza,vizand obtinerea independentei
octombrie 1848
Ungariei.
Declanşarea războiului civil între trupele austriece şi cele maghiare. oct 1848-iul 1849
Preluarea conducerii trupelor maghiare de către generalul polonez Iosif Bem. octombrie 1848
Avram Iancu preia comanda trupelor revoluţionare române din Munţii Apuseni. octombrie 1848
Guvernul revolutionar maghiar a declansat o actiune armata impotriva revolutionarilor romani.Astfel,o mare parte
martie 1849
a Transilvaniei a fost cucerita(cu exceptia M-tilor Apuseni,aparati de Avram Iancu.)
Intră în vigoare Constituţia prin care împăratul Franz Joseph recunoaşte autonomia Transilvaniei. 4 martie 1849
Bucovina devine ducat sub directa guvernare a Curţii de la Viena. 4 martie 1849
aprilie-
Ioan Dragoş şi, apoi, Nicolae Bălcescu mediază conflictul dintre revoluţionarii români şi cei maghiari.
iunie 1849
Semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea
19 aprilie 1849
revoluţiei în Principate.
Se semnează Proiectul de Pacificare de la Seghedin, prin care sunt recunoscute unele drepturi românilor dar se
2 iulie 1849
menţine unirea Transilvaniei cu Ungaria.
iulie-august
Se desfăşoară contraofensiva trupelor ruseşti şi austriece în Transilvania şi Ungaria.
1849
Infrângerea revoluţiei în Transilvania, prin capitularea armatei maghiare la Şiria. 1/13 august 1849
In Manualul bunului roman,Nicolae Balcescu afirma necesitatea introducerii votului universal: „e necesar ca,la
1851
varsta legiuita,tot romanul sa aiba glas in alegerea deputatilor,la adunarea obsteasca a tarii.”
Dimitrie Bratianu folosea pentru prima data sintagma „Romania Mare”. 1852