Politică şi diplomaţie în secolele XVII-XVIII

-secolul XVIII este caracterizat printr-o mare stabilitate politică

- domnitorii români au renunţat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman,
înlocuindu-l cu acţiuni diplomatice menite să strângă legăturile dintre cele trei
ţări române şi să le apropie de puterile europene ostile turcilor ( Imperiul
Habsburgic, Polonia şi Rusia )
- dacă în prima jumătate a secolului XVII, regimul dominaţiei a fost mai uşor în
a doua jumătate a secolului acest regim a devenit tot mai apăsător , culminat la
începutul secolului XVIII cu instaurarea în Ţara Românească şi în Moldova a
regimului fanariot.

1. Matei Basarb ( 1632-1654 ) în Ţara Românească

Politica internă
- cu sprijinul boierilor români a încercat înlăturarea boierilor greci din sfatul
domnesc
- a urmărit dezvoltarea economică a ţării
- a sprijinit construirea de lăcaşuri de cult

Politica externă
- a iniţiat legături cu habsburgii şi cu regele Poloniei cu scopul realizării unei
alianţe antiotomane
- a întreţinut relaţii cu principele Transilvaniei , Gheorghe Rackoczi I ( 1630-
1648 ) cu care a încheiat în 1633 un tratat de alianţă prin care cei doi îşi
promiteau sprijin reciproc
- acest tratat a fost reînnoit în 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 şi cu fiul acestuia,
Gheorghe Rackoczi II ( 1648-1660) în 1650 şi 1651
- în 1650 a încheiat o înţelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor ,
Bogdan Hmelnitki
-s-a aflat în conflict cu domnul Moldovei , Vasile Lupu , care urmărea să-i
ocupe tronul

1
2. Vasile Lupu ( 1634-1653 ) în Moldova

Politica internă
-s-a sprijinit pe boierii greci în conducerea ţării ceea ce a nemulţumit pe boierii
pământeni
- om de cultură , a ridicat numeroase biserici şi mănăstiri ( Biserica Trei Ierarhi
din Iaşi )

Politica externă
- în 1639 încearcă să-l îndepărteze de la tron pe Matei Basarab , dar este înfrânt
în luptele de la Ojojeni şi Nenişori ( Ialomiţa )
- în 1638 încheie un tratat de alianţă cu principele Transilvaniei Gheorghe
Rackoczi I
- 1644-1648 se îmbunătăţesc relaţiile cu Matei Basarab
- 1646 încheie o convenţie de bună vecinătate şi de extrădare cu Transilvania
- în 1653, ultima încercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Ţării Româneşti
se încheie cu înfrângerea suferită la Finta şi ndepărtarea sa de pe tron

3. Şerban Cantacuzino ( 1678-1688 ) în Ţara Românească

- pe plan intern întăreşte autoritatea domnească pentru a pune capăt anarhiei
provocate de grupările boiereşti
- pe plan extern a urmărit încheierea unei alianţe antiotomane cu Imperiul
Habsburgic
- în 1683 cînd a avut loc asediul eşuat al turcilor asupra Vienei , chiar dacă a
participat cu trupe alături de Imperiul Otoman la asediu, a ajutat trupele
imperiale oferindu-le informaţii sepre acţiunile turceşti
- după înfrângerea armatelor turceşti la Viena , Şerban a intrat în tratative cu
împăratul german în vederea încheierii unei alianţe antiotomane
- 1648-1688 are contacte diplomatice cu habsburgii , aceştia promiţându-i
domnia ereditară şi titlul de baron în cadrul Imperiului
- tratativele nu au fost finalizate datorită morţii domnitorului

2
4. Constantin Brâncoveanu ( 1688-1714 ) în Ţara Românească
- pe plan intern s-a preocupat de întărirea autorităţii domneşti în raport cu
boierii
- a reorganizat sistemul fiscal
- a sprijinit Biserica prin construirea de lăcaşuri de cult şi prin danii acordate
acesteia
- a contribuit la înflorirea culturii prin sprijinul acordat tipăririi de cărţi în
tipografiile de la Târgovişte şi Râmnic
- în 1714 datorită intrigilor boierilor pe lângă sultan , a fost mazilit, apoi
executat împreună cu cei 4 fii ai săi la Istanbul
Mazilire = semn al puterii otomane suzerane constând în destituirea unui domn
sau voievod prin firman al sultanului
- pe plan extern a urmărit permanent menţinerea unor relaţii bune cu Imperiul
Otoman pentru a nu trezii suspiciuni cu privire la politica sa externă antiotomană
- la început relaţiile cu împăratul german au fost încordate, domnitorul român
fiind nevoit să respingă două atacuri ale habsburgilor asupra Ţării Româneşti: în
1689 şi 1690 când domnitorul îi alungă pe habsburgi din Transilvania
- a încercat încheierea unei alianţe cu Polonia îndreptate împotriva turcilor , dar
a renunţat la acest proiect datorită incapacităţii de luptă a Poloniei
- cu Moldova relaţiile au fost încordate . În 1709 între Ţara Românească şi Rusia
lui Petru cel Mare se încheie o convenţie secretă îndreptată împotriva turcilor

5. Dimitrie Cantemir ( 1710- 1711 ) domn al Moldovei

Politica internă
- a luat măsuri pentru întărirea puterii centrale
- s-a sprijinit pe mica boierime şi pe orăşeni în lupta împotriva marilor boieri
- a realizat o reformă fiscală
Politica externă
- s-a orientat spre o alianţă cu Rusia care se afla în plină ascensiune
- la 13 aprilie 1711 , la Luţk a încheiat un tratat de alianţă cu Ţarul Rusiei, Petru
cel Mare , tratat care prevedea ajutor militar reciproc împotriva turcilor
- în iulie 1711, la Stănileşti , oştile ruseşti şi moldovene sunt înfrânte de turci, iar
Dimitrie Cantemir se refugiază la curtea Ţarului Rusiei

Prin Pacea de la Karlowitz , Imperiul Otoman renunţă la pretenţiile de

suzeranitate asupra Transilvaniei.