CAZURI CLINICE

1. un tip care e prins ca a consumat alcool inainte de un examen, nu are comportament

tipic de alcoolic, bea doar cand are examene ca a observat ca il ajuta. in lipsa alcoolului
prezinta o puternica stare de tensiune. de ce tip de alcoolism sufera si ce psihoterapii se
recomanda?

* sufera de alcoholism alfa (nevrotic sau de stress)- are dependenat psihologica, legata de
convingerea efectului linistitor in situatii percepute critice. Nu are dependent fizica si lipseste
sindromul de abstinenta datorat acesteia. Consumul de alcool este neregulat si usor de
anticipat.

* se recomanda: ~hipnoza si relaxarea ( pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de

coping in fata situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~ psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv
(inlaturarea convingerilor si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor
legate de alcool si a contextelor favorizante cu context alternative)

2. caz clinic cu pacienta de 29 ani, casatorita, care vrea sa ramana insarcinata si cere sfatul
genetic. Mama ei avea tip de personalitate schizoid, tatal - normal. In prezent ambii
sunt decedati si ea nu mai tine legatura cu alte rude. In copilarie si adolescenta simtea
nevoia sa fie in centrul atentiei, sotul ei e primul barbat atragator de care s.a indragostit
si pretinde ca intre ei exista o legatura magica...e imbracata strident, nu e atenta la ce se
vorbeste dar poate sa fie atenta daca e ajutata. Nu a vrut sa practice teste psihologice si
nu are manifestari psihiatrice. Mai erau niste rezultate de la pet scan, eye tracking test
si de la testul de dilatare pupilara. intrebarea este ce parere ai (daca e indicat sa ramana
insarcinata) si cum ai formula sfatul genetic.

* Sfatul genetic favorizeaza eugenia(selectia naturala poate fi accelerate si imbunatatita prin

interventia umana constienta, conform spuselor lui Galton) si totodata freste cuplurile de a avea
copii bolnavi. Atata timp cat este o persoana apta din punct de vedere fizic si psihic, ramane la
latitudinea pacientei de a se hotari daca vrea sau nu sa fie mama. Daca ar avea o ruda cu o boala
cu transmisie ereditara, as informa-o despre riscul de a fi afectat si fatul, dar pana la urma decizia
i-ar apartine: este vorba de o probabilitate, nu de o certitudine si fiecare este liber sa decida daca
isi asuma sau nu un risc.

*As stabili o intalnire cu pacienta si sotul ei si l-as intreba daca aceasta prezinta halucinatii,
semen de persecutie (simptome caracteristica schizofreniei) si as incerca sa evaluez capacitatea
tatalui de a fi apt din punct de vedere parental in caz de evolutie al bolii. Totodata, as incerca sa
evaluez capacitatea familiei de a ingriji un copil cu problem, in conditia in care exista studii
conform carora schizophrenia este o boala cu transmitere genetica.
 3. caz clinic cu o femeie care avea 55 ani, divortata, cu cancer in stadiu terminal si dureri
care se duce la medicul de familie si ii spune ca nu mai vrea sa traiasca, medicul e
neatent si ii spune ca trebuie sa fie puternica si cheama urmatorul pacient ca avea prea
multi in sala si peste 2 sapt afla ca pacienta s-a sinucis. sa spunem ce a gresit medicul,
ce ar fi trebuit sa faca si motivul sinuciderii.

* Teama fata de momentul iminent al mortii si degradarea identitaii persoanei sunt consecinte ale
bolilor incurabile. Bolnavii terminali nu se confrunta numai cu disconfortul psiholigic cauzat de
apropierea exitusului, ci si cu agravarea manifestarilor clinice (dureri, in cazul de fata). Probabil
varsta si lipsa suportului familial din partea soutlui, la care se adauga manifestarile clinice,
determina dorinta pacientei de a pune capat mai repede situatiei cu care se confrunta.
* Medicul aaratat un comportament neglijent (a ingaduit situatia amenintatoare de viata) si
detasat/indifferent (a acordat o asistenta medicala pur formala, fara implicare emotional), lucruri
au amplificat imaginea degradata a idesntitatii pacientei.

4. la 8 era o copila de 16 ani, care venise la psihanaliza pe motiv ca se certase cu iubitul ei

(cu care se vedea de o luna) si citise ea intr-o revista ca e foarte buna terapia. Fire
sociabila, cu schimbari de dispozitie, dar fara probleme psihice ca lumea. Care ar fi
indicatiile si contraindicatiile psihanalizei in cazul ei? Ce ar trebui sa ii spuna
psihologul?

* psihologul trebuie sa o informeze pe copila in ce consta psihanaliza, care sunt

implicatiile acesteia, cu avantajele si dezavantajele ei, intrucat exista rsiscul ca revista
sa nu fie una de specialitate sis a nu furnizeze suficiente informatii despre aceasta
psihoterapie.
* pentru a obtine rezultate favorabile (facilitarea catharsisului= eliberarea pacientului,
insight-ul=intelegerea cauzelor problemei, cresterea autonomiei pacientului), copila
trebuie sa fie informata ca psihanaliza este o metoda profunda de terapie, care poate
vindeca sau traumatiza in egala masura, de aceea motivatia ei trebuie sa fie una
puternica.

5. Nr 4 a fost despre o pacienta in varsta de 88 de ani care avea BPCO si a ajuns la spital,
adusa de fiica ei. Fiica i-a spus medicului ca el e "eroul familiei, sa incerce tot ce este
posibil ca batrana sa se insanatoseasca", insa ii interzice sa ii dea bolnavei anestezice
(ceva de genul asta). Medicul se conformeaza dar nu vrea sa mai vorbeasca cu pacienta
si se izoleaza de familia pacientei, deoarece simtea ca el ar fi rezolvat altfel cazul. La 2
zile, pacienta moare iar medicul este certat de fiica bolnavei. Intrebari: cu ce a gresit
medicul in aceasta situatie? care sunt facilitatile din spital (enumerati 2-3) prin care un
medic poate scapa de sindromul de burn-out?

* “Sindromul bunului samaritean” indus de fiica pacientei (intrarea in rolul de

supraimplicare) si diferentele de metalitate in privinta tratamentului (doctoral dorea sa ii
administreze bolnavei anestezice) duc la una din manifestarile specific sindromului de burn-
out: evitarea pacientei/apartinatorilor. Medicul nu trebuia sa isi assume rolul dat de fiica
pacientei.
 * Facilitatile din spital: ameliorarea climatului de munca si organizarea interna a muncii in
cadrul echipei medicale si prevenirea conflictelor, grupurile Balint (reuniuni in care medicii
analizeaza anumite cazuri problematice, din perspective sentimentelor si reactiilo medicului
fata de un anumit pacient).

6. un doctor de 52 de ani care de 25 de ani are grija de un barbat care acum are 70 de ani
(sau asa ceva). Barbatul avea ceva probleme cronice (hipertensiune arteriala sau
ceva...oricum dinastea de mosi) si tot tratandu-l a dezvoltat o prietenie frumoasa cu el
si nevasta-sa. PANA CAND mosului ii arde sa moara de cancer si asta se supara...si
da-i si salveaza-l si incearca eroic si da-i...dar FARA SUCCES . Intr-un final, mosul ii
zice ca vrea sa moara si asta cand aude isi ia prag nervos si pleaca si nu mai vorbeste cu
el pana moare. Cum a gresit doctoru' ? Ce trebuia sa faca ? Ce poate face ca sa-si
modifice atitudinea ? Al cui este copilul ?
* Relatia medic- pacient este fundamentala pentru succesul therapeutic, deoarece, daca
aceasta este pozitiva de la bun inceput se poate realize o diagnosticare corecta si se poate
spera intr-o complianta terapeutica crescuta. Lipsa compliantei la tratament a pacientului si
teama pierderii acestuia au dus la reactia de evitare din partea medicului. Medicul ar fi trebuit
sa acorde o informare explicita si pe cat posibil neagresiva asupra rolului comportamentului
propriu in vindecare. Din punctul meu de vedere, dr a gresit prin dezvoltarea unei prietenii cu
un pacient. Odata cu aparitia diagnosticului de cancer, dr ar fi trebuit sa isi trimita prietenul la
un al medic. Medicul ar fi trebuit sa fie de accord cu decizia lui si sa ii fie alaturi in ultimele
clipe.

7. nr 1 alcoolic de tip alfa primeste indicatie terapeutica medicamentoasa un medicament

care in combinatie cu alcoolul cauzeaza greata, varsaturi, dureri abdominale. Pacientul
e inconjurat de alcoolici si acasa, si la locul de munca. Ce parere avem despre indicatie
medicamentoasa si ce ii recomandam pentru psihoterapie
* Dpdv medicamentos, consider ca ar fi eficienta, intrucat el prezinta doar o dependent psihica,
dar exista riscul noncompliantei datorit anturajului. Dpdv al indicatiei psihoterapeutice, exista
mai multe optiuni:
~hipnoza si relaxarea ( pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de
coping in fata situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~ psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv
(inlaturarea convingerilor si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor
legate de alcool si a contextelor favorizante cu context alternative)ss

8. sofer de camion fumator de 30 ani(1 pachet/zi); s-a gandit de cateva ori sa se lase, dar
"nu poate" din cauza mediului stressant. Cat de grav e (folosind formula cu nr pachete
si ani de fumat); in ce stadiu al modelului transteoretic se afla; ce terapii recomanzi; ce
pasi/plan trebuie sa urmeze medicul...ceva de genul...

*PA=nr ani*pachete/zi=30*1=30
PA>20 =>probabilitatea imbolnavirii creste semnificativ (cancer, BPOC, accidente
vasculare)
* terapii:~ hipnoza- scurticrcuitarea mecanismelor de rezistenta ale fumatorului,
construite in jurul dependentei psihice
~psihoterapia de grup- faciliteaza catarsisul, perceperea si furnizarea de
solidaritate, invatarea unor noi strategii de coping
* planul medicului currant: adresarea motivelor reale care in fac sa fumeze, cooperarea
unui plan realist de tratament, subliniera progreselor inregistrate de pacient si
nefurnizarea de iluzii si sperante nerealiste legate de impactul renuntarii la fumat.