Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC

Propunător: Dascălu Mihaela( căsătorită Constantinescu)


Data: 18.11.2019
Grupa: Mijlocie
Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu
Tema săptămânii: În țara mea
Domeniul experiențial: Domeniul om și societate
Categoria de activitate: Educaţie pentru Societate
Tipul activității: predare-învățare
Titlul activității: Călătorim prin țară
Scopul activității: familiarizarea copiilor cu elementele locale specifice țării și a zonei în care locuiesc
Modalitate de realizare a activității didactice: povestirea educatoarei
Obiective operaţionale:
O1: să numească localitatea natală și numele țării de origine
O2: să asocieze numele cladirii cu imaginea corespunzătoare acesteia
O3: să identifice cel puțin două forme de relief întâlnite în România
Strategii didactice:
Metode şi procedee didactice : conversația, povestirea, explicația, exercițiul
Materiale didactice: silueta de personaj, planșe cu forme de relief si cu monumente istorice, hârtie colorată, lipici
Forma de organizare: frontală, în perechi

1
Resurse:
 Umane: preșcolarii din grupa mijlocie
 Temporale: 20 minute
 Spațiale: sala de grupă

2
DEMERS DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE EVALUARE


NR. SECVENȚELE Ob. CONȚINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV Metode și Materiale Forma de
CRT. ACTIVITĂȚII procedee didactice organizar
didactice de e
predare-
învățare
1. Moment Pregătirea moblierului pentru desfășurarea activității.
organizatoric Așez scaunele în semicerc și pregătesc materialul didactic.
2. Captarea Captez atenția copiilor cu elementul surpriză: Zâna Conversația Silueta de Frontal
atenției Ema. Le voi face cunoștință cu aceasta. personaj
- Astăzi avem un musafir în grupă. Ea este Zâna Ema.

3. Pregătirea -Zâna dorește să descopere o țară deosebită. Veți Conversația Frontal


pentru observa că pământul nu este drept. Sunt zone înalte, altele
receptarea mai joase și unele mai netede. Ele poartă denumirea de Explicația
noilor forme de relief și cuprind munții, podișurile, dealurile și
cunoştinţe câmpiile.

3
4. Precizarea Astăzi vă voi povesti drumeția acestei zâne . Conversația Frontal
titlului și a - Ascultați cu atenție această poveste! Așa o veti putea
obiectivelor povesti si parinților sau bunicilor.
5. Comunicarea/Î A fost odată ca niciodată o zână bună ce călătorea prin Povestirea Silueta de
nsuşirea noilor lume pe aripi de vânt. Ea zbura cercetând pământul in lung personaj Frontal
cunoştinţe si-n lat. Observând călătoria ei obositoare, păsările cerului Planșe
au întrebat-o: ilustrate
- Nu-ți fie cu supărare zână bună, ce cauți neîntrerupt cu formele
și nu găsești? de relief
- Caut o țară mândră și frumoasă în care să-mi
construiesc un palat. În ținutul meu aș vrea să fie
munți, dealuri, podisuri și câmpii. Îmi doresc o
imensă grădină, cu relief variat. Visul meu este să
cobor din munți în trepte , pe dealuri și podisuri,
apoi pe câmpii. Voi mă puteți ajuta?
- Cu mare placere! Privește și ascultă!
Atunci s-au auzit munții:
- Zână bună! Noi suntem munții cărunții,vino în țara
noastră! Ne-am așezat în inima ei ca un zid de
nădejde. Avem pante abrupte, vârfuri stâncoase și
înălțimi de peste 800 de metri.
- Sunteți foarte frumoși și mi-ar plăcea să trăiesc în

4
inima voastră, dare eu mai caut ceva.
- Zână bună! Privește spre noi! Suntem dealurile și
podișurile cu multe pante mai line și mai abrupte și
culmi rotunjite. Suntem aici la poalele munților.
Pădurile, livezile și podgoriile noastre ți-ar
înfrumuseța grădina. Rămâi pe aceste meleaguri.
- Este minunat acest ținut, dar…
- Noi te vom convinge! Au strigat câmpiile intr-un
glas. Suntem netede și bogate în grâne. Coboară de
pe dealuri și cercetează-ne!
- M-ati convins, dragi forme de relief. Voi sunteți în Imagini
țara pe care o caut! Cum se numește? Conversația ale
- Întreabă-i pe acești copii! cladirilor Frontal Evaluez
capacitatea
O1 - Copii cum se numește țara voastră? importante copiilor de a-și
numi țara și
- Dar numele localității în care locuiti care este? din oras. localitatea natala.
- Mai cunoașteti numele altor orașe?
Evaluez
O2 - Dacă vine cineva strain la noi în oraș, îî puteti spune capacitatea
cum se numesc aceste clădiri? Arăt copiilor imagini copiilor de a
asocia numele
cu diferite clădiri din Iași. Spun numele unei clădiri clădirii cu
imaginea
și îi rog pe ei să indice planșa pe care este corespunzătoare
reprezentată. Voi numi mai multi copii să vină în acesteea.

față pentru a arăta colegilor de grupă cladirile

5
reprezentative ale orașului. Evaluez
capacitatea
O3 - Care sunt formele de relief pe care le-a descoperit copiilor de a
Zâna Ema la noi în țară? identifica formele
de relief din țara
lor.

6. Fixarea şi Voi propune copiilor să realizeze un tablou în care Conversația Hartie Frontal
sistematizarea sunt dispuse formele de relief în functie de înălțimea lor. Explicația colorată In
cunoştinţelor Aceștia primesc foi decupate reprezentând munții, Exercițiul Lipici perechi
podișurile, dealurile și câmpiile.
-Care sunt cele mai inalte forme de relief? Dar cele mai
joase?
Explic si realizez o plansă model. Copii lucrează în
perechi.

7. Încheierea Voi face aprecieri individuale și generale în funcție de Conversația


activității răspunsurile date și de lucrările realizate. Semnez lucrările
acestora și le expun la panou.

6
ANEXE

7
8
Astăzi, Palatul găzduiește sediul central al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, având 4 muzee de talie națională: Muzeul de Istorie a Moldovei,
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.
Bojdeuca lui CreangăCu iz de Amintiri din Copilărie, „bojdeuca de căsuță” a marelui scriitor român a devenit muzeu în 1918, fiind prima casă memorială din
România.
Simplă, dar reprezentativă pentru stilul românesc, casa a fost construită încă dinainte de 1850. Ion Creangă a trăit aici între 1872-1889, când a încetat din viață.
Pentru o vreme, în anul 1876 a locuit aici și marele Mihai Eminescu.
Casa Dosoftei Cunoscută și sub numele Casa cu arcade, Casa Dosoftei este de mare importanță culturală și istorică în Iași – aici a fost instalată a doua tiparniță
din Moldova în anul 1679. Numele vine de la Sfântul Dosoftei, mitropolit al Moldovei, cel care nu a adus doar tiparnița, ci a scris valoroase cărți în limba
română.
Acum, clădirea adăpostește și secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române, înființată în 1970. Clădirea se află pe Lista Monumentelor Istorice din
anul 2004. Construcția are o arhitectură deosebită și este zidită din piatră cu o formă aproape cubică

Catedrala Mitropolitană din Iași este una dintre cele mai importante lăcașuri ortodoxe de cult din țara noastră. Acesta poartă hramul Sfintei Parascheva,
Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe și este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane
ortodoxe din România.
Biserica datează de la începutul secolului al XIX-lea, mai exact lucrările de ridicare a acesteia au început în anul 1833 și s-au încheiat în anul 1887. Lăcașul de
cult a fost construit din porunca domnitorului Mihail Sturdza, pe locul unde înainte se aflau două biserici mai vechi: Biserica Albă (din secolul al XV-lea) și
Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). Catedrala, construită în stil renascentist, are o formă dreptunghiulară cu câte o tură la fiecare colț. Aceasta este bogat
ornamentată atât în interior, cât și în exterior, pictura sa fiind realizată de Gheorghe Tattarescu, un celebru pictor al vremii respective
Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637 -1639, că necropola domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea
bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă. Mitropolitul Varlaam a sfinţit aceast sfânt locaş la dată de 6
mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva. În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu,
viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Mănăstirea a
fost redeschisă după 1989, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Faima monumentului o constituie broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în formă originală, în cea mai mare parte.