1. Prezentați accepțiunile conceptului de “joc”.

 Activitate distractivă, de timp liber

 Acțiune voluntară, fără scop productiv precis și cu rezultate neașteptate (R. Caillois)
 Ansamblul mișcărilor și atitudinilor unui actor în cursul interpretării unui rol
 Semnificație mecanică, dar și metaforică: Jocul unei piese – deplasare
 Jocul este acea formă de activitate în care relaţiile sociale dintre oameni se recrează
în afara condiţiilor activităţii utilitare nemijlocite." (Elkonin, "Psihologia jocului",
1980)

2. Prezentați originea etimologică și sensurile curente ale noțiunii de “joc”.

 Asocieri etimologice cu plăcerea hedonistă și bucuria:
 În limba sanscrită, joc și bucurie sunt sinonime (exprimate prin același termen:
"kleade")
 La fel, romanii desemnau prin "ludo" bucuria, veselia
 La evrei, prin joc se înţelege gluma sau hazul; ex in romana: “joc de cuvinte”
 Vechiul cuvânt german "spielen" însemna o mişcare lină care produce satisfacţie.

3. Specificați autorul și rezumați conținutul a minim 3 contribuții teoretice despre joc.

 Karl Gross: în lumea animală, (pre)umană, jocul e o pregătire pentru viața adultă
 Haeckel: ontogeneza repetă filogeneza: tranziția de la simplu la complex în
agentitate – mediată prin joc
 Lazarus: jocul ca mijloc de satisfacere a nevoii de refacere, repaus, recreere.

4. Explicați clasificarea jocurilor într-una din abordări, la alegere (Jean Piaget sau Roger
Caillois)
 J.Piaget deosebește:
 Jocul exercițiu (ex: învățarea prin joc),
 Jocul cu reguli (ex: remi, table, board games, leapșa)
 Jocul simbolic (transformativ, de roluri, „de-a vrăjitoarele, de-a fermierii, de-a
vizita etc.)

5. Care sunt temele majore pe care le studiază sociologia sportului?

 Structural: actiuni sociale, institutii sportive (cluburi, asociatii, licee sportive),
grupuri sociale / stakeholders (echipe, antrenori, suporteri),
 Functional (procesual): dinamica fenomenelor sociale (mobilitate, stratificare,
socializare, politizare, manipulare, control social, devianță), psihologie socială
(motivație, coeziune, credințe, superstiții)
6. Cum abordează sociologii originea sportului? Faceți apel la conceptele de război,
religie și fapt social total.
 Sportul ca fenomen social total (Marcel Mauss), fapt universal, invariant cultural
(Frederic Baillette)
 Sportul ca înlocuitor (surogat) pentru război (King, 2008), alternativă la război
(Hillvoorde et al, 2010) sau război ritualizat (Elias, 2010) – bazat pe angajament și
sacrificiu
 Funcție utilitară în societățile premoderne, agricole – sportul originează în practici
corporale: înot, dans, alergare, cățărat, ridicarea unor greutăți. Tirul cu arcul provine
dintr-o tehnică de vânătoare și luptă
 Practici de meditație orientală, turniruri medievale, idealul de pace și unitate din
Jocurile Olimpice: Citius, altius, fortius: ideologie a eticii și onoarei
 Substitut de religiozitate și spiritualitate: căutarea sensului și scopului.

7. Precizați ce simbolizează mingea, ca obiect magico-religios.

 Practică naturală, spontană
 Ex. tribul uitoto din Amazonia: în ritualul serbării recoltei, mingea de cauciuc –
identificată cu fructele culese, și în fructe, și în mingi se coboară în fiecare an sufletul
unui zeu creator.
 Corolar: mingea trebuie apărată, iubită, adorată
 Johan Huizinga-Homo ludens: mingea ca simbol al autorității și predestinării:
rostogolirea ei imprevizibilă evocă hazardul și zădărnicia în lume.

8. Discutați semnificația superstițiilor în sport.

 Blazonul semnifică putere, invincibilitate, suveranitate, dominanță, control,
autoritate, vitalitate
 Despre corp, vestimentație, ordine, împachetare echipament înainte și în timpul
meciului, traseu – ex. dacă treci pe lângă cimitir sau alte locuri nefaste în drum
spre meci, te auto-programezi să-l pierzi, familia să le fie sau nu alături, obiecte
porte-bonheur (talismane, cruciulițe, jucării, prosop, monedă, potcoavă, păturica
- infantilizare etc.)
 Vilfredo Pareto – reziduu de nonlogic, irațional în acțiunea umană
 Sacrul e consubstanțial naturii umane; mitul eternei reintoarceri (M. Eliade)
 Logică intrinsecă, scop: reducerea nesiguranței, încurajarea, predicția creatoare,
care se auto-realizează:
 Thomas: constructivism social: definirea situației ca fiind reală o face reală prin
consecințele sale
9. Ce indicatori sunt folosiți la nivel național și European în statistici privind practicarea
sportului?
 Numărul de ore practicate în afara orelor de pregătire pe sîptămână
 Sexul persoanelor
 Țara
 Suma pe care o cheltuiesc guvernele pe sport și activități recreative

10. Discutați despre corelația dintre practicarea sportului și variabilele demografice.

 Sex, venituri, mediu rezidențial, vârstă, studii.
 40,5% dintre cei cu studii superioare petrec cel puțin 2.5 ore în activități fizice (minimul
recomandat de Organizația Mondială a Sănătății), 19,2% din cei cu studii elementare.

11. Ce tipuri de beneficii derivă din practicarea sportului, în plan fizic, mental, emoțional,
motivațional și social? Dați exemple din fiecare categorie de beneficii.
 La nivelul sistemului nervos: coordonarea motrică și echilibrul
 Imunitate mai bună, răspuns prompt la atacul microbilor
 Cardiovascular: „desfundarea țevilor”: inima împinge mai mult sânge, vasele
(artere și vene) se dilată și pereții devin mai elastici, sângele e mai fluid și
volumul mare curăță depunerile și previne formarea reziduurilor
 Pulmonar: capacitate de efort aerob și anaerob: plămânii oxigenează mai mult
sânge pe minut.
 Dezvoltarea respirației abdominale (profundă sau diafragmatică) prin tonifierea
abdomenului, energizează întreaga musculatură care funcționează la parametri
înalți
 Musculatura – menținere odată cu înaintarea în vârstă; efort de abținere și efort
de susținere (disponibilitatea la efort)
 Se micșorează stratul adipos de sub piele și din jurul viscerelor
 Metabolismul glucidelor și lipidelor: crește capacitatea mușchilor de a extrage
glucoza și grăsimile din sânge și a le utiliza pentru a obține energie
 Digestiv: tranzit intestinal mai bun, înlătură constipația
 Dezvoltarea ideomotricității (memoria mișcărilor) și a schemei corporale

12. Poate fi considerată experiența sportivă un atu la angajare? Reflectați asupra acestui
aspect și motivați-vă răspunsul.
13. Comparați conceptele de capacitate și performanță, explicând la ce face referire
fiecare.
 Performanța = rezultat peste medie, în ordine (ierarhizare) individuală sau
colectivă
 Capacitate = sistem de însușiri funcționale și operaționale care, împreună cu
experiența, exersarea, cunoștințele, deprinderile și priceperile, duc la acțiuni
eficiente și performante. Capacitatea e demonstrată prin fapte (P. Popescu-
Neveanu, 1989)

14. Care sunt indicatorii performanței sportive de top?

 Recorduri de performanță (ex: 9,58 secunde pe 100 m: Usain Bolt, CM Berlin
2009).
 Recorduri statistice: ex. înotătorul Michael Phelps are 23 de medalii de aur la JO
 Roger Federer – omul-record în tenis: 20 titluri de Grand Slam, 56 meciuri
consecutive câștigate pe suprafață hard, 31 finale de Grand Slam (serii de 10,
respectiv 8 consecutive), 5 victorii consecutive la Wimbledon și la US Open, 310
săptămâni numărul 1 ATP (din care 237 consecutive)
 Cum măsurăm performanța în diverse sporturi? Puncte, locuri, clasamente,
goluri, golaveraj, gameaveraj, setaveraj, kilograme ridicate etc. Tendința de
transfer a acestor statistici de la profesioniști la amatori

15. Care sunt factorii fiziologici care influențează performanța sportivă?

 Factori fiziologici includ două sub-categorii (cf. Predoiu, 2016):
 Însușiri somatice și motrice: somatotip (constituție corporală), forță musculară,
suplețe, rezistență cardio-respiratorie
 Aptitudini tehnice: viteză de reacție, coordonare, agilitate, echilibru, mobilitate,
flexibilitate, kinestezie, îndemânare, detentă, explozie în lovituri

16. Descrieți factorii care influențează performanța sportivă, în afara celor individuali (ex:
condiții de competiție, factori structurali și factori inter-individuali).
 Factori psihologici: motivație, tactică (unii simt momentul când să atace, alții nu,
unii vizualizează terenul, unii stiu unde le e varful rachetei, unii știu cum să se
deplaseze și să se așeze la minge, alții mai puțin sau deloc - ecou în teoria
inteligențelor multiple Gardner)
 Nevoi: realizare, afiliere, independență, activare, auto-depășire, dorință de a
câștiga.
 Trăsături de personalitate: determinare, ambiție, perseverență, încredere în sine,
stabilitate emoțională, extraversie, sociabilitate
 Trăsături de personalitate = motive sedimentate
17. Dați 3-4 exemple de inovații în designul echipamentelor sportive.
 Personalizare: amatorii vor să beneficieze de aceleași drepturi ca profesioniștii
sponsorizați: compatibilitate anatomică
 Viteza serviciului s-a dublat în tenis, urmare a inovației în designul rachetelor și
materialele folosite (inițial, lemn, apoi aluminiu, fibră de carbon, acum grafit)
 Tehnologie care absoarbe șocurile și returnează energia la fiecare pas: Adidas
Boost

18. Prezentați fenomenele ultras și hooligans, cu accent pe explicațiile sociologice pentru

aceste tipuri extreme de suporteri.
 Ultras se consideră susținători fideli, adepți ai spectacolului sportive, nonviolenți,
cu accent pe însemnele echipei, steaguri mari (cultura latină).
 Hooligans cred că superioritatea în față adversarului trebuie demonstrate fizic.
 Astfel, fair-fights (confruntarea cu suporterii celeilalte echipe) e nelipsită.
 Reguli pentru fair-fight: număr egal de opozanți, fără arme, pot folosi doar
pumnii și picioarele.
 Apogeul: 25 mai 1985: Liverpool-Torino, 39 de morți.
 Explicații sociologice:
 Criza identitară a masculinității
 Respingerea rolului de consumator
 Omul-masă (Ortega y Gasset): imitație, anonimat, psihologia mulțimilor, spirit
gregar.
 Serge Moscovici: masa ca „un complex uman omogen care ia naștere din
fragmente eterogene”.
 Masificarea ca „malaxare a categoriilor sociale”.
 Gabriel Tarde: teoria imitației, dispersia responsabilitatii și efectul de contagiune:
schimbarea socială ca rezultantă a dinamicii dintre repetiție, opoziție și adaptare.

19. Cum deosebim suporterii implicați de simpli spectatori?

 Poartă însemnele echipei
 Participă la antrenamente
 Incurajează și când echipa e în dificultate (e condusă) Prezenți la toate meciurile
 Inițiază manifestări organizate sau spontane de sprijin
 Fac pronosticuri și / sau pariază
 Au coduri lingvistice împărtășite de toți membrii
 Se reunesc în galerii cu activitate continuă, nu doar sporadică sau sezonieră
20. Dați argumente în sprijinul afirmației: „Sportul reprezintă o religie laică”.
 Sportul reactivează simboluri, ritualuri și spații de ritualizare, dând „motive de a
crede în ceva transcendent” (Segalen, Rites et rituels contemporains)
 Ieșire din cotidian într-un timp sacru – competiția ca prilej de sărbătoare și
apropiere ceremonială de comunitate

21. Ce simbolizează cercurile olimpice și care sunt valorile pe care le promovează spiritul
olimpic?
 Cele cinci continente locuite unite de spiritul olimpic: Eurasia, Africa, America de
Nord, America de Sud, Oceania)
 Orientare spre performanță, ambiție, auto-depășire (stabilirea și spargerea
recordurilor), competitivitate, egalitatea de șanse, corectitudine (echitate).
 Diferență între sportul recreativ – a face mișcare „de întreținere” și cel
competitiv – „Care ți-e targetul?”

22. Comentați afirmația: „Sportul este ultima meritocrație”.

23. Care sunt caracteristicile gândirii negative?

 Proces de suprageneralizare („Joacă prea bine, niciodată nu-l voi învinge”)
 Abordarea „totul sau nimic”
 Amplificarea (exagerarea unei probleme: „Dacă ratez punctul ăsta, colegii mă vor
urî și antrenorul nu mă mai primește în echipă”)
 Predicția negativă („N-am cum să câștig următorul punct, uite câte am pierdut”)
 Filtrarea informațiilor cu respingerea celor disonante cu propriile idei
 Minimalizarea („E o victorie prea mică, față de câte eșecuri am avut”)

24. Care sunt caracteristicile emoțiilor?

 Efemere (tranzitorii)
 Direcționate către o persoană / situație / obiect
 Evaluative
 Neașteptate
 Mobilizatoare sau perturbatoare
 Subiective și obiective totodată (stări interne transpuse în markeri biologici cu
manifestare comportamentală

25. Comentați referitor la devianța în sport.

 Devianța actului sportiv față de: legi, regulamente, tradiții. Acte neconforme cu
valorile, normele și așteptările majorității, care stârnesc reprobare și sancțiuni
 Devianța pozitivă (Coakley): hiperconformism: ex. dorința de victorie duce la
accidentări, neglijarea vieții personale, dopaj
  Devianța tolerată pentru beneficii secundare: coeziune, creativitate,
performanță de top – tolerată mai ales în cazul sportivilor de elită.

26. Descrieți o tehnică de relaxare.

 Inducerea stării de calm și liniște interioară: „Sunt cu desăvârșire calm”; „Simt
liniște și pace interioară”; „Calmul mă inundă”;
 Apoi progresiv pe părți ale corpului: „Brațul meu drept e moale și greu ca
plumbul. Observ cum tensiunea scade și disconfortul se retrage””, „Inima mea
bate egal și ritmic”

27. Descrieți poziția lui Norbert Elias despre procesul de civilizare și normativizarea
violenței în sport.
 N. Elias: statul modern a îmblânzit moravurile și a confiscat violența (Norbert
Elias, „Procesul de civilizare”): statul a preluat funcția reglatoare și preventivă a
violenței și a incriminat celelalte forme de violență: nu-ți poți face dreptate
singur
 Civilizarea violenței în sport, ex: să arunci cu mingi sau cu pumnii în adversar e
legitim în anumite condiții în sport (tenis, respectiv box)

28. Cum se poate combate riscul de burn-out în sportul recreațional (de amatori) sau
profesionist?
 Așteptările să fie realiste – zona proximei dezvoltări (Vîgotski), comparație
ascendentă, optim motivațional
 Antrenamente variate, să nu lipsească partea distractivă (cum dinamizăm un
antrenament de alergare, tenis, înot...?). În caz contrar, apar monotonia și
plafonarea – organismul e condiționat să facă un spectru limitat de operații
 Evitarea subsolicitării și a suprasolicitării (atenție la nevoia de timp liber
nestructurat, la odihnă și la refacere)
 Modificarea planului de antrenament, a regulilor și echipamentului în funcție de
vârstă, ex: inițiere tenis la copii: fileu mai jos, mingi mai ușoare, rachetă cu ponei,
lego etc.

29. La ce se referă conceptul de „sportainment”? Ce practici întâlnim în marketizarea

sportului de masă?
 Legendele și eroii imaginarului social sportiv: resursă de business și piață de
consum
 Sportainment: „expresia comercializării sportului ca formă de divertisment,
accentuând orientarea lui asupra rezultatelor și spectacolelor pe care le
generează și asupra creării de actori cu statut de celebritate” (Kennedy & Hills,
2009: 4) factorul distracție
  Spectacularizarea actului sportiv modifică regulile jocului. Ex: durata mai scurtă a
meciurilor, accent pe alea (noroc) în locul strategiei
 accent pe public, deschidere spre amatori, intensitatea experienței- în prim-plan:
kiss cam, sesiuni autografe, mingi aruncate publicului, tombole

30. Ce repere trebuie să avem în vedere dacă vrem să organizăm o competiție sportivă, de
exemplu o cursă de alergare?
 Planificarea cursei
 Stabilește ce tip de cursă vei organiza
 Stabilește locația și distanța, plus harta traseului
 Stabilește data evenimentului
 Stabilește bugetul
 Anunță autoritățile: obține permis de la primărie, forte de intervenție (pompieri,
poliție, salvare), salubritate
 Recrutează voluntari: promovare, înregistrare
 Atrage sponsori, în funcție de care stabilești și tarifele cursei
 Organizează monitorizarea timpului, premii, măsuri de securitate, curățarea
zonei după eveniment, stații de hidratare
 Promovează evenimentul
 Pregătirea ariei de concurs: delimitare cu benzi, marcare traseu, semnalizare
distanță (fiecare km), vestiare / garderobă, toalete
 Comunicare cu concurenții

31. Prezentați rolul somnului în menținerea unui stil de viață activ și sănătos.
 Deficit cantitativ și calitativ în cazul deplasărilor – tulburările de somn – mai
profunde în cazul deplasărilor spre est (Reilly, 2009). Explicații posibile? Dai
timpul inainte vs. inapoi
 Privarea de somn duce la: scăderea vigilenței, a atenției concentrate, a
randamentului în gândire, memorare (inclusiv ideomotricitate) în exerciții aerobe
și anaerobe, întârzierea procesului de refacere (Davenne, 2009).
 Alte efecte: instabilitate, regres emoțional, instalarea prematură a oboselii și
descurajării, agresivitate, blocaj mental

32. În ce constă și la ce efecte conduce deprivarea voluntară de somn>

 Deprivare voluntară de somn = practici individuale subsumate unui stil de
utilizare a timpului prin modificarea programului de somn cu scopul de a face loc
pentru mai mult timp productiv și / sau timp liber. Modificarea practicilor
privind: alocarea, frecvența, durata sau secvențierea (ordinea de apariție) a
somnului
  Consecințele deprivării de somn: epuizare, lipsă de energie, deficiențe privind
procesele psihice: concentrarea și stabilitatea atenției, planificarea, luarea
deciziilor, contemplarea, creativitatea, gândirea divergentă, reținerea
(memorarea) și reproducerea informațiilor, învățarea,
 Dificultăți în reglajul voluntar al dispoziției, impulsivitate crescută, viteză de
reacție scăzută, termoreglare deficitară. Corelație între somnul insuficient și
probabilitatea crescută de: depresie, luare în greutate, atac cerebral, infarct și
diabet.

33. Care sunt categoriile incluse în bugetul de timp?

 Timp contractat (dedicat muncii plătite sau activităților generatoare de venit)
 Timp ocupat (dedicat muncii neplătite, ex: în gospodărie, cumpărături, gătit,
curățenie)
 Timp personal (alocat pentru igienă, odihnă, alimentație)
 Timp liber (expresiv sau discreționar: hobby, loisir, recreere și distracție)

34. În ce constă dopajul și de ce e dificilă depistarea sa?

 Dopaj = consum de substanțe care îmbunătățesc performanța nepermise de
regulamentele sportive
 Posibilități și controverse aparent nelimitate odată cu dezvoltarea farmacologiei,
a nanotehnologiei și ingineriei genetice
 Principala transgenă cu impact în optimizarea performanței sportive: Gena
eritropietina (EPO) – reglează producția de globule roșii în sânge, transport
oxigenul și maximizează capacitatea de effort. Dificil de depistat EPO secretată
natural de cea introdusă sintetic în organismul atletului
 Detecția și diagnosticarea upgrade-ului genetic – problematice. Agenția
Monidală Anti-doping interzice declarativ “folosirea geneticii în scop
neterapeutic, pentru îmbunătățirea performanțelor sportive”.

35. Care sunt tendințele în comunicarea sportivilor despre problematica dopajului?

 Problemă sensibilă, despre care sportivii nu sunt dispuși să comunice
 Comunicarea asertivă, evazivă și succintă relevă discursul despre dopaj ca de
neiertat, imoral, dar și subiect tabu (Renslo et al, 2017)
 Cicliștii privesc aceste discuții ca neplăcute și risipitoare de energie.
 Sunt cazuri rare când sportivii comentează decizia proprie sau a celorlalți privind
dopajul într-un mod critic și reflexiv.
 Această indisponibilitate limitează cercetarea, dar și capacitatea sportivilor de a
face față dilemelor și presiunilor morale privind dopajul.
36. Ce strategii de reparare a imaginii cunoașteți?
 Teoria reparării imaginii (Benoit & Pang, 2008) deosebește cinci categorii de
strategii, ordonate pe un continuum de la cele mai defensive la cele acomodante
și la cele incisive (de pressing și contra-atac):
 Negarea
 Evitarea răspunderii
 Reducerea ofensivității
 Acțiune corectivă
 Mortificarea (auto-culpabilizarea, “a-ți pune cenușă în cap”