Proiect Ovine

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” – IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT DE SPECIALITATE
LA OVINE
ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ

DE PRODUCŢIE CU OVINE DIN GRUPA DE LÂNĂ SEMIFINĂ,
SITUATĂ ÎN ZONA DE SES CU CAPACITATEA DE 220 DE CAPETE
ÎNDRUMĂTOR:
PROF.DR.ING. CONSTANTIN PASCAL
STUDENT,
GÎNGA CRISTI GABRIEL
2014
CUPRINS
1. Memoriu justificativ
2. Programarea structurii şi evoluţiei efectivelor de ovine
2.1. Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico -
economică
2.1.1. Programul de montă şi fătări
2.1.2. Organizarea montei
2.2. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine
2.3. Programarea evoluţiei trimestriale şi anuale a efectivelor de ovine
3. Programarea producţiilor
3.1. Programarea producţiei de lână
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
3.3. Programarea producţiei de lapte
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte
4. Programarea tehnologiei de creştere şi exploatare a ovinelor
4.1. Fluxul tehnologic de producţie anual
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii
5. Dispunerea construcţiilor în amplasament şi proiectarea funcţională a
adăposturilor
5.1. Planul general al fermei
5.2. Calculul bilanţului teritorial
5.3. Dimensionarea adăposturilor
6. Programarea şi organizarea bazei furajere
6.1. Raţii de hrană
6.2. Tehnica alimentaţiei
6.3. Stabilirea necesarului de furaje
6.4. Balanţa furajeră
6.5. Planul de cultură şi de producere a furajelor
7. Eficienţa economică
7.1. Eficienţa economică la categoria oi şi mioare
7.2. Eficienţa economică la categoria berbeci reproducători
7.3. Eficienţa economică la categoria tineret ovin an curent
8. Bibliografie
1. MEMORIU JUSTIFICATIV
Importanta,oportunitatea si eficienta investitiei
Importanta investitiei este motivata de faptul ca in zona respectiva nu mai exista unitati cu
un astfel de obiectiv, astfel incat se pot acoperi cerintele produselor de consum din domeniu.
De asemenea, datorita conditiilor climatice bune si capacitatii rapide de adaptabilitate al
rasei Tigaie , se poate valorifica la maxim caracterul productive al acesteia.
Din punctul de vedere al alimentatiei, aceasta poate fi asigurata fara probleme datorita
suprafetelor mari de teren agricol dar si datorita existentei pasunilor din zona, care pot completa
cerintele de subtante proteice energetice si minerale.
In importanta economica a cresterii rasei Tigaie, intra multitudinea de produse obtinute de
la aceasta avand in vedere ca rasa este reprezentanta a tipului morfoproductiv de lana semifina-
lapte-carne.
Una din oportunitatile investitiei este si incheerea unui contract pe termen de trei ani cu
firma de confectii si prelucrare a lanii SC. TEXTILA SA.
Productia principala a unitati o reprezinta lana si laptele marfa obtinut prin muls
mecanic.Ca obiectiv de viitor se doreste extinderea afacerii prin asociere directa cu o fabrica de
prelucrare a laptelui avand in vedere cresterea continua a cererii produselor lactate pe piata
comerciala, fara a neglija pretul acestora.
2. PROGRAMAREA STRUCTURII ŞI EVOLUŢIEI EFECTIVELOR DE

OVINE
2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico – economică
Reproducţia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a

acestora şi de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea creşterii oilor.
În ultimele decenii, reproducţia la ovine s-a îmbunătăţit datorită aplicării la scară largă a
însămânţărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării ştiinţifice în combaterea
sterilităţii şi îmbunătăţirii indicilor de reproducţie.
Manifestarea instictului genetic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală atunci
când este capabil să fecundeze (masculul) sau să rămână fecundat (femela).
Vârsta optimă de utilizare la reproducţie este atunci când organismul a ajuns la maturitate
fiziologică, iar greutatea corporală reprezintă minim 75 % din greutatea specifică categoriilor
adulte.
Durata de folosire la reproducţie pentru rasele cu lână fină este de regulă cuprinsă între 6
şi 8 ani.
Ciclul sexual la ovine este poliestric şi durează 18 zile cu limite cuprinse între 17 şi 21 de
zile şi cuprinde 4 stadii: proestru, estru, metestru şi anestru fiecare cu o durată variabilă. În
situaţia în care oaia nu a fost fecundată, un nou ciclu sexual apare la circa 21 de zile, iar după
parturiţie următorul survine mai devreme sau mai târziu în funcţie de o serie de factori dintre
care cei mai importanţi sunt: rasa, individualitatea, starea de intreţinere şi condiţiile de climă.
După parturiţie, montele fertile pot apărea duă parcurgerea unui interval de 20 – 30 de zile; în
această perioadă are loc terminarea involuţiei uterine şi se poate trece la organizarea unui nou
ciclu de reproducţie. În mod obişnuit la ovine după parturiţie se instalează anestrul de lactaţie sau
cel sezonier al cărui durată variază între 60 – 150 de zile.
La ovinele din rasa Ţigaie principalii indici de reproducţie sunt în mare parte influenţaţi
de starea de întreţinere şi condiţiile de mediu. În condiţii optime de întreţinere, fecunditatea este
de 93 – 98 %, iar prolificitatea de 105 – 115 %.
Rolul biologic al acestui act fiziologic este efectuarea însămânţării şi fecundării ovulului.
Reuşita acestui act cndiţionată de receptivitatea sexuală care este mai intensă în perioada de
călduri.
La ovine, la fel ca şi la celelalte specii de interes zootehnic, actul sexual este condiţionat
de structura anatomică a penisului, de hormonii sexuali, de acţiunea stimulilor vizuali, olfactivi,
auditivi şi dactili, de factori genetici, alimentari şi igienici.
În ultimele decenii s-au făcut cercetări privind naşterea fără fecundare sau clonarea, astfel
în 1986 s-a obţinut prima clonă la oi folosind celule de embrioni, formaţi în 16 şi 32 diviziuni
reuşindu-se să se obţină un embrion identic.
Monta, în această fermă, la rasa Ţigaie a fost organizată în perioada de toamnă, în lunile
septembrie – noiembrie, cu fătări în lunile februarie, martie şi aprilie.
Efectivul iniţial al fermei este de 220 de capete din care:
 4 berbeci reproducători;
 120 oi adulte;
 55 capete tineret femel 9 – 12 luni;
 40 capete tineret femel 12 – 18 luni.
S-au obţinut în total pe luni calendaristice din montele anului precedent în lunile
septembrie – noiembrie 79 de femele şi 64 de masculi.
Ca metodă de reproducţie se foloseşte monta naturală liberă.
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total
SPECIFICARE
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total anual
Gestante 27 95 14 136 136
Anul Oi fata-
Negestante
prece- toare
Fatate
dent
Miei fatati
Oi 24 24 85 12 97 121
Monte Mioare 5 5 18 3 21 26
Total 29 29 103 15 118 147
Oi 24 84 108 12 12 120
Fatari Mioare 3 11 14 2 2 16
Anul
Total 27 95 122 14 14 136
curent
Masculi 14 50 64 7 7 71
Produsi
Femele 16 55 71 8 8 79
obtinuti
Total 30 105 135 135
Mortalitati 5 9 14 14
Miei intarcati 121 121 121
2.1.1. Programul de monte si fatari la ovine
2.1.2. Organizarea montei
Pentru atingerea unor indicatori de reproducţie superiori monta trebuie organizată şi

dotată corespunzător. Având în vedere că monta se desfăşoară în perioada păşunatului trebuie
prevăzute toate acţiunile cu rol în o bună desfăşurare a fluxului tehnologic.
Acţiuni tehnice şi orgaizatorice:
 oile ce nu corespund vor fi reformate şi scoase din efectiv;
 se va verifica sistemul de individualizare refăcându-se acolo unde este cazul numărul
matricol;
 se va asigura numărul de berbeci necesari pentru montă şi încărcătura specifică pe
reproducător;
 pregătirea berbecilor reproducători se va face cu 30 – 40 zile înainte de debutul montei;
 pregătirea oilor se face diferenţiat în funcţie de starea de întreţinere şi calitatea păşunilor;
Monta naturală liberă reprezintă sistemul cel mai simplu dar prezintă şi anumite
dezavantaje (nu se cunoaşte masculul care a fost utilizat, se pot transmite anumite boli, etc.).
Monta liberă constă în introducerea berbecilor în turmelor de oi şi ţinerea acestora până în
momentul când se consideră că toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de montă prezintă
avantajul că asigură obţinerea unui procent mare de fecunditate, iar încărcătura pe berbec utilizat
la reproducţie este de 25 – 30 de oi.
ANEXA
La fişa proiectului tehnologic
1. Programarea efectivelor de ovine
a. Efectivul de ovine total şi pe categorii, existent la începutul anului şi cel

programat pentru sfârşitul anului.
Nr. Categoria de ovine Efectiv existent la începutul Efectiv programat pentru
Crt. anului (nr./greutate medie kg) sfârşitul anului (nr./ tonă)
1. Berbeci reproducători 4 4
2. Oi adulte 120 121
3. Tineret femel 0 – 3 luni - -
4. Tineret femel 3 – 6 luni - -
5. Tineret femel 6 – 9 luni - 55
6. Tineret femel 9 – 12 luni 41 -
7. Tineret femel 12 – 18 luni 55 40
8. Tineret mascul 0 -3 luni - -
9. Tineret ovin la îngrăşat - -
10. Ovine adulte la recond. - -
11. Efectiv de ovine total 220 220
b. Programul de monte şi fătări pentru anul curent.

Specificare Luna Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 25 84 11 120
Precedent Mioare 10 33 12 55
Monta Total 35 117 23 175
Anul Oi 26 80 15 121
curent Mioare 15 18 7 40
Total 41 98 22 161
2.2. Programarea evoluţiei lunare

a efectivului de ovine
Intrari Iesiri
Efectiv la Efectivul Efectivul Zile
Treceri Vanzari Vanzari Treceri la Sacrificari Smz Ef. Refo
Categoria de ovine inceputul Total initial + Total la sf. animale
Nasteri Cumparari de la alte Spor pentru pentru alte de Pierderi (g) Mediu (%)
perioadei intrari intrari iesiri Perioadei furajate
categorii prasila ingrasat categorii necessitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
reproducatori t 0,28 0.28 0.28
nr 120 120 120
2 Oi adulte
t 6 6 6
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr 25 25 25
6
9-12 t 0,87 0.030 0.030 0.9 0.9 44
7
12-18 t 0,64 0.032 0.032 0,67 0,67 66
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 165 165 165
Efectiv de ovine total
t 7,85 0,062 0,062 7,85 7,85
PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE
In perioada 1 – 31 ianuarie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
reproducatori t 0.28 0.28 0.28
nr 120 120 120
2 Oi adulte
t 6 6 6
Tineret femel nr 16 16 3 3 13
3
0-3 t 0.064 0.037 0.101 0.101 0,012 0,012 0.089 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
6 nr 27 25 25
Tineret femel
t 0.87 0.031 0.031 0,931 0,931 44
9-12
7
12-18 t 0,67 0.030 0.003 0.7 0.14 0,14 0.56 66
Tineret mascul nr 14 14 2 2 12
8
0-3 t 0.063 0.036 0.099 0.099 0,009 0,009 0.09 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 165 165 3 5 8 187
t 7,85 0.127 0.134 0.261 8.111 0.14 0,021 0.161 7,95

In perioada 1 – 28 februarie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4
1
nr 120 3 3 123 123
2 Oi adulte
t 6 0.14 0.14 6,14 6,14
Tineret femel nr 13 55 55 68 5 5 63
3
0-3 t 0.089 0,22 0.19 0.41 0.499 0.020 0.020 0.479 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr 25 25 25 25
6
9-12 t 0,931 0.034 0.034 0,965 0,965 0,965 44
7
12-18 t 0.56 0.027 0.027 0.587 0,490 0.490 0.097 66
Tineret mascul nr 12 50 50 62 4 4 58
8
0-3 t 0.09 0.225 0.193 0.418 0.508 0.018 0.018 0.490 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 187 105 3 108 295 36 9 45 250
t 7,95 0.445 0,14 0.444 1,029 8,979 1,455 0.038 1,493 7,486

In perioada 1 – 31 martie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 123 11 11 134 134
2 Oi adulte
t 6,14 0.49 0.49 6,63 6,63
3
0-3 t 0.479 0.032 0.312 0.344 0.823 0.823 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t 44
7
12-18 t 0.097 0,965 0.053 1,018 1,115 0.097 0.097 1,018 66
Tineret mascul nr 58 7 7 65 65
8
0-3 t 0.49 0.032 0.317 0.349 0.839 0.839 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 250 15 36 51 301 2 2 299
t 7,486 0.064 1,455 0.682 2,201 9,687 0,097 0,097 9,59

In perioada 1 – 30 aprilie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 134 2 2 136 136
2 Oi adulte
t 6,63 0.097 0.097 6,727 6,727
3
0-3 t 0.823 0.341 0.341 1,164 1,164 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1,018 0.051 0,051 1.069 1.069 66
Tineret mascul nr 65 65 65
8
0-3 t 0.839 0.346 0.346 1,185 1,185 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 299 2 28 301 301
t 9,59 0,097 0.738 0,835 10,425 10,425

In perioada 1 – 31 mai
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 136 136 136
2 Oi adulte
t 6,727 6,727 6,727
3
0-3 t 1,164 0,330 0,330 1,494 0,441 1,053 1,494 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.069 1.118 1.118 66
Tineret mascul nr 65 65 65 65
8
0-3 t 1,185 0,335 0,335 1,520 1,520 1,520 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 301 301 21 65 50 136 165
t 10,425 0,714 0,714 11,139 0,441 1,520 1,053 3,014 8,125

In perioada 1 – 30 iunie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 136 136 136
2 Oi adulte
t 6,727 6,727 6,727
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 1,053 0.155 1,208 1,208 1,208 100
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.118 0.051 0.051 1.169 1.169 66
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 165 50 50 215 215
t 8,125 1,053 0.206 1,259 9,384 9,384

In perioada 1 – 31 iulie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 136 136 15 15 121
2 Oi adulte
t 6,727 6,727 0.677 0.677 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 1,208 0.15 0.15 1,358 1,358 100
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.169 0.049 0.049 1.218 1.218 66
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 215 215 15 15 200
t 9,384 0.199 0,199 9,583 0,677 0,677 8,906

In perioada 1 – 30 august
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 121 121 121
2 Oi adulte
t 6,05 6,05 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 1,358 0,15 0,15 1,508 1,508 1,508 100
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.218 0.049 0.049 1.267 1.267 66
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr 15 15 15 15
10 adulte la
t 0,677 0,045 0,722 0,722 0,722 100
reconditionat
nr 200 15 215 50 50 165
t 8,906 0,677 0,244 0,921 9,827 1,508 1,503 8,319

In perioada 1 – 30 septembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 121 121 121
2 Oi adulte
t 6,05 6,05 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 1,508 0,115 1,623 1,623 1.623 77
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.267 1.267 1,267
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr 15 15 15 15
10 adulte la
t 0,722 0,045 0,045 0,767 0,767 0,767 100
reconditionat
nr 165 50 50 215 15 15 200
t 8,319 1,508 0.16 1,668 9,987 0,767 0,767 9,22

In perioada 1 – 31 octombrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 121 121 121
2 Oi adulte
t 6,05 6,05 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr 50 50
5
6-9 t 1.623 0.115 0.115 1.738 77
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.267 1.267 1.267
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 200 200 200
t 9,22 0.115 0.115 9,335 9,335

In perioada 1 – 30 noiembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 121 121 121
2 Oi adulte
t 6,05 6,05 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 1,738 0,119 0,119 1,857 1,857 77
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.267 1.267 1.267
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 200 200 200
t 9,335 0.119 0,119 9,454 9,454

In perioada 1 – 31 decembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
reproducatori t 0,28 0.28 0.28
nr 120 3 3 123 123
2 Oi adulte
t 6 0.14 0.14 6,14 6,14
Tineret femel nr 71 71 71 8 8 63
3
0-3 t 0.284 0.227 0.511 0.511 0.032 0.032 0.479 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
6
9-12 t 0.87 0.095 0.095 0,965 0,965 0,965 44
7
12-18 t 0.64 0.089 0.089 0.729 0.63 0.63 0.097 66
Tineret mascul nr 64 64 64 6 6 58
8
0-3 t 0.288 0.229 0.517 0.517 0.027 0.027 0.490 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 165 135 3 138 303 39 14 53 250
t 7,79 0.572 0,14 0.640 1,352 9,142 1,595 0.059 1,654 6.075
2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

In perioada 1 ianuarie – 31 martie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 123 13 13 136 136
2 Oi adulte
t 6,14 0.587 0.587 6,727 6,727
3
0-3 t 0.479 0.032 0.983 1,015 1,494 0.441 1,053 1,494 155
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t 44
7
12-18 t 0.097 0,965 0.153 1.118 1.215 0,097 0.097 1,118 66
8
0-3 t 0.490 0.032 0.998 1,03 1,520 1,520 1,520 172
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 250 15 38 303 21 65 52 138 165
t 7,486 0.064 1,552 2,134 3.75 11,236 0.441 1,520 1.15 3,111 8,125

In perioada 1 aprilie – 30 iunie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 136 136 15 15 121
2 Oi adulte
t 6,727 6,727 0.677 0.677 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 1,053 0,455 1,508 1,508 1,508 1,508
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.118 0.149 0.149 1.267 1.267
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr 15 15 15 15
10 adulte la
t 0.677 0.045 0.722 0.722 0,722
reconditionat
nr 165 65 65 230 65 65 165
t 8,125 1,73 0.649 2.379 10,504 2,185 2,185 8,319

In perioada 1 iulie – 30 septembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 121 121 121
2 Oi adulte
t 6,05 6,05 6,05
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 1,508 0.349 1,857 1.857 1,857
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 1.267 1,267 1,267
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr 15 15 15 15
10 adulte la
t 0,722 0,045 0,045 0,767 0,767 0,767
reconditionat
nr 165 50 50 215 15 15 200
t 8,319 1.508 0.394 1,902 10,221 0,767 0,767 9,454

In perioada 1 octombrie - 31 decembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 4 4 4
1
nr 120 16 16 136 15 15 121
2 Oi adulte
t 6 0.727 0,727 6,727 0.677 0,677 6,05
Tineret femel nr 79 79 79 21 50 8 79
3
0-3 t 0.316 1,21 1,526 1,526 0,441 0,053 0.032 1,526
4
3-6 t 1,053 0.455 1,508 1,508 1,508 1,508
5
6-9 t 1,508 0,349 1.857 1,857 1,857
6
9-12 t 0.87 0.095 0,095 0,965 0,965 0,965
Tineret femel nr 16 25 25 41 16 16 25
7
12-18 t 0.64 0,965 0.391 1.356 1.996 0,729 0,729 1.267
8
0-3 t 0.32 1,227 1,547 1,547 1,520 0.027 1,547
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr 15 15 15 15 15
10 adulte la
t 0.677 0.09 0.767 0,767 0.767 0.767
reconditionat
nr 165 150 156 306 471 21 80 156 14 271 200
t 7,79 0,636 4,93 3,817 9,383 17,173 0,441 2,287 4.932 0.059 7,719 9,454

In perioada 1 ianuarie - 31 decembrie
3. PROGRAMAREA PRODUCTIILOR
3.1. Programarea producţiei de lână
Însuşirile fizice şi tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producţii. Lâna prin însuşirile fizice şi tehnologice constituie pentru industria textilă din ţara
noastră materia primă de bază pentru obţinerea unor confeţii de calitate superioară.
Recoltarea lânii de la oi se face prin tuns mecanic. La rasa Ţigaie lâna este de regulă
uniformă, cu o extindere bună pe corp (pe frunte formează un moţ iar pe membre coboară până
la nivelul genunchilor şi jaretelor), iar cojocul are cusătura încheiată.
Cojocul este format din fibre intermediare la care înmare parte lipseşte stratul medular. În
cazul în care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic sub
forma unei benzi întunecate discontinue. Şuviţele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică cu
aspect interior şi exterior clar şi respecti de râuri. Din punct de vedere calitativ învelişul pilos ce
formează cojocul de lână prezintă următoarele însuşiri:fineţe 31 – 33 μ, lungimea 9 cm, desimea
foliculilor piloşi 2500 – 300 cm2, usuc de bună calitate însă în cantităţi moderate.
Cantitatea de lână obţinută după tuns este influenţată de gradul de ameliorare de nivelul
de hrănire şi de întreţinere. Astfel, de la oi se poate obţine o producţie cuprinsă între 2 şi 3,5 kg la
oi şi între 3 şi 4,5 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este influenţat în general de factorii
menţionaţi anterior, fiind însă mai mare la oile crescute în zone mai înalte cu precipitaţii mai
mari şi mai mic la cele crescute în zone de şes.
De modul de organizare şi de efectuare a tunsului depinde în mare măsură, atât cantitatea
cât şi calitatea lânii, cât şi de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest sens, se
întocmeşte planul de tunsori cu ordinea de desfăşurare pe categorii, stabilirea componeţei echipei
de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame, şi
berbecii de reproducţie.
PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LÂNĂ
CATEGORIA NUMĂR DE CANTITATEA DE CANTITATEA DE

INDIVIZI LÂNĂ PE LÂNĂ
ANIMAL (KG) TOTALĂ(KG)
BERBECI 4 3 12
REPRODUCĂTORI
OI ADULTE 136 2,8 380,8
MIOARE 55 2.4 132
TOTAL 195 8,2 512,8
Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente
produse de încărcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul să se efectueze corespunzător se
recomandă următoarele:
 în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se ţin la adăpost pentru a
preveni umezirea lânii;
 tunsul lânii trebuie să se facă uniform pe tot corpul şi la distanţă de 5 – 10 mm de
suprafaţa pieleii;
 nu se trece de două ori pe aceeaşi suprafaţă pentru a nu tăia lâna;
 nu este permisă tunderea şi depozitarea lânii umede.
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bileţel pe care au fost înscrise
numele tunzătorului şi numărul matricol al oii şi este adusă la cântar.
Cojocul se cântăreşte şi se înregistrează greutatea acestuia, dupa care va fi trecut pe masa
de sortare. Sortarea lânii se face după anumite criterii: fineţe, lungime, uniformitate, rezistenţă,
nuanţă de culoare, cantitatea de impurităţi vegetale şi minerale din masa lânii.
Scopul aceste sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de vedere al
însuşirilor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Dupa sortare,lana corespunzatoare este livrata, conform contractului incheiat. Lâna
recoltată se mai poate valorifica şi prin societăţile meşteşugăreşti de prelucrare a lânii
practicându-se preţuri negociabile sau sub formă de licitaţie. După recepţie în unitatea de
prelucrare lâna se spală, se usucă, se toarce iar după aceste operaţiuni se foloseşte la fabricarea
stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor şi a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se
valorifică la un preţ superior.
Ca urmare a tunsului oile devin mai uşoare, suportă căldura cu uşurinţă şi favorizeaza
dezvoltarea corporală şi a stării generale
3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul

la un centru de tuns ovine
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a acţiunii de tuns, centrul este dotat astfel încât să
asigure ritmul intens şi calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor şi a animalelor, sortarea
şi balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum şi prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12 – 14 ore de tuns, oile nu se scot la păşune şi nu li se administrează furaje la
padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic şi de
protecţie al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
 padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
 culoar de trecere a oilor netunse;
 punct de tuns;
 boxe pentru oile care sunt tunse;
 cântar pentru oi;
 cântar pentru lână;
 masă pentru înregistrări;
 masă pentru sortarea lânii;
 spaţiu pentru îmbalotare care poate fi aceleaşi cu locul unde se găseşte masa pentru
înregistrări şi masa pentru sortare;
 spaţii pentru păstrarea temporară a lânii;
 punct sanitar veterinar.
Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scări şi fără a se trece de
multe ori cu aparatul pe acelasi loc, urmărindu-se menţinerea integrităţii cojocului de lână după
tuns.
3.3. Programarea producţiei de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. De asemenea,
el şi derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Acesta începe imediat după
înţărcarea mielor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi seara), către
sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15 – 20 de zile înainte de inţărcarea oilor se
trece la practicarea unei singure mulsori.
NUMĂR CAPETE OI PRODUCŢIA DE LAPTE PRODUCŢIA TOTALĂ

PE LACTAŢIE ŞI CAP DE LAPTE PE TOT
OAIE EFECTIVUL
136 90 12240
Din producţia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de miei între 0 – 3
luni adică circa 65 % şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe lactaţie.
12240 – 7956 = 4284 kg lapte marfă
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte
Recoltarea laptelui se va face prin muls mecanic pentru că prin acest mod se reduce
încărcătura microbiană si se respecta cât mai bine normele sanitare.
Mulsul mecanic este frecvent utilizat în unele ţări crescătoare de rase specializate pentru
producţia de lapte cum ar fi: Franţa, Israel, Italai şi altele, în România fiind în starea de cercetare
sau cel mult de debut. Metoda prezintă avantajul că ridică productivitatea muncii, reduce timpul
aferent mulsului pe fiecare individ, creşte rentabilitatea, asigură obţinerea unui lapte igienic,
contribuie la sporirea producţiei de lapte cu un procent de peste 8 % şi altele.
Pentru mulsul mecanic instalaţia de muls folosită este similară cu cea utilizată la specia
bovină dar că au alte dimensiuni.
Strunga din fermă este prevăzută cu un padoc şi un acoperiş şi mai multe uşiţe denumită
comornic. Aceasta este mobilă fiind mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.
4. PROGRAMAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE

ŞI EXPLOATARE A OVINELOR
4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie
Organizarea fluxului tehnologic cu cele două sisteme de întreţinere (păşune şi stabulaţie)

are o durată de câte sase luni pentru fiecare. Fazele fluxului tehnologic sunt:
1. Categoria berbeci de reproducţie
 pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică cantitatea şi calitatea
materialului seminal;
 perioada de montă;
 perioada de repaos;
2. Categoria de oi şi mioare
 pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de întreţinere;
 perioada de montă care are loc în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie;
 gestaţia: se acordă o îngrijire deosebită şi se asigură supravegherea atentă a oilor. Se
asigură spaţiul suficient şi nu se administrează furaje mucegăite şi apă rece;
 perioada fătărilor vizează:
- instruirea personalului de îngrijire şi supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore;
- asigurarea adăposturilor în care să se poată crea un climat cât mai corespunzător
pentru noii produşi;
3. Categoria miei sugari cu vârstă de 0 – 90 zile.
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel între 3 si 18 luni.
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii
Creşterea şi îndeosebi întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie necesită

construirea unor adăposturi pentru a le feri de interperiile specifice sezonului rece.
Unitatea constructivă destinată cazărilor oilor pentru perioada de stabulaţie o
reprezintă saivanul. Este semideschis, are forma literei U, fiind prevăzut cu două
compartimente unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin
şi berbecii şi unul închis complet si amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din
suprafaţa adăpostului.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părţi, asigurându-se un spaţiu de furajare de 15 – 25 cm pe individ. Ieslea este
prevăzută în partea superioară cu un grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la
partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu
apă trasă de hidrofoare din puţuri şi este administrată în jgheaburi. Întreţinerea se face pe
aşternut permanent.
Înainte de scoaterea oilor pe păşune, acestea se obişnuesc cu furaj verde cosit şi
administrat la iesle.
Pentru perioada de păşunat pe pajişti se amplasează construcţii simple de tip
„şopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă şi pe timp de noapte,
asigurându-se o suprafaţă de 0,5 m2 pentru oi şi 0,4 m2 pentru tineretul ovin.
5. DISPUNEREA CONSTRUCŢIILOR ÎN AMPLASAMENT

ŞI PROIECTAREA FUNCŢIONALĂ A ADĂPOSTULUI
5.2. Calculul bilanţului teritorial
Întreaga suprafaţă are 4000 m2 ocupaţi cu: construcţii productive,

construcţii reproductive, căi de acces, magazii, spaţii verzi.
5.3. Dimensionarea adăposturilor
Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama

de suprafaţa necesară pe cap de animal specifică fiecărei categorii de
animale şi anume:
 oi adulte – 0,8 m2 / cap;
 oi + miei – 1,5 m2 / cap;
 tineret 1 an – 0,5 m2 / cap;
 tineret peste 1 an 0,7 m2 / cap;
 berbeci – 1,9 m2 / cap;
ADAPOST SEMI-
6. PROGRAMAREA ŞI ORGANIZAREA
BAZEI FURAJERE
6.1. Raţii de hrană
Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajuste
0,85 0.89 94 89 7.5 4 1.12 ses100%
3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
sare 0.006 0.006
Total 3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg pregatire pentru monta vara

1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
Pajuste
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 deal 100%
3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
sare 0.006 0.006
Total 3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg pentru perioada de monta
1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
Pajuste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100%
4,06 0.7 0.62 58,8 59,5 4,55 2.45 0.735
sare 0.006 0.006
Total 0,7 0,62 58,8 59,5 4,55 2,45 0,735
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a gestatiei vara

1.37 0.76 85 85 6.27 3.18 1.17
Fan natural
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 85%
1.05 0.89 0.68 75.51 77.28 5.77 3.11 0.92
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.1 0.09 0.08 9.59 7.69 0.14 1.27 0
15%
Creta
0 0 0 0 390 0 0 0.001 0.001 0 0 0 0.39 0 0
furajera
Total 1.16 0.98 0.76 85.10 84.97 6.31 4.38 0.92
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg a doua parte a gestatiei iarna

2.77 1.62 175 175 11.7 3.8 2.57
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fan natural 2.23 1.89 1.46 160.95 164.74 12.31 6.63 1.97
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 Tarate grau 0.22 0.19 0.16 20.44 16.39 0.31 2.77 0
Total 2.46 2.09 1.62 181.39 181.13 13.01 9.33 1.97
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a lactatiei iarna

2.5 1.34 137 137 8.8 4 2.3
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1,05 ses 70%
6.13 1,05 0,938 88,53 89,58 6,86 3,68 1.10
Porumb
0.86 1,27 82 120 0,3 3,5 boabe 0.24 .0,21 0,27 17,30 25,52 0.06 0,73 0,21
20%
Soia
0,88 1,24 294 226 2,8 6,4 0,12 0,10 0,13 31,77 24,42 0,30 0,69 0,10
exudata10%
Sare 0,006 0.006
Total 6,49 1,37 1,34 137,6 139,3 8,8 5,119 1,43
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg a doua parte a lactatiei vara

1.2 0.45 41 41 2.8 1.13 1
Pajiste de
0,172 0.77 85 87 6,5 6,6 1,04 ses80%
2,35 0.40 0.36 33,97 34,38 2,62 1.41 0.42
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 4 0.061 0.053 0.045 5,67 4,55 0,08 0,21 0,05
grau10%
Porumb
0,86 1,27 82 120 0,3 3,5 0,041 0,035 0,045 2,90 4,25 0,01 0,12 0,03
boabe.10%
Total 2,45 0.49 0.45 42,56 43,19 2,72 1,75 0,514
Ratie de hrana pentru tineret ovin 3-6 luni vara

1 0.47 35 35 2.7 1.13 0.8
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 80%
2.45 0.42 0.376 35,48 35,91 2,74 1.47 0.44
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.064 0.05 0.047 5,93 4,75 0.08 0.78 0,05
10%
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 Porumb b. 0.043 0.04 0.047 3,03 4,44 0.01 0.13 0,03
10%
sare 0,004 0.004
Total 2,56 0,515 0,47 44,4 45,1 2,84 2,39 0,536

1 0.47 35 35 2.7 1.13 0.8
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 60%
0.43 0.37 0.28 31.13 31.86 2.38 1.28 0.38
Porumb s.
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 0.35 0.10 0.09 5.43 6.89 0.37 0.26 0.12
20%
Coceni
0.524 0.6 30 60 1.5 1 1.28 0.3 0.16 0.09 4.7 9.4 0.24 0.16 0.2
20%
Total 1.08 0.63 0.47 41.26 48.16 3.37 1.7 0.7
Ratie de hrana pentru tineret ovin 6-9 luni iarna

0.48 0.28 20 20 1.55 0.64 0.43
Fan natural
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 95%
0.41 0.35 0.27 29.36 30.05 2.25 1.21 0.36
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.02 0.02 0.01 1.77 1.42 0.03 0.23 0
5%
Total 0.43 0.37 0.28 31.13 31.47 2.66 1.44 0.36


0.48 0.28 20 20 1.55 0.64 0.43
Pajuste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100%
1.82 0.31 0.28 26,42 26,74 2.04 1.10 0.33
Sare 0.006 0.006
Total 1.82 0.31 0.28 26,42 26,74 2.04 1.10 0.33

0.49 0.30 25 25 2.51 0.95 0.44
Pajuste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100%
1.95 0.33 0.30 29,31 28,65 2.19 1.17 0.35
Sare 0.006 0.006
Total 1.95 0.33 0.30 29,31 28,65 2.19 1.17 0.35


0.49 0.30 25 25 2.51 0.95 0.44
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 100%
0.46 0.39 0.30 33.12 33.90 2.53 1.36 0.41
Sare 0.006 0.006
Total 0.46 0.39 0.30 33.12 33.90 2.53 1.36 0.41

1.7 0.88 70 70 7.5 3.1 1.9
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 50%
0.67 0.57 0.44 48.57 49.71 3.71 2 0.59
Coceni
0.524 0.6 30 60 1.5 1 1.28 1.4 0.73 0.44 22 44 1.10 0.73 0.94
50%
Fosfat
0 0 0 0 240 185 0 0.01 0.01 0 0 0 2. 4 1.85 0
dicalcic
Total 2.08 1.32 0.88 70.57 93.71 7.6 4.58 1.53
Ratie de hrana pentru berbeci reproducatori perioada repaos iarna

1.7 0.88 70 70 7.5 3.1 1.9
Pajuste
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses100%
5.71 0.98 0.87 82,64 83,62 6,39 3.44 1.03
Sare 0.007 0.007
0,9 350 creta 0,004 0.004 0,004 0,004 0,004 1,54 0,004 0,004
Total 5,72 0,98 0,88 82,65 83,65 7,93 3,44 1,03
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori perioada de repaus vara

1.8 1.01 83 83 4.5 3.4 2
Pajuste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 80%
5,27 0.90 0.80 76,26 77,17 5.90 3.18 0.95
Porumb b
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 0.09 0.08 0.10 6,52 9,54 0.02 0.27 0,07
10%
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.14 0,12 0.10 12.75 10.22 0.19 1.68 0,12
grau 10%
Sare 0.007 0.007
Total 5,51 1.10 1.01 95,52 96,93 6.11 5.13 1,16
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori pregatire pentru monta vara

1.8 1 88 88 5.6 3.8 2
Pajuste
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 80%
5,22 0.89 0.8 75,50 76,40 5.84 3.15 0.94
Porumb b
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 0.09 0.07 0.1 6,45 9,44 0.02 0.27 0,07
10%
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.13 0.11 0.1 12.6 10.11 0.19 1.66 0,11
grau 10%
Sare 0.007 0.007
Total 5,45 1.09 1 94,58 95,97 6.05 5.08 1,14
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori in perioada de activitate sexuala va

6.2. TEHNICA DE ALIMENTAŢIE
Structura raţiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp,
berbecii fiind mai sensibili la schimbările bruşte şi dese ale acesteia.
La stabilirea normelor şi raţiilor furajere pentru oile mame trebuie să se ţină seama de
starea fiziologică: perioada de repaos, perioada de pregătire pentru montă şi de montă propriu-
zisă, perioada de gestaţie, perioada de lactaţie.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă şi a montei propriu-zise
începe încă din luna august şi durează până în luna noiembrie. Această perioadă coincide cu
perioada de păşunat. Se repartizează oilor păşuni de cea mai bună calitate, li se administrează fân
şi nutreţuri concentrate (porumb, grâu, ovăz).
În prima parte a gestaţiei, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului
este mică. În partea a doua a gestaţiei nevoile de hrană cresc substanţial, apărând necesitatea
hranirii stimulatoare.
Hranirea corectă a oilor în ultima parte de gestaţie este necesară pentru dezvoltarea
normală a fătului, crearea de rezerve pentru producţia de lapte, dezvoltarea glandei mamare şi
creşterea normală a lânii. Ultima parte a gestaţiei corespunde cu perioada de iarnă (stabulaţie)
când hrănirea se face cu nutreţuri conservate. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru
a avea o concentraţie energetică şi proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de foarte bună
calitate, fânuri şi nutreţuri concentrate.
În perioada de lactaţie se administrează nutreţuri concentrate care stimulează producţia
lactogenă (tărâţe de grâu pe lângă celelalte nutreţuri).
La tineretul ovin se administrează pe lângă nutreţurile de volum şi nutreţuri concentrate
asigurându-se cerinţele de hrană pentru fiecare categorie în parte.
NECESARUL ANUAL DE FURAJE
FURAJE (T) NUTR. NUTR. NUTR. FIBROASE NUTR. NUTR. MINERALE
VERZI ÎNSILOZATE CONCENTRATE LAPTE TOTAL
PAJ. SILOZ FÂN COCENI TĂRÂŢE PORUMB CRETĂ FOSFAT SARE (HL)
CATEGORII DEAL PORUMB NATURAL GRÂU BOABE FURAJERĂ DICALCIC
DE ANIMALE
BERBECI 4,033 - 0,485 1,013 0.052 0,233 - 0.007 0.01 - 6980
REPRODUCĂTORI
OI ADULTE
PREGĂTIRE 65,698 - - - - - - - 0.098 - 65830
PENTRU MONTA
ŞI PRIMA PARTE A
GESTAŢIEI
OI ADULTE A - - 11,376 - 1,083 - 0.011 - 0.065 - 33438,5
DOUA PARTE A
GESTAŢIEI
OI ÎN LACTATIE 76,699 - 17,468 - 1,723 3,003 - - 0.122 - 140317,5
TINERET 0 – 3 - - - - - - - - - 58,5 468000
LUNI
TINERET 3 – 6 2,208 - - - 0.828 0.184 - - 0.018 - 6697
LUNI
TINERET 6 – 9 3,813 1,068 1,312 0,905 0.093 0.062 - - 0.023 - 9314,5
LUNI
TINERET 9 – 12 - - 0,923 - 0.045 - - - 0.014 - 2531
LUNI
TINERET 12 – 18 8,97 - 1,695 - - - - - 0.05 - 13282,5
LUNI
TOTAL FURAJE 161,421 1,068 33,26 1,93 3,824 3,65 0.011 0.007 0.4 58,5
PRET PE KG 1000 1000 2500 500 4500 4000 2500 14500 1500 8000
FURAJ (RON)
CHELTUIELI 161000 1060 83150 965 17190 14300 25 101,5 600 468000 746391
PLANUL DE PRODUCERE AL FURAJELOR
PRODUCŢIA
NECESAR ANUAL PRODUCŢIA ÎN t/ha SUPRAFAŢA ASIGURATĂ +
FURAJE (t) NECESARĂ (ha) REZERVĂ 15%
PAJIŞTE DE SES
161,421 15 10,76 -
FAN NATURAL 4
33,26 8,315 35,24
PORUMB
3,65 5 0,73 4,19
PORUMB SILOZ
1,068 20 0.053 1,15
COCENI
3,65 5 0,386 2,19
NECESAR ANUAL DE APA
Consumul/zi 6l 5l 0.5 l 05 l 2l 2l 3l 3,8 l
Categoria de Berbeci Oi adulte Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret
Ovine reproducători femel 0-3 mascul 0-3 femel 3-6 femel 6-9 femel 9-12 femel 12-18
Lunile
anului
luni luni luni luni luni luni
IANUARIE 744 18600 - - - - 2325 1884,8
FEBRUARIE 627 16800 97,5 90 - - 2100 1702
MARTIE 744 19065 576,5 555 - - 2325 1531,4

APRILIE 720 20100 1065 975 - - - 3078
MAI 744 21080 1100,5 1007,5 - - - 2945

IUNIE 720 20400 1065 975 3100 - - 2850
IULIE 744 21080 - 3100 - - 2945

AUGUST 744 21080 - 3000 - - 2945
SEPTEMBRIE 720 20400 - - - - - 2850

OCTOMBRIE 744 21080 - - - 3100 - 2945
NOIEMBRIE 720 18150 - - - 3000 - 2850

DECEMBRIE 744 18655 - - - 3000 - 2945
TOTAL 8760 236590 3904,5 3602,5 9200 9100 6750 31471,6

BALANTA FURAJERA
Disponibil Total Necesar Deficit Excelent Stoc la
anual sfârsitul
Existent la Din cultură Cumpărari anului 2007
31 dec.2006
Pajiste de ses - 161,421 - 161,421 161,421 - - -
Fan natural 27,50 6,23 - 33,73 33,26 - 0.47 0.47

Porumb 2,956 0,700 - 3,656 3,484 - 0,172 0,172
boabe
Coceni 1,62 0,563 - 2,183 1,93 - 0,25 0,25
Porumb siloz 0,850 0,435 - 1,285 1,06 - 0.225 0.225

Tărâţe grâu 3,200 - 0,735 3,935 3,824 - 0.111 0.111
Soia exudata 1,211 - 0,466 1,677 1,5 - 0,17 0,17
Fosfat dicalcic 0.006 - 0.002 0.008 0.007 - 0.001 0.001
Creta 0,001 - - 0,001 0,001 - - -
Sare 0.325 - 0.68 1 0.4 - 0.6 0,6

BIBLIOGRAFIE
HALGA P. – „Nutriţie şi alimentaţie animală”
CUCU I. – „Construţii zootehnice”
CHIRAN A. – „Economia creşterii animalelor”
PASCAL C., – „Tehnologia creşterii ovinelor”
PASCAL C., – „Metode tehnice de apreciere premergătoare lucrărilor de selecţie
la ovine şi caprine”

Proiect Ovine

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ovine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” – IAŞI

ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ

Importanta,oportunitatea si eficienta investitiei

2. PROGRAMAREA STRUCTURII ŞI EVOLUŢIEI EFECTIVELOR DE

2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico – economică

Reproducţia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a

Pentru atingerea unor indicatori de reproducţie superiori monta trebuie organizată şi

1. Programarea efectivelor de ovine

a. Efectivul de ovine total şi pe categorii, existent la începutul anului şi cel

b. Programul de monte şi fătări pentru anul curent.

2.2. Programarea evoluţiei lunare

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

3.1. Programarea producţiei de lână

PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LÂNĂ

CATEGORIA NUMĂR DE CANTITATEA DE CANTITATEA DE

3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul

3.3. Programarea producţiei de lapte

NUMĂR CAPETE OI PRODUCŢIA DE LAPTE PRODUCŢIA TOTALĂ

12240 – 7956 = 4284 kg lapte marfă

3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte

4. PROGRAMAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE

4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie

Organizarea fluxului tehnologic cu cele două sisteme de întreţinere (păşune şi stabulaţie)

4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii

Creşterea şi îndeosebi întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie necesită

5. DISPUNEREA CONSTRUCŢIILOR ÎN AMPLASAMENT

5.2. Calculul bilanţului teritorial

Întreaga suprafaţă are 4000 m2 ocupaţi cu: construcţii productive,

5.3. Dimensionarea adăposturilor

Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama

6.1. Raţii de hrană

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a gestatiei vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Total 2.46 2.09 1.62 181.39 181.13 13.01 9.33 1.97

Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a lactatiei iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg a doua parte a lactatiei vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Ratie de hrana pentru tineret ovin 3-6 luni vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Ratie de hrana pentru tineret ovin 6-9 luni vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Ratie de hrana pentru tineret ovin 6-9 luni iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana