Propunător: Roșaidan Elena

Unitatea de învățământ: Liceul „Udriște Năsturel”, Hotarele

Metode interactive de stimulare a creativității în orele de comunicare

în limba română - aplicații

Învățământ primar

Metodele de învățământ reprezintă căile folosite de cadrele didactice pentru a-i sprijini
pe elevi să descopere lumea înconjurătoare, să le formeze și dezvolte priceperi, deprinderi și
capacități de a acționa asupra acesteia, formându-le caracterul și dezvoltându-le
personalitatea. Ele presupun transformarea lor din ”cale de cunoaștere propusă de profesor în
cale de învățare realizată de elev.”

Metodele interactive reprezintă calea folosită de cadrul didactic pentru a transmite

informațiile într-un mod simplu și eficient. Sunt metode care stimulează spiritul creativ al
participanților, care creează o atmosferă plăcută și care conduc spre dialog, spre comunicare,
presupun implicare din partea participanților într-un grup. Astfel, grupul se formează solid,
construit pe încredere, siguranță și implicare activă.

Aceste metode ajută cadrul didactic, cât și elevii să se cunoască mai bine, să aplaneze
posibilele tensiuni, să înlăture agresivitatea. Ele sunt utile pentru exprimarea emoțiilor, pentru
dezvoltarea unei gândiri pozitive, pentru descoperirea calităților, talentelor și valorilor.
Aplicându-le, se dezvoltă imaginația și gândirea elevilor, îi ajută să învețe și să descopere
singuri, să găsească soluții, să se simtă importanți și să capete încredere în ei, îi învață să
lucreze în grup, în echipă sau în pereche.

În cadrul orelor de comunicare, una dintre căile de stimulare și dezvoltare a

creativității elevilor, o reprezintă alegerea unor metode și procedee care să activeze predarea-
învățarea, care să-i implice pe elevi în procesul de învățare, să-i ajute să devină participanți la
propria formare. Utilizarea metodelor bazate pe cercetare și creativitate, individuală sau de
grup, transformă educația statică într-un proces dinamic.

Învățământul modern promovează aceste metode care solicită mecanismele gândirii,

inteligenței, imaginației și creativității, permițând inițiativa, spontaneitatea. Ele înlătură sau
diminuează memorarea mecanică, preluarea fără discernământ a soluțiilor formulate de alții,
reproducerea exemplelor, conducând la acțiuni de căutare, cercetare, descoperire a noilor
cunoștințe și redescoperire a adevărurilor.

Metodele interactive se caracterizează prin productivitate, utilitate și eficiență.

Utilizarea eficientă a acestora presupune o cunoaștere teoretică, dar și o minimă experiență în
utilizarea lor. O importantă sarcină îi revine cadrului didactic în alegerea acestora și a
momentului utilizării în derularea activităților.

Metode și tehnici de stimulare a creativității elevilor aplicate în orele de

comunicare în limba română:

1. Brainstorming – ”furtună în creier”

Este una dintre cele mai răspândite metode de stimulare a creativității. Elevii sunt
provocați să participe activ la producerea de idei, dezvoltându-le capacitatea de rezolvare a
unei probleme, prin căutarea de soluții cât mai originale. Se dezvoltă atitudinea creativă și
este favorizată exprimarea personalității, este stimulată participarea tuturor elevilor la
producerea ideilor, chiar și a celor timizi.

Brainstorming-ul se folosește mai puțin în lecțiile obișnuite și mai mult în cadrul unor
lecții de sinteză cu caracter aplicativ. Există două variante de brainstorming: varianta
deschisă în care se prezintă elevilor teme și sunt solicitați în legătură cu posibilele rezolvări,
iar membrii grupului pot discuta între ei și varianta închisă în care elevii caută soluții
personale și le prezintă coordonatorului de grup, cadrului didactic.

Aplicație pentru varianta deschisă: clasa pregătitoare

Tema: Sunetul și litera b: La ce vă gândiți când spun ”b”?

 abracadabra balon jumbo

sobă buburuză
sapă

pungă robot

balerină

bob albină

babă batic

boboc umbrelă

borcan tobe

Bibi Albert

bomboane broască

Ideile lipsite de sens sunt înlăturate (sapă, pungă), fără a fi criticate, iar cele care se
încadrează în sarcina didactică sunt împărțite în diverse categorii: cuvinte care conțin sunetul
la început, în interior sau la final, cuvinte formate din una, două, trei sau chiar patru silabe.

Lucrându-se în grup, se produc mai multe idei, se găsesc mai multe soluții, se deschid
noi orizonturi. Crește încrederea elevilor în forțele proprii pentru că se solicită implicarea
tuturor în emiterea de idei și găsirea de soluții inedite la problemele și sarcinile apărute.

Aplicație pentru varianta închisă: clasa I

Tema: Descrierea unei persoane

 Elevii, având în față ideile lor, le expun cadrului didactic, urmând ca acesta să le
consemneze pe tablă și ceilalți să le încercuiască pe fișă, în cazul în care o regăsesc. În caz
contrar, cele neîncercuite, sunt emise cadrului didactic și consemnate de către elevi în fișă.
Ideile lipsite de sens sunt înlăturate, de asemenea fără a fi criticate, iar cele reținute pot fi
grupate în însușiri fizice și însușiri sufletești, în vederea descrierii orale a unei persoane.

2. Ciorchinele

Ciorchinele este o tehnică care exersează gândirea liberă a elevilor asupra unui termen
nucleu, reprezentativ pentru lecție. Facilitează realizarea unor conexiuni între idei, deschizând
căile de acces și actualizând cunoștințele anterioare. Poate fi utilizat în activitățile de învățare,
de fixare a cunoștințelor sau de evaluare sumativă a uneia sau a mai multor unități de învățare.

Aplicație: clasa I

Tema: Timpul liber

Pornind de la termenul nucleu ”Vacanța mare”, elevii au găsit ”ramuri”, precum: la

mare, la munte, la bunici, care la rândul lor au generat numeroase ”mlădițe”, după cum
urmează:
 La mare plimbări cu
Înotăm. vaporul

Construim
scufundări
castele.

plajă la mare Pescuim.

cort
La munte Vizităm
vilă
castele.

Culegem
Urcăm cu
fragi și
telecabina.
mure.

drumeții la munte aer curat

La bunici
Culegem
legume și
Îngrijim fructe.
animalele și la scăldat
plantele.

jocuri cu Mergem la
la bunici
prietenii câmp.

Pe baza ideilor obținute prin această tehnică, elevii vor redacta, la alegere, un text
scurt, de trei-cinci enunțuri, în care vor descrie unde și-ar dori să petreacă vacanța de vară.
 3. Tehnica 6/3/5 – Brainwriting

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului, reprezentând o modalitate de

lucru bazată pe construcția de ”idei pe idei” în domeniul creativității. Ideile noi se scriu pe
foile de hârtie care circulă între participanți, și de acea se mai numește și brainwriting.

Este o tehnică simplă de stimulare a creativității care presupune:

- 6 membrii în grupul de lucru, care notează pe hârtie câte

- 3 soluții fiecare membru al grupului la o problemă dată, timp de

- 5 minute de lucru pentru cele trei soluții.

Aplicație: clasa I

Tema: Însușiri ale animalelor

Elevii notează în tabel câte o însușire pentru fiecare dintre animalele date, având la
dispoziție câte cinci minute. Ajungând la posesorul inițial, în una dintre fișe, însușirile găsite
au fost:
 În urma aplicării tehnicii, elevii pot descrie animalul preferat, redactând un text de
maximum cinci enunțuri în care vor utiliza însușirile găsite de membrii grupului din care a
făcut parte.

Utilizând această tehnică în perioada școlarității mici, este de preferat introducerea

unor semnale sonore (clinchetul clopoțelului, bătăi din palme, tobe) sau instrumente de
măsurare a timpului (clepsidră, ceas electronic, ceas de perete). Prin intermediul acestei
metode se obține o cantitate mare de idei, dar care la final sunt sintetizate propunerile și alese
cele mai bune soluții.

Pentru o evidență mai clară a implicării fiecărui elev, se poate specifica la începutul
activității că, este necesar să-și aleagă o singură culoare, diferită de a celorlalți membrii ai
grupului, cu care va face notările. Astfel, culoarea roșie în toate fișele de lucru aparține unui
singur elev, culoarea verde a altui elev ș.a.m.d. Această modalitate facilitează cadrului
didactic evaluarea fiecărui membru al grupului.
 Obiectivul tehnicii 6/3/5 este de a stimula creativitatea de grup a elevilor prin
solicitarea de a găsi cât mai multe soluții/idei având la bază o temă dată.

4. Metoda Philips 6/6

Metoda Philips 6/6 a fost elaborată de către profesorul de literatură J. Donald Philips,
de unde îi provine și numele și este similară brainstorming-ului și tehnicii 6/3/5. Este o
metodă de stimulare a creativității care constă în implicarea a 6 participanți la rezolvarea unei
sarcini, timp de 6 minute, intensificând producția creativă.

Aplicație: clasa I

Tema: Continuarea unei întâmplări

Utilizând această metodă, elevii au reușit să continue o întâmplare, combinând ideile

membrilor grupului. Pentru textul ”E o zi de primăvară. Cloșca are șase puișori golași.
Seamănă între ei ca picăturile de apă. Sunt tare cuminți. Numai unul este moțat și
neascultător.” un grup a generat următoarele idei:

- a plecat în pădure;

- s-a pierdut;

- a început să plângă;

- s-a întâlnit cu o vulpe;

- l-a adus acasă.

 Se poate continua cu aceeași metoda, elevii fiind solicitați să găsească titluri potrivite
întâmplării: ”Puișorul”, ”Puișorul neascultător”, ”Pățania puișorului”, ”Puișorul și vulpea”,
”Moțatul”, ”O întâlnire cu vulpea”.

5. Tehnica lotus – ”floarea de nufăr”

Este o tehnică interactivă de lucru în grup ce presupune identificarea conexiunilor

dintre concepte și idei, pornind de la o temă centrală ce generează opt idei secundare. Cele opt
idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca ele să devină idei principale
pentru alte opt idei secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de
studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi și noi concepte.
 Aplicație: clasa pregătitoare/clasa I

Tema: Litere/Grupurile de litere

c/ge

f/chi g/ghe

F C

B Litere/
b/ci d/gi
Grupurile
de litere
E D

e/che
h/ghi
A H

a/ce

Figura 1 - Reprezentarea grafică de organizare a Tehnicii Lotus

Prin obținerea a câte opt cuvinte pentru fiecare literă/grup de litere se pot formula în
continuare câte o propoziție cu fiecare cuvânt găsit.

6. Explozia stelară – starbursting

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, care conferă elevilor o stare
de relaxare datorată modului de relaționare dintre participanți și se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri. Este similară brainstorming-ului,
stimulând crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de
idei pe idei.
 Cine?

Ce? Unde?
Idea /
Problema de
rezolvat

Când? De ce?

Aplicație: clasa pregătitoare

Tema: Punguța cu doi bani, de Ion Creangă

În centrul stelei mari se afișează o imagine din poveste. În cadrul fiecărui grup se
formulează întrebări în concordanță cu ideea centrală. După comunicarea rezultatelor muncii
în grup și evidențierea întrebărilor elaborate, cele mai interesante se înregistrează:

Cine?:

1. Cine a cerut ouă?

2. Cine l-a pus pe moșneag să bată cocoșul?

3. Cine l-a gonit pe cocoș de acasă?

4. Cine i-a furat punguța cocoșului?

5. Cine l-a aruncat pe cocoș în fântână?

6. Cine s-a luat după cocoș la întoarcerea acasă?

Unde?:

1. Unde a plecat cocoșul?

2. Unde l-a aruncat boierul pe cocoș?

3. Unde a ajuns cocoșul?

4. Unde apus cocoșul bogățiile aduse?

5. Unde și-a alungat baba găina?

6. Unde a găsit găina o mărgică?

De ce?:

1. De ce a plecat cocoșul de acasă?

2. De ce baba nu-i dădea moșneagului niciun ou?

3. De ce a oprit trăsura boierul?

4. De ce l-a aruncat pe cocoș în fântână?

5. De ce i-a cerut cocoșul un țol moșneagului?

6. De ce o gonit-o baba pe găină?

Când?:

1. Când a plecat cocoșul de acasă?

2. Când cere boierul să oprească trăsura?

3. Când îl aruncă pe cocoș în cuptor?

4. Când înghite cocoșul banii?

5. Când îl lasă boierul pe cocoș să plece?

6. Când și-a bătut baba găina?

Ce?:

1. Ce i-a spus baba moșului?

2. Ce a găsit cocoșul pe drum?

3. Ce i-a luat vizitiul din cioc cocoșului?

4. Ce a făcut cocoșul în fântână?

 5. Ce bogății a adus cocoșul moșneagului?

6. Ce a găsit găina pe drum?

Metoda Explozia stelară dezvoltă creativitatea prin tehnici interogative și arată

cadrului didactic dacă elevii au receptat corect valențele textului.

Aplicație: clasa I

Tema: Alcătuirea unui scurt text despre animalul preferat

Pentru a putea realiza o scurtă descriere a animalului preferat, elevii sunt solicitați să-
și pună o serie de întrebări cu privire la acesta. Ei sunt împărțiți în grupuri în funcție de
animalul ales, urmând a genera întrebări.

În interiorul stelei se afișează imaginea cu animalul preferat (cățel, pisicuță).

Întrebările formulate de elevi au fost:

Cine?:

1. Cine este animalul meu preferat?

2. Cine mi l-a adus?

3. Cine îl îngrijește?

4. Cine îi dă de mâncare?

Unde?:

1. Unde l-am găsit?

2. Unde stă?

3. Unde a plecat?

4. Unde îi place să se joace?

De ce?:

1. De ce îl iubesc?

2. De ce se bucură?
 3. De ce vrea să stea cu mine?

4. De ce îl îngrijesc?

Cum?:

1. Cum arată?

2. Cum îl cheamă?

3. Cum este?

4. Cum se bucură?

Ce?:

1. Ce îi place?

2. Ce mănâncă?

3. Ce rasă este?

4. Ce vârstă are?

În urma aplicării metodei, pentru redactarea unui scurt text ce trebuie să conțină
maximum cinci enunțuri, elevii au selectat cinci întrebări pe care le-au considerat esențiale, la
care au răspuns, ordonându-le, în vederea realizării cerinței.

7. Metoda Pălăriilor gânditoare – ”Thinking hats”

Este o tehnică interactivă de stimulare a creativității, având la bază interpretarea de

roluri, prin care elevii își exprimă liber gândirea, dar în acord cu semnificația culorii pălăriilor
care definesc rolul. Sunt șase pălării gânditoare, având fiecare câte o culoare: alb, roșu,
galben, verde, albastru și negru. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul, iar elevii
trebuie să cunoască bine semnificația fiecărei culori și să își asume rolul sugerat de aceasta.

Fiecare pălărie are o calitate, dar și un rol, și anume:

- pălăria albă – informează, având rolul de povestitor;

- pălăria roșie – spune ce simte, având rolul de judecător;

- pălăria neagră – identifică greșelile, având rolul de critic;

 - pălăria galbenă – aduce beneficii, având rolul de creator;

- pălăria verde – generează idei noi, având rolul de gânditor;

- pălăria albastră – clarifică, având rolul de lider.

Rolul pălăriei nu etichetează pe nimeni, este numai un rol pe care elevii îl

interpretează, având posibilitatea de a-l schimba experimentând moduri diferite de a gândi.

Aplicație: clasa I

Tema: Scufița Roșie, de Charles Perrault

Pălăria albă

Ce informații avem despre Scufița Roșie? Dar despre lup?

Ce știm despre bunică? Dar despre vânător?

Ce informații lipsesc, nu le cunoaștem? – Nu știm de ce Scufița Roșie a plecat singură

la bunicuța, fără să o însoțească mama ei.

Cum putem obține aceste informații? – Povestind întâmplări văzute, auzite sau
întâlnite în alte povești.

Pălăria roșie

Punându-mi pălăria roșie, uite cum privesc eu lucrurile! Scufița Roșie își iubea foarte
mult atât mama, cât și bunica. Sentimentul meu este că ea le asculta întotdeauna. Nu-mi place
că de această dată a ieșit din cuvântul mamei. Sunt foarte supărată pe lup că le-a păcălit și
le-a înghițit pe Scufița Roșie și pe bunică. Intuiția îmi spune că Scufiței Roșii îi plăcea să se
joace în natură, că iubea mult florile și animalele. Mă bucur mult că vânătorul le-a scăpat de
cele două din burta lupului.

Pălăria neagră

Care sunt greșelile făcute de Scufița Roșie? La ce riscuri s-a expus? – Scufița Roșie a
fost neascultătoare și putea să plătească cu viața. Nu trebuia să aibă încredere în lup și nici
să dea informații despre ce urma să facă. Nu este bine să ieși din cuvântul părinților și nu
trebuie să ai încredere în oricine pentru că ți se poate întâmpla ceva rău.
 Pălăria verde

Cum ar fi trebuit să procedeze Scufița Roșie? Voi cum ați fi procedat? – Dacă Scufița
Roșie vroia să îi ofere flori bunicuței putea să adune de pe drumul pe care trebuia să meargă,
fără să stea prea mult. Ar fi putut să îi adune din curte înainte să plece la bunica. Eu aș fi
rugat-o pe mama să vină cu mine.

Pălăria galbenă

Ce învățăminte a tras Scufița Roșie din această întâmplare? – În urma întâmplării

Scufița Roșie nu va mai avea de acum încolo încredere în lup, nu se va mai abate niciodată de
la drum și va asculta mereu de sfaturile mamei.

Pălăria albastră

Ce putem reține din tot ce s-a spus? – Scufița Roșie este o fetiță veselă, prietenoasă,
bună la suflet, gata să sară în ajutor, miloasă, dar este și neascultătoare. Lupul este rău,
lacom, șiret, preocupat să pară trist că bunica este bolnavă, dar cu gândul să le mănânce pe
amândouă. Întâmplarea ne-a arătat că ă se poate întâmpla ceva rău unui copil care nu
ascultă de sfaturile părinților.

Pentru a aplica corect această metodă, există câteva cerințe pe care trebuie să le
îndeplinească elevii: să cunoască semnificația fiecărei culori, să comunice liber gândurile, dar
din perspectiva semnificației culorii, să privească și să analizeze problema din mai multe
perspective. De aici elevii învață să-și exteriorizeze emoțiile și sentimentele, să comunice ce
simt fără reținere, să ia decizii și să evite greșelile.

Vor exista elevi care se simt foarte bine sub o anumită pălărie. Este foarte important ca
fiecare elev să facă efortul de a folosi toate pălăriile. Astfel, ei învață să-și schimbe modul de
a gândi, să ia în considerație și alte puncte de vedere.

8. Cubul

Metoda cubului presupune analiza unui concept, a unei noțiuni sau a unei teme prin
proiectarea ei pe cele șase fațade ale unui cub, fiecare dintre ele presupunând o abordare
distinctă a problemei respective. Urmărește un algoritm ce vizează descrierea, comparația,
asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dorește explorarea unei
probleme privită din mai multe perspective. Intenția acestei metode este de a evidenția, prin
cele șase fațade ale cubului, cât mai multe tipuri de operații mentale.

2. COMPARĂ

3. ASOCIAZĂ 4. ANALIZEAZĂ

5. APLICĂ

6. ARGUMENTEAZĂ

1. DESCRIE

Aplicație: clasa I

Tema: Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă

1. Descrie fata moșneagului.

2. Compară cele două fete.

3. Asociază cuvinte opuse cuvintelor date: harnică, frumoasă, bună, miloasă.

4. Analizează răsplata primită de fata babei.

5. Aplică alte perechi de personaje ”bun-rău” din poveștile cunoscute de tine.

6. Argumentează de ce avem nevoie și de personaje negative.

La aceste cerințe, elevii au răspuns:

1. Fata moșneagului era foarte frumoasă și harnică. Ea era bună la suflet și făcea
mereu numai fapte bune. Pentru faptele sale a fost răsplătită cu o ladă plină de bogății. Fata
moșneagului își iubea mult tatăl.
 2. În timp ce fata moșneagului era frumoasă, harnică și bună la suflet, fata babei era
opusul ei. Ea era urâtă, leneșă și rea la suflet.

3. Cuvinte opuse: harnică – leneșă, frumoasă – urâtă, bună – rea, miloasă –

nemiloasă.

4. Pentru că a fost rea și nemiloasă ea a fost și calică și și-a ales cea mai mare și mai
frumoasă ladă din pod. Numai că în acea ladă nu a găsit bogății pentru că nu le merita. A
găsit animale rele, așa ca ea.

5. Cenușăreasa și surorile vitrege, Albă ca Zăpada și mama vitregă, Scufița Roșie și

lupul, Capra cu trei iezi și lupul, Iepurele și Ogarul.

6. Avem nevoie de personaje negative pentru că trebuie să învățăm să nu ne

comportăm ca ele.

Lucrul individual, pe grupe sau participarea întregii clase la realizarea cerințelor

”cubului” este o provocare ce determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă și
completă a cunoștințelor.

9. Diagrama Venn-Euler

Diagrama Venn este metoda care îi ajută pe elevi să organizeze grafic un conținut,
astfel încât asimilarea informației să fie facilitată. Presupune compararea de către elevi a două
concepte, idei, obiecte etc. O astfel de diagramă se prezintă sub forma a două cercuri care se
intersectează. În primul cerc se notează elementele specifice primului concept, iar în al doilea
cerc ale celuilalt concept. În zona de intersecție a celor două cercuri se notează similitudinile
celor două concepte.

Are o scară largă de aplicare, al oricare etapă a activității, la orice tip de activitate, în
cadrul tuturor modurilor de organizare a clasei. Este folosită pentru a-i ajuta pe elevi să-și
sistematizeze cunoștințele, să diferențieze informații asemănătoare. Prin această metodă
cunoștințele elevilor sunt mai precise și se păstrează astfel în timp.

Aplicație: clasa pregătitoare

Tema: Poveștile lui Creangă

Li se cere elevilor să scrie/denumească într-un cerc personajele din povestea ”punguța

cu doi bani”, iar în celălalt, personajele din povestea ”Fata babei și fata moșului”, având grijă
ca în intersecția cercurilor să apară personajele comune ale acestor povești scrise de Ion
Creangă.

Prin completarea acestei diagrame, elevii își dezvoltă capacitatea de a analiza, de a

compara, discerne și evalua.

”Punguța cu doi bani” ”Fata babei și fata moșului”

- cocoșul - fata babei

- găina - moșul - fata moșului

- boierul - Sfânta Duminică

- vizitiul - baba

Aplicație: clasa I

Tema: Poveștile copilăriei

Elevii vor completa în primul cerc personajele/elemente din povestea ”Scufița Roșie”,
iar în al doilea cerc personajele/elemente din povestea ”Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. În
intersecția celor două cercuri vor nota personajele și elemente comune celor două povești.
 Utilizând această metodă elevii și-au reamintit personajele diferite ale celor două
povești, identificându-le și pe cele comune. De asemenea, au găsit ca elemente asemănătoare
ale poveștilor, în general,(formulele de început și de încheiere, personaje bune și personaje
rele), vânătorul și pădurea.

10. Metoda predării/învățării reciproce – Rezumând, Întrebând, Clarificând,

Prezicând

Este o strategie de învățare prin studiul pe text sau imagine pentru dezvoltarea
comunicării elev-elev, rolul cadrului didactic fiind preluat de elevi, care au misiunea de a-și
instrui colegii, de a le explica rezolvarea unei probleme, fiind implicați în propria lor educație.

Aplicație: clasa I

Tema: ”Ursul păcălit de vulpe”, de Ion Creangă

Grupa I – rezumatorii vor povesti pe scurt conținutul textului citit, în mod clar și
concis. Vor fi ajutați de imaginile sugestive prezentate în timpul lecturii.

Grupa II – întrebătorii vor formula întrebări despre conținutul textului citit, pe care le
adresează colegilor:

- Cine mână carul?

- Cine s-a așezat în mijlocul drumului?

- De ce s-a prefăcut vulpea moartă în mijlocul drumului?

- Ce a făcut țăranul cu vulpea?

- Ce l-a învățat vulpea pe urs să facă pentru a prinde și el pește?

- Unde l-a trimis vulpea pe urs?

Ei analizează răspunsurile primite, le completează dacă este cazul.

Grupa III – clarificatorii explică cuvintele și expresiile noi din text (tufă, vicleană,
vizuină, cațaveică), vor clarifica situația ursului judecând faptele vulpii, argumentând
naivitatea ursului și viclenia vulpii. De asemenea, judecând faptele vulpii, vor sugera posibile
pedepse pentru aceasta. ( să pescuiască și ea cu coada, să plece din pădure și să nu se mai
întoarcă niciodată, ce masă cu pește va mai avea să o dea ursului).
 Grupa IV – prezicătorii vor găsi un alt final poveștii, unul mai fericit pentru urs (peste
noapte lacul nu a înghețat și de coada ursului s-au prins o mulțime de pești).

Astfel, pe baza textului intră în scenă rezumatorii care prin expunerea ideilor
principale, a rezumatului se află în atenția grupului de elevi, apoi activitatea celor care
întreabă deține atenția auditoriului. Ei fac apel la conținutul textului, uneori dau răspunsuri,
alteori completează. Clarificatorii au acces la dialog ori de câte ori se ivește o situație-
problemă, o nelămurire. Apoi prezicătorii fac predicții asupra a ceea ce este posibil să se
întâmple.

Utilizarea metodelor interactive transformă elevul într-un actor, participant activ în

procesul învățării, pregătit să-și însușească situațiile-problemă prin efort propriu, favorizând
angajarea optimă a gândirii. Specific metodelor interactive este faptul că, ele promovează
interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare
activă, cu rezultate evidente, favorizând stimularea și dezvoltarea creativității.

Orele de comunicare în limba română oferă numeroase posibilități de educare și

valorificare a creativității și a gândirii creatoare, necesitate a perioadei actuale, devenind astfel
o prioritate și o preocupare permanentă a școlii. Acestei discipline îi revin sarcini precise
pentru dezvoltarea capacității de comunicare și de creare. Actul de creație este diferit de la un
elev la altul, el reflectând inteligența, gândirea creatoare, nivelul de cunoștințe al acestora,
încercările, căutările lor. Fără aceste elemente produsele elevilor sunt mai sărăcăcioase, mai
seci, neatractive. Este absolut necesar ca prin tot ceea ce fac, cadrele didactice să stimuleze și
să încurajeze actele de creație.

Bibliografie:

1. Mîndru, E., Niculae, A., & Borbeli, L. (2010). Strategii didactice interactive - exemple
din practica didactică. București: Editura Didactica Publishing House.

2. Oprea, C. -L. (2009). Strategii didactice interactive (ed. a 4-a). București: Editura
didactică și pedagogică.

3. Breben, S., Gongea, E., & Ruiu, G. Metode interactive de grup - ghid metodic.
Craiova: Editura Arves.

4. Sima, I. (1999). Creativitatea la vârsta preșcolară și școlară mică. București: Editura

Didactică și Pedagogică.