Sunteți pe pagina 1din 6

Smalțul

1. Grosimea smaltului
-variaza in functie de zona,fiind mai mare in locurile mai active
-la niv.cuspizilor 2.5 mm,la niv.marg.incizale 2mm si la niv. coletului 0.2-0.4 mm
2.Duritate smaltului
-este determinata de gradul de mineralizare
-variaza in functie de zona si de dinte
-in zonele cu solicitare intensa atinge gradatia 8 pe scara Mohr iar în zonele cu solicitare minimă(pe
fețele proximale coronare și în zona coletului) gradul de duritate este 5.
-atunci cand nu e sustinut de dentina subiacenta,smaltul devine casant
3.Culoarea smaltului
-variaza de la alb-galbui la albastru -cenusiu in funcție de structura,grad de mineralizare,grosime(la
nivelul coletului culoarea e gălbuie datorită grosimii reduse/galben intens datorită transparenței
dentinei subiacente),compozitie
-la o mineralizare accentuată este mai alb, când mineralizarea este redusă este alb-albastru
-odată cu procesul de îmbătrânire variază spre o nuanță cenușie (datorită modificărilor de mineralizazre
și îmbătrânirii pulpare)
4.Ce este prisma de smalt?
-unitatea structurala fundamentala a smaltului
-este formata din cristale de hidroxiapatita
-fiecare prisma este alcătuită din 4 ameloblaste
5.Aspectul transversal al prismelor de smalț
-în secțiune transversală prismele au formă de gaură de cheie/coadă de pește
-corpul prismei este orientat spre suprafața ocluzală,iar coada spre cervical
6.Unde se gaseste smaltul nodular?Care este rolul lui?
-se gaseste la niv.suprafețelor ocluzale cand prismele se intrepatrund
-rol:mareste rezistenta smaltului
8.Ce sunt striile Hunter-Schreger?
-fenomen optic determinat de secționarea longitudinală a unui dinte ce taie prismele după planuri
diferite
- apar sub forma unor benzi clare și întunecate
9.Ce sunt parazoniile?
-benzi clare care corespund prismelor care au fost sectionate pe o lungime mai mare
10.Ce sunt diazoniile?
-benzi intunecate care corespund prismelor care au fost sectionate pe o lungime mai mica
11.Care este importanta clinica a diazoniilor si parazoniilor?
-accesibilitatea acizilor este diferită în funcție de orientarea prismelor,parazoniile fiind mai rezistente la
atacul acid
12.Definitia striilor paralele a lui Retzius
-linii de slaba rezistenta la carie ,fiind mai putin calcificate si sunt situate in cea mai superficiala portiune
a smaltului
13.Formațiuni bogate în substanță organică din smalț : lamele,smocuri ,fusuri.
14. Unde se gasesc perichimatiile?
-in zona cervicala la nivelul fetelor vestibulare
15.Lamelele smaltului
-formatiuni liniare care strabat smaltul pe toata lungimea,mergand pana la JSD
-sunt alcătuite din substanță organica slab mineralizata
-localizate frecvent in gropitele ocluzale ale M si PM si in smaltul din reg. cervicala a tuturor dintilor
-in funcție de orientare pot fi:-adevarate(se formează in fazele terminale ale amelogenezei,datorită
tensiunii care apare in cursul mineralizarii) -false(apar dupa eruptia dintelui si mat.organic se poate
mineraliza)
-rol: -de a realiza schimburile intre dinte si lichidul dentar
-datorită compozitiei bogate in subs.organice reprezintă locul de minimă rezistenta pentru patrunderea
microorganismelor proteolitice incriminate in producerea cariei dentare -capatul este reprezentat de
FISURI
16. Fusurile smaltului
-zone cu deficit de mineralizare cu aspect fusiform si sunt localizate in 1/3 interna a smaltului,in
vecinatatea dentinei,cu frecvența maximă la nivelul coletului si a cuspizilor
*-apar in perioada odontodenezei,in timpul exercitarii funcției dintilor sau datorită faptului ca smaltul
este țesut hipermineralizat,la alternanțe de temperatura si apar aceste defecte in smalt(dintre care fac
parte fisurile,perikimatiile,smalțul aprismatic,cuticulele smalțului).
17.Smocurile smaltului
-formatiuni organice slab mineralizate cu aspect de smocuri de iarba care se prezintă sub forma unor
manunchiuri de lamele ramificate si ondulate ,care incep de la limita smalt-dentina si merg pe 1/3 din
grosimea smaltului spre suprafață.
-rol: de amortizare a socurilor datorită elasticitatii,ajuta la nutritia smaltului.
18.Smaltul aprismatic
-prezența unei suprafețe de smalt(in zona cervicala) cu o grosimea 20-40µm in care prismele de smalt
lipsesc sau au un contur imprecis delimitat.
17.In ce conditii dispare cuticula primara de smalt?
-dispare prin periaj ,abraziune sau solicitare masticatorie
-este ultimul produs al ameloblastior inainte de disparitia lor
19 .Care sunt cele 3 variante de JSD?
a.cement-acopera smaltul ,60-65%din cazuri
b. smaltul se intalneste cu cementul ,30%din cazuri
c.intre cele doua ramane un spațiu liber,in care dentina ramane expusa factorilor de mediu bucal, 5-10%
20. Enumerati formatiuni ale smaltului bogate in substanta organică

21. Orientarea prismelor de smalt in sectiune longitudinala


La suprafata st paralele cu axul lung al dintelui, apoi se inclina pana la un unghi ascutit, iar la nivelul
jonctiunii smalt cement ajung perpendiculare pe axul lung al dintelui.
22. Definitia si rolul tecii prismei de smalt
Teaca prismei reprezinta un strat bogat in substanta organica aflat la exteriorul prismei. Are rol in
mecanismele de elasticitate si de difuziune ale smaltului.
23.Ce stiti despre raspandirea componentelor smaltului in grosimea acestuia?
Raspandirea componentelor este neuniforma :apa si substanta organica sunt prezente in cantitate mai
mare in zonele profunde ale smaltului si unele săruri minerale sunt într-un procent mai
redus ;componenta minerală este diferită-carbonații,Mg,Na,Si,Mn,Ag au concentrație mai scăzută la
suprafața smalțului iar Fe,Zn,Pb,Fl,Cl au concentrație mai ridicată,iar stronțiul și Cu-distribuție
omogenă ;componenta organică –reprezentată de 40%aminoacizi și 60%proteine solubile în acizi(2/3)
reprezentate de colagen si peptide și insolubile(1/3) :keratine,acid citric,colagen,peptide și glicoproteine

Dentina
1.Grosimea dentinei si importanta ei
-grosimea este variabila, intre: 3-7mm marginea ocluzală, 3-5 mm marg.incizala, 1-3mm zona apicala
-importanță clinica: cunoașterea grosimii ajuta la evitarea deschiderii camerei pulpare in timpul
prepararii cavitatii.
2. Dentina de invelis
-este prima forma de dentina si este situată imediat sub smalt sau cement
-este formată din fibre de colagen subtiri dispuse in evantai situate imediat subiacent de lamina bazala
in timpul stadiului initial al dentinogenezei
-spațiul dintre fibre este ocupat de filamente mici ,false,de colagen mai mult sau mai putin paralele cu
JSD sau JSC
-latimea 80-100µm
3.Unde este situata predentina ?
-zona dentinara cea mai apropiata de pulpa
-prezintă caractere diferite datorită interferentei dintre pulpa bine vascularizată si dentina puternic
mineralizata
4.Ce contin canaliculele dentinare?
-o prelungire proteoplasmatica odontoblastica ,de la odontoblastul din pulpa dentara,prelungire numita
fibra Tomes
-intre fibra Tomes si peretele canaliculului se afla un spatiu- teaca lui Neumann care e o teaca
protectoare pentru fibra Tomes
-acest spatiu contine:-substanță fundamentală amorfa cu asp granular,fibre de colagen paralele cu fibra
Tomes ,provenite din pulpa dentara din stratul subodontoblastic si cunoscute ca fibre Korff
-fibre nervoase amielinice
5. Ce reprezinta spatiile interglobulare Czarmark?
-zone de dentina imperfect mineralizate care apar in dentina coronara,in apropiere de JSD
6.Dentina pericanaliculara
-reprezentata de dentina care inconjoara canaliculele dentinare
-are:- un continut mai redus de colagen -repede dizolvată de mediu acid
- un grad mai mare de mineralizare-grad mai mare de duritate din a carei cauza ea poate constitui
un suport structural pentru dentina intercanaliculara
- nu este prezenta in dentina din vecinatatea pulpei
-in zona JSD e intens mineralizata si este cunoscută sub numele de ARIA TRANSLUCIDA
7 .Din ce este alcătuită dentina intercanaliculara?
-fibre de colagen orintate in unghi drept fata de canaliculele dentinare
-cristale de hidroxiapatita
-o matrice de mucopolizaharide
8.Dentina secundara
-se formează dupa dezvoltarea completa a radacinii
-se depune ritmic aprox.1µm / zi
-este rezultatul acțiunii stimulilor termici si funcționali obișnuiți
-radiologic apare ca o crestere uniforma a stratului coronar de dentina in detrimentul camerei
pulpare,care se micsoreaza =>creste timpul necesar evoluțieiunui proces carios
-se depune neuniform pe suprafața internă a dentinei coronare si radiculare in raport cu stimuluii
funcționali
-la M si Pm se depune pe tavan si podeaua camerei pulpare si mai putin pe peretii laterali,iar la I si C
depunerea se face în dreptul marginii incizale si in jurul orificiul radicular
-importanta:localizare dificila a camerei pulpare si canale radiculare in manevrele de accesare si
permeabilizare a canalelor radiculare
9.Dentina Sclerotica
-are canaliculele dentinare obstruate partial sau total cu depozite minerale;usor de recunoscut datorită
transluciditatii ei
-duce la scaderea permeabilitatii dentinare=> ajuta la protectia pulpei fata de agenții iritanti
-fata de cea normala ea prezintă modificări de compozitie:procent mic de Mg
10. Enumerati tipurile de dentina
Dentina primara(de invelis, predentina, dentina circumpulpara, pericanaliculara, intercanaliculara),
Dentina secundara, Dentina tertiara(dentina sclerotica)
11. Caracteristicile canaliculelor dentinare legate de grosime si frecventa
Canaliculele dentinare sunt mai dese spre camera pulpara si mai rare spre smalt si au un diametru mai
mare in apropierea pulpei si mai mic spre smalt.
Cementul
1.Unde este localizat cementul celular?
-acoperă dentina la nivelul rădăcinii dintelui,de la coletul anatomic până la apex
2.Unde este localizat stratul granular a lui Tomes?
-la limita dintre cement si dentina si este considerat sediul unor procese metabolice complexe
3.Ce este hipercementoza?
-formarea de cement in exces ,depistata radiologic sub forma de crestere in dim. a 1/3 apicale radiculare
,aspect de bulb
-se asociază cu egresia,acromegalia,boala Paget a osului
4. Care este caracteristica fiziologica a cementului?
-fenomenul de rezorbtie ,traumatisme ocluzale violente,deplasari ortodontice supradozate,transplantari
,hipervit.A si D,hipotiroidie
Caria
1.Definiția cariei
Caria-proces distructiv cronic neinflamator al țesuturilor dure dentare,prin a carui evoluție se ajunge la
aparitia cavitatii.
2. Enumerați factorii care influențează indicele de susceptibilitate la carie
1.Forma și morfologia coronară – suprafațele O ale M sunt mai frecvent afectatede carie decât Iinf.
2.Configurația suprafeței ocluzale-șanțurie cu unghiuri mai deschise și adâncime mai mică sunt mai puțin
vulnerabile la carie.
3.Mărimea dintelui-frecvența cariei e mai mare la dinții voluminoși.
4.Poziția pe arcadă-cu cât e situat spre distal,cu atât dintele este mai susceptibil la carie.
5.Cariile copiilor,tinerilor evoluează rapid cu apariția complicațiilor pulpare.
6.Cariile vârstnicilor evoluează lent,cu localizare cervicală,si au tendința de a produce leziuni necrotice.
7.Simetria cariilor-la dinții omologi caria apare la intervale scurte de timp,mai ales la arcada inferioară.
8.Vârsta post eruptivă a dintelui- cariile ocluzale apar la 1-3 ani de la erupție,cele proximale apar după 3
ani de la erupție.
9.Condițiile posteruptive-la acelasi individ există o susceptibilitate diferită. La grupul M : -M 1
mand,M1max,molarii de minte,molarii de 12ani.
-la grupul I :-Icmax,Ilmax,ICșiLmand.
-la grupul PM : PM1max,PM2mand,PM2max,PM1mand.
3.Clasificarea cariilor dupa numărul de suprafețe afectate
-carii simple :o supraf afectata
-carii compuse:2 suprafețe afectate
-carii complexe :3 sau mai multe suprafețe afectate
4. Clasificarea cariilor in functie de rapiditatea evolutiei
1.Cu evolutie rapida-carie umedă,acută,axplozivă,caracterizată vârstei tinere ;este legată de consumul
exagerat de dulciuri ;caria acută generalizată afectează chiar și Iinf.=carie rampantă(galopantă).
2.Cu evoluție lentă-carie uscată ;caracterizată vârstei înaintate
3.Evoluție staționară-se întâlnește pe suprafețele libere ale dinților ;se prezintă sub formă de pete brun
maronii ;se pot observa postextracțional pe dinții vecini.
5. Clasificarea cariilor in functie de profunzime
1.Leziuni necavitare(incipiente, reversibile) –eroziune,abfracție,abraziune
2.Leziuni cavitare(ireversibile): a)carii superficiale( este afectat smaltul si o portiune f. mica de dentina)
b)carii de adancime medie(intre procesul carios si camera pulpara exista 2-3mm de dentina
sanatoasa)
c) carii profunde(leziunea a ajuns in imediata vecinatate a camerei pulpare).
6. Ce constatari clinice si experimentale nu explica ipotezele externe si interne?
Oprirea in evolutie a cariilor dupa executarea unui tratatment corect
Eficienta procedeelor profilactice actuale
Formarea dentinei de reactie sub cavitatile carioase
Stimularea meodentinogenezei prin coafaje indirecte
Aparitia cariilor la dintii vitali
7 .Care sunt bolile infecto-contagioase care pot sa influenteze formarea matricei organice a smaltului?
rubeola contactatata la gravide in sapt 6-9 de sarcina produce hipoplazia accentuata a smaltului
Sifilisul congenital prduce lezarea sau distrugerea odontoblastilor
8.Care sunt urmarile hipovitaminozei D?
reducerea dimensionala a coroanelor dentare ;eruptie intarziata ;cresterea
vascozitatii;salivare(favorizeaza aparitia cariilor
9. Ce este sialometria?
= masurarea ritmului secretiei salivare in ml/ minut(1-2ml/min ptr secretia stimulata; 0,4-0,6 ptr repaus)
-este indicată în hiposialie , în înregistrarea pacienților noi cu leziuni carioase,în aprecierea eficienței
tratamentelor profilactice/curative
10. Ce este timpul de clearance salivar?
- timpul de stationare in cavitatea bucala a hidrocarbonatelor si este in raport invers cu ritmul secretiei
salivare.Are o valoare constantă cât timp glandele funcționează normal.
11. Enumerati factorii antimicrobieni salivari
Lizozim, peroxidaze salivare, aglutinine salivare, fibronectina,leucotaxina salivara, opsoninele alcatuite
din IgG , IgM si constituenti ai complementului.
12. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple
sensibilitate dureroasa la agenti termici si chimici- rece , dulce , acru
Existenta unei pete albe , cretoase sau brune maronii in santuri si fosete
Pierdere de substanta dentara dura
Prezenta dentinei infectate in cavitatea carioasa
Sensibilitate dureroasa la indepartarea dentinei infectate mai ales in cavitatile profunde
Percutia in ax negativax
13. Care sunt etapele prepararii cavitatilor , in cazul restaurarii cu materiale adezive?
1. stabilirea formei de contur
2. Ameloplastia
3. Stabilirea formei de rezistenta
4. Stabilirea formei de retentie
5.Stabilirea formei de convenienta
6. Indepartarea dentinei infectate
7.Protectia pulpara
8.Forma secundara de retentie si rezistenta
9.Finisarea peretilor si a marginilor de smalt
10. Toaleta cavitatii
14. Care sunt factorii care determina forma de contur?
1. extinderea leziunii carioase
2. extinderea marginilor capacitatii pana in tesut sanatos si lipsa smaltului nesustinut
3. marginile trebuie plasate in zone usor de curatat
4. adancimea medie a cavitatii ar trebui sa fie 0,5 mm in dentina adecvata
15. Ce este forma de conventie ?
Este forma cavitatii preparate care permite observarea adecvata, accesibilitate, preparare si restaurare.
16.Ce reguli trebuie respectate la indepartarea dentinei?
Se utilizeaza numai instrumente taioase ptr a nu exercita presiuni mari
dentina alterata moale se indeparteaza cu excavatorul bine ascutit
Dentina alterata dura se indeparteaza cu freze sferice cu diametru mare si turatie redusa cu racire
permanenta
Indepartarea dentinei alterate se face cu peretii laterali si la sfarsit de pe peretele pulpar si parapulpar
17. Care sunt avantajele bizotarii marginale?
creste adeziunea prin suprapunerea unui nr crescut la atacul acid si prin formarea unui relief favorabil
se pot include in design si defecte marginale minore
creste fizionomia prin trecerea graduala de la nuanta dintelui la cea a materialului restaurativ
Reduce percolarea
18. In ce conditii nu se poate realiza ameloplastia?
Nu se realizeaza daca fisura nu se poate transforma intr-un sant cu baza plata si daca nu se poate
mentine contactul centric.
19.Criterii de clasificare a cariei dentare
Dupa numarul de suprafete afectate ;Dupa suprafata afectata ;Clasificarea modernă ;Clasificare
topografica ;În funcție de rapiditatea evoluției ;În raport cu profunzimea ;În raport cu camera
pulpară ;Clasificarea după Black
20.Ce stiti despre raspandirea componentelor smaltului in grosimea acestuia?
Raspandirea componentelor este neuniforma, apa si substanta organica sunt prezente in cantitate mai
mare in zonele profunde ale smaltului si carbonatii(mg,na, si, ag) au concentație mai scazuta la suprafata
si fe zn pb mai crescuta la suprafata.
21.Definitia si rolul tecii prismei de smalt
Teaca prismei reprezinta un strat bogat in substanta organica aflat la exteriorul prismei. Are rol in
mecanismele de elasticitate si de difuziune ale smaltului.
22. Factorul geografic in etiologia cariei dentare
Incidenta carieri creste cu 15% pentru fiecare grad de latitudine=> zonele sudice au incidenta carieriei
scazuta.
23. Factorul genetic in etiologia cariei dentare
Factorii predispozanti se pot transmite pana la 3-4 generatii, factorii cariogeni nu se transmit de la
mama la fat dar exista o predispozitie genetica la aceasta boala. Caracteristici morfo functionale care se
trasnmit descendentilorsi care predispun sau favorizeaza aparitia cariei: forma dintilor, dispunerea
dintilor pe arcade, defecte structurale, calitatea salivei
24. Care sunt factorii care declanseaza caria dentara in conceptia moderna
Factorul teren(calitatea structurilor dure dentare, calitatea lichidului bucal)
Factorul microbian(temperatura, umiditatea, phul reprezinta mediu favorabil ptr dezvoltarea
microflorei bucale) Factorul alimentar
25. Vascozitatea salivei si rolul ei in producerea cariei dentare
Vascozitatea este foarte importanta întru-cât o saliva foarte vascoasa favorizeaza aderenta alimentelor
pe suprafata dentara ,în spațiile retentive ale arcadelor ,astfel aparitia cariei. Vascozitatea depinde de
cantitatea de mucina care este invers proportionala cu cantitatea de saliva secretata.Glanda parotidă
produce saliva cel mai puțin vâscoasă,cea sublinguală-cea mai vâscoasă.Vâscozitatea
gl.submandibulare=3,4.
26. Capacitatea patogenica a placii bacteriene
- se explica prin:concentrarea unui nr mare de microorganisme pe o suprafata mica ; capacitatea
microorgnismelor acidogene de a produce aciditate rapida si masiva ;scaderea constanta si indelungata
a ph placii bacteriene sub nivelul critic ; In placa bacteriana procesele de demineralizare apar la un
ph<5,5 ; In momentele de lipsa a hidrocarbonatelor din alimentatie bacteriile sintetizeaza polizaharidele
ceea ce asigura satisfacerea necesitatilor metabolice.
27. Mijloace de reducere a timpului de clearance al hidrocarbonatelor
-cresterea secretiei salivare prin consumul de alimente puternic aromatizate sau cu consistenta crescuta
la sfârșitul meselor ;consumarea de alune sau branza la sfârșitul meselor ;mestecarea gumei pentru
stimularea secretiei salivare ;periajul dentar dupa masa.
28.Ce alimente reduc riscul la carie?
-grasimile care formeaza o bariera protectoare pentru smalt si reduc timpul de clearance ;branzeturile
si laptele prin continutul mare de fosfat de calciu ;cacaoa
29. Factori etiologici ai cariei cu evolutie rapida
- placa bacteriana groasa la indivizii care nu fac curatirea artificiala sau autocuratirea ;hiperactivitate a
agentilor cariogeni locali creeata prin consumul excesiv de glucide-caria cofetarului ; Imunodeficienta
din bolile autoimune ; In tratamente care reduc secretia salivara(medicatie neuropsihica) ; Iradieri in
zona cervico faciale- caria de radiatie
30.Cariile stationare
-sunt localizate pe suprafetele libere ale dintilor; apar ca niste pete brun maronii ale smaltului,apar de
obicei la varstnici
-Etapele de formare : 1. In canaliculele dentinare creste concentratia de saruri minerale 2.ph crescut si
productie de acid redusa 3.daca activitatea bacteriana este redusa, ododntoblastele produc colagen si
saruri de Ca, cristalele de hidroxiapatita care se formeaza blocheaza canaliculele dentinare
31. Cresterea timpului de clearance se face in urm conditii:
- vascozitate crescuta a salivei ;hiposialie ;factori retentivi bucali(carii, obturatii lucrari dentare)