Sunteți pe pagina 1din 3

Profesor Ileana Georgescu

C.N. „I.L.Caragiale”, Ploiești

NUVELA PAȘOPTISTĂ DE INSPIRAȚIE ISTORICĂ


-PROIECT DIDACTIC-

Clasa: a X-a / a XI-a


Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Curente literare la începutul secolului al XIX-lea. Romantismul. Alexandru
Lăpușneanul, de Costache Negruzzi
Tema lecţiei: Elemente de structură a textului
Tipul lecţiei: de transmitere de noi cunoştinţe
Competenţa generală vizată:
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor
Competenţe specifice:
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să prezinte pe scurt acțiunea nuvelei ;
O2: să identifice pe baza textului tipul de perspectivă narativă;
O3: să explice rolul modurilor de expunere;
O4: să selecteze cel puțin doi indici temporali și spațiali ai acțiunii;
O5: să își exprime o opinie despre unul dintre mottourile celor patru capitole.
Strategia didactică:
 Metode de învăţare: conversaţia, învăţarea prin descoperire, lectura expresivă, lucrul cu
textul, schema conceptuală
 Metode de evaluare: observarea curentă, evaluarea formativă.
 Forme de organizare a activităţii didactice: activitate frontală şi pe grupe.
 Mijloace de învăţământ: fişa cu citate din textul literar, manualul, tabla, ilustrații
 Resurse: umane: colectiv de 28 de elevi; de timp: 50 minute
Bibliografie:
1. Costache, Adrian; Ioniță, Florin; Lascăr, M.N.; Săvoiu, Adrian – Limba și literatura
română. Manual pentru clasa a XI-a, Grup Editorial Art, București, 2007
2. Ministerul Educaţiei și Cercetării – Programe şcolare ciclul superior al liceului. Limba şi
literatura română. Clasa a XI-a; Bucureşti, 2006
3. Negruzzi, Costache – Alexandru Lăpușneanul în volumul Păcatele tinerețelor, Editura
Minerva, Bucureşti, 1982
4. Pavelescu, Marilena – Metodica predării limbii şi literaturii române; Ed. Corint, Bucureşti,
2010

Desfăşurarea activităţii:
Organizarea clasei:
Profesorul salută, notează absenţele, elevii se pregătesc pentru oră.
Reactualizarea cunoştinţelor:
Se realizează pe baza conversaţiei. Răspunzând la întrebările profesorului, elevii îşi
amintesc aspectele tematice ale textului literar în discuție, precum și relația dintre realitate și
ficțiunea literară specifică nuvelei istorice (elemente abordate în orele de curs anterioare).
Anunţarea titlului şi a obiectivelor vizate:
Elevii sunt anunţaţi că în această oră de curs vor analiza detaliat textul nuvelei, pentru a
releva elementele de compoziție / structură cele mai relevante. Se notează pe tablă titlul lecţiei, apoi
se prezintă obiectivele.
Captarea atenţiei:
Se afișează câteva ilustrații ce îl au ca personaj central pe domnitorul Alexandru
Lăpușneanu. Elevii sunt îndemnați să le asocieze unor momente ale acțiunii nuvelei, argumentându-
și opinia. Se aleg ilustrațiile cele mai potrivite pentru fiecare dintre cele 4 capitole ale nuvelei.
Dirijarea învăţării:
Conversaţia orientativă: Profesorul împarte elevii în 4 grupe de lucru, atribuind fiecărei grupe
sarcina de a deveni expertă în unul din capitolele nuvelei. Mai întâi fiecare echipă trebuie să
selecteze un fragment de text sugestiv pentru ilustrația aleasă anterior. Se realizează astfel lectura
expresivă. Fiecare grupă are de analizat câte un capitol al nuvelei, cu scopul de a comenta
elementele de compoziție și de organizare a subiectului specifice textului epic:
 Tipul de narator și perspectiva narativă
 Rolul modurilor de expunere dominante în capitolul respectiv
 Momentul subiectului ilustrat
 Indicii spațiali și temporali ai acțiunii
 Prezentarea conflictului dominant
 Explicarea mottoului
Se dau indicaţiile necesare pentru înţelegerea cerinţelor și se indică timpul de lucru: 10
minute.
Transmiterea noilor cunoştinţe:
Învățarea se realizează pe baza informațiilor descoperite de elevi în timpul analizei
fragmentelor de text propuse. Profesorul are inițial rol de membru în fiecare echipă, căci el
orientează descoperirile fiecăreia către ideile principale, citatele cele mai importante etc.
Pasul următor este ca fiecare echipă să își prezinte descoperirile. Se preferă în acest caz,
având în vedere sarcinile de lucru comune, ca fiecare element de compoziție să fie analizat pe rând
de câte un reprezentant al fiecărei grupe. Astfel, elevii vor descoperi asemănările și deosebirile
dintre părțile de text desemnate, totul ducând la o viziune unitară asupra nuvelei. Profesorul este
acum moderator, căci dă dreptul la cuvânt elevilor, aprobă sau completează informațiile, notează pe
tablă ideile principale. Se obține astfel următoarea schematizare a lecției :
 Tipul de narator și perspectiva narativă: narator de tip omniscient, având uneori atitudine
cronicărească, alteori renunțând la obiectivitate pentru a-și exprima dezaprobarea față de
faptele lui Lăpușneanu (personaj negativ prin excelență)
 Rolul modurilor de expunere dominante în capitolul respectiv:
- Narațiunea, cu rol în prezentarea evenimentelor, se folosește mai ales la începutul
capitolelor, cu scopul de a fixa evenimentele într-un context mai larg
- Descrierile de tip portret au rol important în conturarea atmosferei epocii. Se remarcă
folosirea arhaismelor, inclusiv în articularea substantivului propriu din titlul nuvelei
(momentul ortografic)
- Dialogul are rol în dramatizarea acțiunii, în caracterizarea personajelor
 Momentul subiectului ilustrat: expozițiunea și intriga (capitolul I), desfășurarea acțiunii
(capitolul al II-lea), punctul culminant (capitolul al III-lea), deznodământ (capitolul al IV-
lea). Se observă caracterul riguros al compoziției, echilibrul între capitole (element de
factură clasică).
 Indicii spațiali și temporali ai acțiunii: se observă distanțele temporale între capitole, referiri
la evenimente și personalități ale epocii (refacerea contextului istoric).
 Prezentarea conflictului dominant în fiecare capitol
- În primul capitol se pun bazele conflictului dintre domnitor și boieri. Un conflict
secundar, mascat, este cel dintre boieri, anticipând antiteza dintre boierii patrioți,
Spancioc și Stroici, și cel trădător de țară, Moțoc.
- În capitolul al doilea, conflictul se dă între domnitor și soția sa (reflectând antagonismul
angelic-demonic).
- Al treilea capitol reprezintă cel mai tensionat moment al conflictului politic principal,
prin scena terifiantă, cu caracter romantic, a măcelului. Conflictul secundar e
reprezentat de apariția, pentru prima oară în literatura română, a personajului colectiv:
lupta între clasele sociale (element ce anticipează realismul).
- Ultimul capitol finalizează conflictul în mod tragic. Este omorârea voievodului o
răzbunare sau o pedeapsă?
Obţinerea performanţei și asigurarea feedbackului:
Elevii sunt îndemnați ca în 5 minute să explice, în scris, semnificația unuia dintre mottourile
nuvelei. Se citesc și se apreciază lucrările câtorva elevi.
Evaluarea formativă:
Se realizează pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri, întăriri sau corectări verbale, prin
observarea sistematică a elevilor și prin metoda eseului de 5 minute. În final, profesorul notează
realizările deosebite, participarea activă la lecţie.
Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Se enunţă tema pentru acasă, apoi se dau indicațiile necesare pentru rezolvarea ei.
Tema: Redactează un text 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia
versurilor următoare, extrase din poemul Epigonii, de Mihai Eminescu, punându-le în legătură cu
nuvela semnată de Costache Negruzzi:
Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniile române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăveşte din nou, iarăşi pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

Anexa
Fotografiile (preluate de pe internet) arată (de la stânga la dreapta): 1. Portretul votiv al
domnitorului la mânăstirea Slatina; 2. „Capul lui Moțoc vrem!”, pictură de Abgar Baltazar; 3.
„Lăpușneanu arătând soției sale capetele boierilor”, litografie de Theodor Aman; 4. Instantaneu din
filmul „Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, regia Malvina Urșianu; 5. „Otrăvirea lui Alexandru
Vodă Lăpușneanul”, litografie în prima ediție a volumului lui Negruzzi