Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Specializarea: Asistență Socială

Analiza unei probleme sociale

-MIGRAȚIA-

1
 Cuprins

1. Natura problemei........................................................................................3
2. Cauzele migrației.......................................................................................5
3. Politici sociale operaționale centrate pe migrație.......................................7
4. Scopuri, obiective și tipuri de intervenții...................................................9
5. Concordanța dintre intervențiile sociale și valorile profesionale.............12
6. Bibliografie...............................................................................................14

2
1. Natura problemei

Migrația este fenomenul care a căpătat noi semnificații datorită tehnologiei

moderne (inovațiilor tehnologice din comunicații și transport). Sutem martorii unei
polarizări de tipul bogați și săraci între indivizi întrucât structura cererii pe piața muncii
s-a modificat, diferențele dintre veniturile celor cu studii superioare și ale celor cu studii
medii sunt în creștere și diferențele în termeni de bogăție economică dintre țările
dezvoltate și cele în curs de dezvoltare sunt tot mai mari.1
Termenul de migrație definește procesul sau fenomenul de schimbare definitivă
a localității de domiciliu de către un individ sau mai mulți indivizi. Uneori acest
eveniment poate fi însoțit de schimbarea locului de muncă sau de schimbarea statusului
social.2
Migraţia reprezintă un fenomen complex, ce constă în deplasarea unor persoane
dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-
o formă de activitate în zona de sosire. Această definiţie nu face referire la graniţele
naţionale, însă tipologia migraţiei distinge, în funcţie de acest criteriu, între migraţia
internă şi migraţia externă sau internaţională.
Din punct de vedere al securităţii internaţionale, migraţia interesează în special
sub aspectul său extern. Migraţia internaţională se desfăşoară în prezent sub mai multe
forme:
-migraţia minorităţilor etnice spre ţările de origine;
-migraţia forţei de muncă;
-migraţia de familie (migraţia familiilor lucrătorilor anterior emigranţi) conform dreptului
la reunirea familiei, garantat de legislaţia internaţională;
-migraţia forţată de calamităţi naturale, de persecuţii politice sau religioase, de războaie.3
Prin frecvența și implicațiile sale, migrația internațională constituie un element
explicativ important al structurilor și dinamicii demografice și economice. Schimbările

1
Camelia Toanchină, Migrația internațională și politici sociale, Iași, Editura Lumen, 2006, p.13.
2
Ilie Bădescu, Sociologie rurală, București, Editura Mica Valahie, 2011, p.234.
3
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/migratie_si_securitate.pdf, 13.12.2014, ora 15:45.

3
apărute în volumul și funcțiile proceselor migraționale sunt determinate în principal de
conjuncturile economice, precum și de anumite necesități sociale. Elementele subiective
care intervin în momentul deciziei individuale nu modifică natura intrinsecă a migrației-
obiectivă și socialmente funcțională. Motivele migrației ajută la identificarea factorilor
care intră în decizia de plecare, dar nu arată de ce oamenii migrează, nu dezvăluie
contextul social al mobilității geografice. De aceea cauzele rezultă nu din prelevarea unor
opinii asupra actului migrațional, ci din analiza condițiilor comune reunite atunci când
apare migrația și absente atunci când acest lucru nu se produce.
Prin faptul că, de regulă, migrează oameni tineri, sănătoși, apți de muncă și
calificați, compoziția populației active în țările de origine se degradează calitativ. Din
această perspectivă, migrația internațională înseamnă pentru țările subdezvoltate o
importantă pierdere de capital uman. Se pierd nu numai investițiile pentru școlarizarea și
profesionalizarea migranților, ci și cantitatea potențială de bunuri și servicii pe care
aceștia ar fi creat-o în țările de origine dacă n-ar fi plecat.4
Decizia de a munci într-o altă țară, din punct de vedere economic, este cea a unui
actor individual care, din diferite motive, cum ar fi nivelul ridicat al șomajului, veniturile
mici, persecuția politică, hotărăște să migreze.5
Societatea românească nu a fost însă pregătită să suporte fără riscuri şocul unor
asemenea migraţii cu care nu a fost obişnuită în deceniile vechii societăţi. Familia este
instituţia cea mai afectată întrucât, de regulă, migrează unul dintre soţi, fapt ce
deteriorează grav ansamblul relaţiilor intra-familiale şi, deci, funcţionalitatea grupului
de bază al societăţii. Copiii sunt persoanele cele mai afectate atât în relaţiile familiale, cât
şi în statutul lor şcolar, în percepţia publică şi, mai ales, în starea lor emoţională (ruptura
de un părinte provoacă stres, emoţia deprivării, şocul etc.).6
„Mitul emigrației” conform căruia acest proces oferă unor țări mai puțin
norocoase marea șansă de a opera un fel de export invizibil care atenuează presiunea
demografică, reduce șomajul procură devize străine este pe care de a se spulbera,
deoarece aceste țări își dau seama că emigrarea unor cadre extrem de necesare dezvoltării

4
Aurel Drăguț, Migrația internațională și problemele dezvoltării, București, Editura Politică, 1981, p.20-
21.
5
Camelia Toanchină, Migrația internațională și politici sociale, Iași, Editura Lumen, 2006, p. 15.
6
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_s
ingur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf, 13.12.2014, 15:58.

4
naționale nu reprezintă o soluție la propriile dificultăți, ci o pierdere care afectează oferta
internă de forță de muncă, element esențial al creșterii economice.7

2. Cauzele migrației

Organizaţia Internaţională pentru Migraţii evidenţiază factorii care stau la baza

fenomenului migraţionist şi anume: factori de tip push/de împingere, iar aici vorbim
despre nivelul de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, probleme etnice, existenţa
crizelor rezultate din dezastre naturale, accidente tehnologice sau terorism, sau chiar a
crizelor financiare, a celor politice şi a conflictelor sociale şi factori de tip pull/de
atragere, în care discutăm despre nivelul de trai mai ridicat, nivelul salariilor mai ridicat,
posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bun, experienţa reţelelor sociale, libertate
individual. Mai pot fi puşi în evidenţă şi factori non-economici (limba, contingenţa
culturală şi geografică, legături de tradiţie, istorice, foste colonii) care afectează, de
asemenea, decizia de migrare şi selecţia ţării de destinaţie.8
În ceea ce privesc cauzele care determină migrația internațională a forței de
muncă acestea își au suportul fie în condiții de ordin economic din țara respectivă, fie în
condiții generale de natură politică, religioasă, cultural, ideologică, națională, geografică
sau de altă natură.9
Literatura de specialitate a sesizat şi apariţia unor factori care pot conduce la
ameliorarea creşterii fluxurilor de migraţie, şi anume: creşterea aversiunii faţă de
imigranţi a populaţiei din ţările gazdă, politicile de migraţie ale diferitelor ţări, măsuri
mai ferme împotriva migraţiei ilegale(de exemplu, prin veriga securităţii sporite a
frontierelor); îmbunătăţirea condiţiilor economice şi politice în ţările de origine ale
migranţilor; înrăutăţirea climatului economic din ţările dezvoltate pe fondul crizei globale

7
Aurel Drăguț, Migrația internațională și problemele dezvoltării, București, Editura Politică, 1981, p. 23.
8
http://www.frontpress.ro/2013/04/migratia-si-perspectivele-demografice.html, 13.12.2014, ora 16:16.
9
Alexandru D. Albu, Ion Roșu-Hamzescu, Migrația internațională a forței de muncă, București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1987, p.19.

5
actuale, relaxarea sumară, respectiv menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii în unele ţări
ale Uniunii Europene.10
Din punct de vedere demografic, consecinţele migraţiei, atât a celei temporare cât
şi a celei definitive, sunt semnificative. Tendinţa de a rămâne definitiv în ţările de
destinaţie este bine cunoscută şi conduce la pierderi considerabile în rândul populaţiei.
Această pierdere are drept consecinţă diminuarea ritmului de creştere economică sau
chiar declinul activităţii economice.
Conform studiilor recente se poate constata faptul că mobilitatea internaţională
este mai mare în rândul persoanelor care au vârsta corespunzătoare pentru locul de
muncă. În consecinţă, ţările de emigrare se confruntă cu un proces accelerat de
îmbătrânire a propriei populaţii. Factorul uman este cea mai importantă sursă de creştere
economică, ratele de creştere sunt aşteptate a fi mai scăzute în cazul rămânerii în ţara
natală.
Majoritatea celor care emigrează sunt tineri, iar procentul acestora este în
continuă creştere, putând astfel susţine că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate
mari de fertilitate, reducându-se astfel potenţialul de nou-născuţi în România. Acest lucru
este cu atât mai îngrijorător cu cât emigrarea devine permanentă. Structura emigrării pe
sexe dezvăluie unele schimbări, astfel că femeile imigrante devin din ce în ce mai
numeroase în ultimii ani. În anul 2004, 62% din migranţi erau femei din grupa de vârstă
26-40 ani, ceea ce înseamnă 58% din populaţia de imigranţi, iar procentul este în
continuă creştere. Efectele nefaste asupra ratei natalităţii şi a fertilităţii încep să fie din ce
în ce mai prezente, dovadă fiind faptul că un număr tot mai mare de copii sunt născuţi în
afara ţării.11
Pe lângă impactul negativ al migrației asupra producției locale, sărăcia și
inegalitatea, mulți cercetători au evaluat și efectele negative socio-culturale ale migrației.
Expunerea la bogăție a migranților întorși acasă, a bunurilor și ideilor pe care le aduc cu
ei sunt adesea considerate ca parte contributivă la schimbarea de gusturi rurale, ceea ce
face să crească numărul de cereri pentru mediul urban sau pentru produse și mărfuri
importante, să scadă cererea de bunuri produse la nivelul local și să crească costurile

10
http://www.frontpress.ro/2013/04/migratia-si-perspectivele-demografice.html, 13.12.2014, ora 17:04.
11
Monica Roman, Cristina Voicu, Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra
emigrației. Cazul României, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), p.58.

6
generale de trai pentru migranți și non-migranți deopotrivă. Putem spune faptul că
migrația este responsabilă pentru pierderea de solidaritate comunitară.12

3. Politici sociale operaționale centrate pe migrație

O persoană este expusă mai multor tipuri de riscuri: democratice (cele care ne
afectează pe toți, cum ar fi invaliditatea la vârsta a treia), stratificate social (impactul lor
depinde de clasa căreia aparține persoana) și specifice vârstei (cum ar fi reducerea
veniturilor la vârsta a treia).
Pentru ca un risc să fie social trebuie să se afle în una din următoarele situații:13
- soarta unui grup de indivizi care au aceeași problemă are consecințe asupra întregii
societăți (dacă prin introducerea unui procedeu nou de producție va crește mult rata
șomajului, societatea se va opune progresului tehnic);
- societatea consideră că problema respectivă merită atenția publică;
- prin dezvoltarea societății un număr tot mai mare de riscuri ies de sub controlul
individului (cum este șomajul pe o piață a muncii pe care individul nu o poate controla).
Statul, piața și familia sunt instituțiile care se ocupă cu administrarea riscurilor
sociale. Sistemul este reglementat astfel încât piața să funcționeze optim, indivizii găsind
în sistemul privat serviciile de care au nevoie. Statul intervine doar în momentul în care
piața nu este capabilă să rezolve riscurile.
Pentru a stopa migrația forței de muncă persoanelor aflate în risc, este nevoie de
diferite forme de protecție: asigurări sociale, servicii sociale și asistență socială.
Asigurările se prezintă sub forma unor beneficii bănești pe care persoana le primește
atunci când este expus riscului și pentru care contribuie financiar în timpul vieții sale
active. În această categorie intră pensiile, șomajul sau asigurarea de sănătate.14 Serviciile
sociale sunt o componentă destul de importantă a sistemului de protecție socială.
Îngrijirea copiilor și a bătrânilor în instituții publice nu mai este o problemă, deoarece

12
Petronela Daniela Feraru, Migrație și dezvoltare: aspecte socioeconomice și tendințe, Iași, Editura
Lumen, 2011, p.34-35.
13
Camelia Toanchină, Migrația internațională și politici sociale, Iași, Editura Lumen, 2006, p. 31.
14
ibidem, p.33.

7
aceștia au parte de servicii profesionale la un preț pe care familia și-l poate permite.
Asistența socială este îndreptată persoanelor sărace, oferită pe baza unei testări a
veniturilor.
De exemplu, pentru prevenirea disfuncţionalităţilor complexe generate de
emigraţia părinţilor, Ordinul nr. 219 din 15.06.2006 menţionează activităţile de
identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor
pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate. Serviciile publice de asistenţă
socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă
socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum şi direcţiile generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti
vor identifica cazurile de copii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate.15
Există instituţii şi organisme, atât în ţară cât şi în străinătate, abilitate să se ocupe
de fenomenul migraţiilor, dar acestea nu au în vedere cauzele care duc la emigrarea
persoanelor.
Strategia Europeană privind ocuparea forţei de muncă are ca scop o mai bună
integrare a imigranţilor pe piaţa muncii şi de a reduce diferenţa somajului dintre cetăţenii
statelor member ale Uniunii Europene şi cei din terţe ţări şi insistă pe luarea de măsuri
pentru transformarea muncii nedeclarate în angajare legală. Sunt încheiate acorduri între
România şi unele ţările membre UE care reglementează şi organizează numai circulaţia
forţei de muncă.
Măsurile care ar trebui luate la nivel central, ar trebui să fie asigurarea unor
venituri decente pentru familiile foarte sărace, acordarea de stimulente financiare sau în
natură, dar şi mărirea numărului de asistenţi sociali care să se ocupe de copii rămaşi acasă
astfel încât efectele emigrării asupra lor să fie cât mai mic.
În România sunt inspectorate şcolare şi organizaţii neguvernamentale care se
ocupă de prevenirea şi combaterea traficului de persoane, de micşorarea efectelor
emigraţiei asupra elevilor, de prevenire a abandonului şcolar şi a delicvenţei printre elevii
cu părinţi plecaţi. Dar fenomenul migraţiilor contemporane, şi în special emigraţia
românească presupune cauze şi consecinţe multiple şi diverse. De aceea măsurile şi

15
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf, 13.12.2014, 19:07.

8
posibilităţile de prevenire şi combatere a fenomenelor negative pe care le generează sunt
numeroase, în funţie de fiecare caz în parte.16

4. Scopuri, obiective și tipuri de intervenții

Strategia Națională a României privind migrația are ca principal scop elaborarea

unor politici unitare în domeniile migrației, azilului și integrării sociale a străinilor, care
să asigure:
- Armonizarea cadrului legislativ intern în concordanta cu dreptul international si acquis-
ul Uniunii Europene.
- Dezvoltarea și modernizarea cadrului instituțional, necesar implementării politicilor în
domeniu.
- Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale,
financiare si coordonarea unitară a instituțiilor cu atribuții în domeniu în vederea
eliminarii situațiilor de suprapunere a competențelor și utilizarea eficientă a acestor
resurse.17
Un alt scop s-ar putea referi la a determina influența migrației familiilor asupra
performanțelor școlare ale copiilor lor.18 În acest caz putem să avem în vedere mai multe
obiective.
Un prim obiectiv se referă la identificarea influenței plecării a 100 de familii din
județul Iași la muncă în străinătate asupra rezultatelor școlare ale copiilor, pe o perioadă
de 2 ani.
Un alt obiectiv poate fi analiza percepției de către 80 de elevi din județul Botoșani
asupra plecării familiilor lor la muncă în străinătate, pe o perioadă de 1 an.
Identificarea gradului de interes a 10 instituții de învățământ din București pentru
diminuarea efectelor produse de migrație asupra performanțelor școlare ale elevilor, pe o
perioadă de 1 an.

16
http://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper-maria-pescaru-ro.pdf, 13.12.2014, ora 19:34.
17
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf, 13.12.2014, 21:54.
18
http://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper-maria-pescaru-ro.pdf, 13.12.2014, ora 22:00.

9
 Realitatea a demonstrat că fenomenul migrației externe a avut implicații sociale
negative pentru România (depopularea unor localități și zone, decalajul între sexe,
pierderea unor specialiști și a unei părți a forței de muncă tinere) și pentru țările de
destinație (exportul de infacționalitate, practicarea cerșetoriei, a prostituției, a crimei
organizate care au compromis imaginea României în lume).
În anii 1991-2000, România a înregistrat o scădere permanentă a populaţiei sale,
din cauza emigrării definitive. Aproximativ 40 de mii de persoane în medie anual au
părăsit ţara, numărul total al acestora ridicându-se la circa 400 de mii în decursul
ultimului deceniu al secolului al XX-lea. În acelaşi interval de timp, au plecat pentru a
munci în alte ţări circa 200 mii persoane din mediul rural. Sărăcia, şomajul şi nivelul de
trai foarte scăzut au constituit principalii factori care au alimentat fluxul migraţiei externe
a populaţiei din ţara noastră. Germania, Canada şi S.U.A. au absorbit cea mai mare parte
a celor plecaţi definitiv din ţară. Alte ţări în care şi-au stabilit domiciliul cei plecaţi sunt
Italia, Franţa, Spania, Israel, Austria, Suedia, Ungaria, Grecia, unii dintre ei ajungând
până în îndepărtata Australie ori Noua Zeelandă. În general, sensul de emigraţie
definitivă a fost spre statele dezvoltate economic din emisfera nordică şi, cu precădere,
către cele de pe continentul european.19
Din cele spuse mai sus, un obiectiv important este integrarea profesională a
familiilor care au un nivel de trai scăzut.
Obiectivul asistenței sociale este de a sprijini pe cei care se află în dificultate,
ajutându-i să-și dezvolte propriile capacități și competențe în vederea unei vieți decente.
În ceea ce privesc intervențiile pentru această problemă socială, pentru început ar
trebui să se realizeze activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de
grup, activități și servicii de consiliere, să se realizeze acțiuni de sprijin în vederea
menținerii în comunitate a persoanelor aflate în dificultate. Ar fi necesar să se ofere
sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea profesională.
În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Arad,
există un compartiment de intervenții în situații de trafic, migrație și repatriei. Acest

19
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf, 13.12.2014, 22:50.

10
compartiment asigură asistență de specialitate, găzduire, îngrijire și monitorizare copiilor
migrați și repatriați și exploatați.
O parte din activitățile care se desfășoară în cadrul acestui compartiment sunt:
- oferă protecţie şi asistenţă specială victimelor traficului de persoane în raport cu vârsta
lor şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, copilului migrat, repatriat şi
exploatat;
- identifică beneficiarii;
- evaluează nevoile beneficiarilor;
- găzduieşte beneficiarii;
- asigură hrana pentru beneficiari;
- menţine starea de sănătate a beneficiarilor;
- asigură educaţie, consiliere şi informare în vederea dobândirii deprinderilor de bază în
vederea îngrijirii copilului;
- asigură orientarea şi susţinerea beneficiarilor în vederea integrării socio-familiale şi
profesionale;
- desfăşoară activităţi de reintegrare socială, de mediere a relaţiilor cu familia, consiliere
pentru reinserţia şcolară;
- colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială pentru informarea şi consilierea
părinţilor care pleacă la muncă în străinătate privind drepturile şi obligaţiile ce le revin şi
importanţa menţinerii legăturilor personale cu copiii care rămân în ţară.20
Ca tipuri de intervenții care ar putea preveni de exemplu separarea părinților de
copii se pot realiza campanii de informare și conștientizare adresate parinților plecați în
străinătate, campanii de sensibilizare la nivelul comunităților de români din țările de
destinație, dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru persoanele care au în îngrijire copii
cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, extinderea rețelei de consilieri școlari,
extinderea programelor de tipul Școală după Școală, multiplicarea și extinderea centrelor
de zi, dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor cu scopul de a oferi acestora
modalități benefice de pretrecere a timpului liber, campanii media de promovare a
soluțiilor și oportunităților pentru acești copii, a exemplelor pozitive sau organizarea unor

20
http://www.dgaspc-arad.ro/servicii-copii/interventie-in-situatii-de-trafic-migratie-si-repatrieri,
14.12.2014, ora 12:18.

11
campanii de promovare a oportunităților de angajare existente în țară, dar și dezvoltarea
unei strategii de mobilizare și intervenție la nivel local.21

5. Concordanța dintre intervențiile sociale și valorile profesionale

Valorile profesiei de asistenţă socială se exprimă prin ideile referitoare la

atitudinile faţă de oameni, la convingerile legate de locul şi rolul omului în societate, la
nevoile şi scopurile sale şi la modalităţile de a obţine bunurile necesare vieţii.22
La baza furnizării serviciilor sociale stau o serie de principii și valori23:
- solidaritatea socială;
- unicitatea persoanei;
- libertatea de a alege serviciul social în funcţie de nevoia socială;
-egalitatea de sanse şi nediscriminarea în accesul la servicii sociale şi în furnizarea
serviciilor sociale;
- participarea beneficiarilor la întregul proces de furnizare a serviciilor sociale;
- transparenţă şi responsabilitate publică în acordarea serviciilor sociale;
- proximitate în furnizarea serviciilor sociale;
- complementaritate şi abordare integrată în furnizarea serviciilor sociale;
- concurenţă şi competitivitate în furnizarea serviciilor sociale;
- confidenţialitate;
-parteneriat între părţile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale şi
beneficiarii acestora.
Așadar trebuie să existe o concordanță între valorile profesionale enumerate mai
sus și diferitele tipuri de intervenții. În orice activitate pe care o realizează un asistent
social, și nu numai, trebuie să fie prezente aceste valori. Chiar dacă se realizează
campanii de informare și conștientizare adresate parinților plecați în străinătate, campanii

21
http://weblogformigrants.ro/wp-content/uploads/2009/06/impactul-migratiei-asupra-copiilor.pdf,
14.12.2014, ora 13:27.
22
Paula Cristina Nicoară, Rolul asistentului și lucrătorului social în cadrul serviciilor furnizate de
administrația publică locală, Cluj Napoca, 2012, p. 10.
23
http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_copil_
singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf, 14.12.2014, ora 12:42.

12
de sensibilizare la nivelul comunităților de români din țările de destinație sau dezvoltarea
serviciilor de consiliere pentru persoanele care au în îngrijire copii cu ambii părinți
plecați la muncă în străinătate, valorile profesionale trebuie respectate.

13
6. Bibliografie

 Albu D. Alexandru, Ion Roșu-Hamzescu, Migrația internațională a forței de muncă,

București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987.
 Bădescu Ilie, Sociologie rurală, București, Editura Mica Valahie, 2011.
 Drăguț Aurel, Migrația internațională și problemele dezvoltării, București, Editura
Politică, 1981.
 Feraru Petronela Daniela, Migrație și dezvoltare: aspecte socioeconomice și tendințe,
Iași, Editura Lumen, 2011.
 Nicoară Paula Cristina, Rolul asistentului și lucrătorului social în cadrul serviciilor
furnizate de administrația publică locală, Cluj Napoca, 2012.
 Roman Monica, Voicu Cristina, Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra emigrației. Cazul României, Economie teoretică și aplicată, Volumul
XVII (2010), No. 7(548).
 Toanchină Camelia, Migrația internațională și politici sociale, Iași, Editura Lumen,
2006.

Surse Web:
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/migratie_si_securitate.pdf
 http://singuracasa.ro/_images/img_asistenta_sociala/pentru_profesionisti/resurse_asistenta_sociala_co
pil_singur_acasa/abilitati/Migratia_si_efectele_ei_in_plan_familial_OIM2006.pdf

 http://www.frontpress.ro/2013/04/migratia-si-perspectivele-demografice.html
 http://cluj2010.files.wordpress.com/2010/09/paper-maria-pescaru-ro.pdf

 http://www.dgaspc-arad.ro/servicii-copii/interventie-in-situatii-de-trafic-migratie-si-repatrieri
 http://weblogformigrants.ro/wp-content/uploads/2009/06/impactul-migratiei-asupra-copiilor.pdf

14