Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Licenta TPPA 2020 PDF
Ghid Licenta TPPA 2020 PDF
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
Toate întrebările propuse, din care se vor extrage aleatoriu, în ziua examenului, cele 3
subiecte vor fi puse la dispoziţia studenţilor. Subiectele pe care le abordează aceste întrebări
se regăsesc exclusiv în curricula parcursă de studenţi de-a lungul celor patru ani de studiu.
Fiecare întrebare are un singur răspuns corect, simplu şi fără echivoc. Corectarea
răspunsurilor se va face pe baza unui barem, care va fi pus la dispoziţia Comisiei de examen
împreună cu întrebările.
Comisia de examen îşi rezervă dreptul de încadrare a bibliografiei în limita a 200 de
pagini.
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
Anexa 1
2. Diglucidele reducătoare, cum sunt maltoza și lactoza, conţin legături glicozidice de tip 1-4
ȋntre două monoglucide, şi anume..........................................................................................
3. În pâine, prin învechire, amidonul îşi modifică structura, şi anume se transformă în stare
cristalină. Acest proces se numeşte ……………………..…...............................……...........
3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
14. Poliglucidul de rezervă din plante este ….................…… iar din ţesuturile animale
este………………………………………..
19. Aminoacizii esenţiali sunt cei pe care animalele sau omul …………...................................
21. Vinul alb și cel roşu, au în compoziție pigmenți vegetali ce aparțin clasei polifenolilor. În
vinul alb sunt reprezentați de…….….………….., iar în vinul roșu
de……….….…………..….…………...
25. Margarina este o grăsime solidă ce provine din ulei vegetal prin modificări chimice și
anume ……………………………………..........................................………..
4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
27. Vitamina C, vitamin B2, acidul folic nu pot fi sintetizate de novo în organismele animale
sau om, de aceea se numesc ……………………...................
33. Conurile de hamei (Humulus lupulus L.) conferă berii gustul amărui şi aroma, datorită
acizilor amari…………………………......................................….. (12%), şi a uleiurilor
volatile, răşinilor şi taninurilor cu efect antiseptic.
34. Ceaiul sau cafeaua sunt băuturi energizante, stimulatoare datorită conținutului
de…………………………………...................…….… precum teină, teofilină,
teobromină, cafeină, dar și de compuși fenolici și polifenolici precum acid cafeic, acid
cumaric, catechine, flavonoide, taninuri.
37. Calciul si zincul sunt elemente minerale specifice alimentelor de origine ………….….......
38. Cel mai important proces degradativ ce are loc în cazul grăsimilor animale
este……………………..
39. Proteina din albus, sub actiunea căldurii suferă procesul de ………………..……………
40. Brânza de vacă se obține prin coagularea ………………. sub acţiunea acidului lactic.
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
I.2. Microbiologie
1. Substratul asupra cărora acţionează cele mai multe bacterii si levuri prezente în lapte
este reprezentat de ........................................
4. Īn urma acţiunii bacteriilor proteolitice asupra proteinelor din lapte si produsele lactate,
pot apare următoarele modificări: ....................../................ ............/........
............../...............şi ...................
8. Cea mai importantă proprietate a cărnii care influenţează calitatea ei microbiologică este
..............................................
12. Inhibarea germenilor patogeni din carne, se poate face de către bacteriile ........................
14. Speciile de clostridii cu cea mai mare semnificaţie pentru conservabilitatea conservelor
sunt: .............................../...........................
15. Provenienţa gemenilor din genul Bacillus in conserve poate fi: ..........................................
6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
16. Factorii de apărare antimicrobiană a oului sunt de natura fizică şi chimică, reprezentate
de ......................../........................şi ....................
20. Un proces nedorit al masei de cereale care apare in timpul depozitării acestora
este...............................................
21. Cele mai importante micotoxine produse de mucegaiurile prezente în boabe de cereale,
aparţin genurilor .......................şi.......................
22. Boala întinderii pâinii apare la pâinea fabricată din făina puternic contaminată cu spori de
..............................................
27. Cele mai frecvente alterări ale legumelor şi fructelor sunt cauzate de
.............................................
7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
33. Alterarea berii poate fi provocată de un număr mic de microorganisme deoarece în bere
există anumiţi factori . ..............................................
36. Prepararea vinurilor din struguri mucegăiţi, duce la apariţia unor defecte datorită
eliberării în must a enzimelor............................................
37. În ciclul evolutiv al drojdiilor la fermentarea vinului se distinge faza de multiplicare, faza
de staţionare si faza de .....................
3. Prima cifră a codului „E” atribuit unui aditiv alimentar indică ...................................
4. Specificaţi din ce clasă fac parte următorii aditivi: E120 - .....................................; E221 -
..........................................; E300 - .............................................................................
8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
10. Enumerați 3 dintre studiile care se fac la evaluarea toxicologică a unui aditiv alimentar:
.....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
14. Enumeraţi 4 dintre factorii de care depinde activitatea antiseptică a unui conservant:
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
19. Stabilizarea produselor alimentare faţă de oxidare se poate realiza prin următoarele
modalități (3 exemple): ...............................................................................................................
.......................................................................................................................................................
10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
32. Conform principiului transferului din regulamentul CE 1333/2008, prezenţa aditivului este
autorizată într-un produs alimentar compus în cazul în care
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
33. Conform principiului transferului din regulamentul CE 1333/2008, prezenţa aditivului este
autorizată într-un produs alimentar destinat ...............................................................................
.......................................................................................................................................................
37. Cel mai important rol antimicrobian al nitriţilor este cel de ..................................................
39. Enumeraţi 3 dintre factorii de care depinde activitatea azotitului faţă de Clostridium
botulinum :
.......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
I.4. Nutriţie
6. Cei mai importanți factori care afectează compoziția grăsimii corpului sunt
…............................../…............................../…......................
9. Măsurarea distribuției grăsimii se poate face prin măsurarea circumferinței taliei luată
chiar deasupra ………….......
11. Pentru a menține greutatea corporală ……..............de energie trebuie să fie echilibrat cu
energia ………..............(input / output)
14. Valoarea energetică eliberată prin arderea a 1 gram de grăsimi în bomba calorimetrică
este…....................
15. Valoarea energetică eliberată prin arderea a 1 gram de proteine în bomba calorimetrică
este …...................
17. Bilanț energetic negativ înseamnă un aport nutrițional ……...... recodările necesare
fiziologic.
12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
18. Rata metabolică bazală (BMR – bazal metabolic rate) reprezintă cantitatea de
….............… necesară organismului pentru a efectua funcțiile sale de bază, pe o anumită
perioadă de timp.
19. Procentul de energie necesară desfășurării proceselor de bază ale vieții din totalul
energiei consumate zilnic este între …............ și …...................
21. O ……….............. optimă și activitate fizică constantă constituie promotori ai unui stil de
viață sănătos pentru populația vârstnică.
27. Alcoolul poate acoperi între ….....-…......% din necesarul de calorii al organismului în
repaus
29. Alimentele trebuie să conțină …...., ......, ....., și …. pentru prevenirea osteoporozei.
32. Cerealele integrale oferă în afară de aportul de fibre alimentare și alți ………..............
eliberare lentă, ............................, ............................., și.....................................
33. Glucidele cu eliberare lentă importante nutrițional sunt ….........................., lanțuri lungi
de monozaharide care pot fi ............................... sau ..................................
34. Consumul de alimente crude care conțin amidon oferă foarte puțină energie
deoarece................................................le poate descompune
13
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
35. Prin gătirea alimentelor (prelucrarea termică) structura cristalină a amidonului se distruge
și face posibilă digestia acestuia în..........................................
36. Amidonul care rămâne intact in urma digestiei se numește amidon ..................................
38. Omul nu produce ..................... care să descompună fibrele alimentare, cu toate acestea,
...................................... din intestinul gros (colon) pot descompune fibrele
39. Efectele benefice ale fibrelor alimentare, dovedite științific, sunt de reducere a riscului de
.................... și ........................, care reprezintă factori de risc primar pentru ...........................
Tematică: Control materii prime vegetale şi animale; Utilaje pentru industria alimentară
Subiecte tip grilă cu o singură variantă de răspuns: 24 de grile x 1 punct.
14
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
8. Se consideră că, grâul este foarte bun, dacă are un conținut de gluten umed :
a) Mai mare 26%
b) Mai mic de 22%.
c) Între 22-24%
15
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
c) Aspect: boabe mici, ușorşiştave, înveliş semisubţire, culoare: roșie, cu pete sau vârfuri
maronii, miros: ușor de fermentat, gust: acrișor
16
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
19. Strugurii, sub aspect structural, sunt alcătuiţi din ciorchini şi bace:
a) Ciorchine 2-7%, boabe 93-98%
b) Ciorchine 8-10%, boabe 90-92%
c) Ciorchine 3-8%, boabe 92-97%
17
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
24. Calitatea materiei prime floarea soarelui din punct de vedere al compoziției chimice este
dată de:
a) Existența unor raporturi echilibrate între componentele semințelor: miez/coaja,
substanța uscată/umiditate, ulei/proteină, ulei/acizi grași liberi
b) Raporturi nefavorabile între: miez/coaja, substanța uscată/umiditate, ulei/proteină,
ulei/acizi grași liberi
c) Raporturi favorabile între: miez/substanța uscată, proteina/ulei, umiditate/acizi grași
25. Hameiul conține următoarele elemente importante pentru industria berii
a) Proteine, extractive neazotate care imprimă berii însușirile sale caracteristice
b) Substanțele amare, uleiurile volatile și taninurile care imprimă berii însușirile sale
caracteristice
c) Substanțe minerale, vitamine care imprimă berii însușirile sale caracteristice
29. Evaluarea hameiului se face senzorial prin puncte punând in valoare următoarele însușiri:
a) Puritatea probei, gradul de uscare, culoarea si luciul, forma conului, lupulina, aroma,
dăunători, semințe
b) Conținutul in lupulină
c) Conținutul in acizi amari
30. Recoltarea conurilor se face la:
a) Maturarea tehnică, moment evidențiat prin schimbarea culorii lor din verde în verde -
gălbuie, bracteele se întăresc şi devin lipicioase, lupulina trece de la culoarea argintie la
galbenă.
b) Maturarea fiziologică, moment evidențiat prin schimbarea culorii lor din verde în
verde - gălbuie, bracteele se întăresc şi devin lipicioase, lupulina trece de la culoarea
argintie la galbenă
18
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
c) Maturarea comercială, moment evidențiat prin schimbarea culorii lor din verde în
verde - gălbuie, bracteele se întăresc şi devin lipicioase, lupulina trece de la culoarea
argintie la galbenă
31. Pentru păstrare, sfecla trebuie sa fie:
a) matură, cu urme ușoare de vătămări, aparținand unuia sau două soiuri, decoletată
parțial, cu urme ușoare de impurități vegetale, curatită parțial de pământ și de impurități
minerale
b) matură, sănătoasă, aparținând unui singur soi, decoletată corect, fară impurități
vegetale, bine curațită de pământ și de impurități minerale
c) la maturitate tehnică, din soiuri diferite, cu usoare impurități vegetale, curațită de
pământ parțial
19
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
39. Criteriile organoleptice care stau la baza aprecierii calităţii strugurilor la recoltare
a) Mărimea, forma, uniformitatea strugurilor si a boabelor
b) Grosimea şi elaticitatea pieliţei de la suprafaţa strugurilor; consistenţa pulpei;gustul şi
aroma
c) Aşezarea boabelor pe ciorchine, culoarea şi uniformitatea pieliţei.
20
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
6. Brânza telemea maturată de vacă trebuie să aibă un conţinut de clorură de sodiu între:
a. 2.5-4%
b. 2.5-3.5%
c. 2.5-3%
21
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
15. Care dintre valorile de pH de mai jos indică o carne de pasăre proaspătă:
a. 6.0
b. 6.3
c. 6.5
21. Care dintre următoarele afirmaţii privind compoziţia lactozei este adevărată?
a. Glucoză+fructoză
b. Glucoză+levuloză
c. Glucoză+galactoză
22. Care este conţinutul minim de grăsime din laptele integral de vacă?
a. 3.2%
b. 4.5%
c. 5.0%
22
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
26. Următoarea afirmaţie despre falsificarea laptelui crud cu substanţe neutralizante este falsă:
a. pH-ul laptelui devine acid
b. Aciditatea laptelui scade
c. Laptele coagulează greu sau nu coagulează la procesare
29. Aciditatea maximă admisă pentru preocesarea industrială a laptelui integral este de:
a. 19°T la laptele de vacă, 24°T la laptele de bivoliţă, 21°T la laptele de oaie
b. 21°T la laptele de vacă, 24°T la laptele de bivoliţă, 19°T la laptele de oaie
c. 19°T la laptele de vacă, 21°T la laptele de bivoliţă, 24°T la laptele de la oaie
23
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
c. 5.2-6.0
24
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
5. Un castel de apă care face parte dintr-o instalație de alimentare cu apă a unei
întreprinderi, are rolul:
a. Să asigure necesarul de apă a unităţii de producţie şi să asigure rezerva de apă în caz
de incendiu sau de defectare a sistemelor de pompare;
b. Să asigure rezerva de apă pentru staţiile de tratarea a apei şi de eliminare a
impurităţilor;
c. Să asigure corectarea calității apei şi epurarea apelor uzate provenite din procesele de
producţie.
25
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
13. În extractorul cu bandă tip De Smet, materialul (brokenul) supus extracţia cu solvenţi
se deplasează în instalaţie, de la alimentare către evacuare:
a. Prin intermediul unui transportor melcat orizontal;
b. Prin intermediul unui transportor cu racleţi cu mişcare continuă;
c. Prin intermediul unei benzi transportoare din plasă de sârmă cu mişcare sacadată.
15. La utilajul pentru mărunţirea grosieră a cărnii (volf), ansamblul tăietor complex este
alcătuit din următoarele elemente:
a. Melc de lucru, cuţit, sită, inel de strângere;
b. Melc de lucru, două cuţite, două site, inel de strângere;
c. Disc Vorschneider, două cuţite, două site, inel de strângere.
16. La moara coloidală pentru mărunţirea fină a cărnii, reglarea gradului de mărunţire se
realizează:
a. Prin modificarea dimensiunii fantei de evacuare a pastei mărunţite;
b. Prin modificarea distanţei dintre stator şi rotor;
c. Prin modificarea turaţiei axului pe care sunt montate cuţitele.
26
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
b. Prin intermediul unui şurub de formă cilindrică sau conică antrenat de un sistem de
acţionare cu motor electric;
c. Prin intermediul unui piston acţionat mecanic sau hidraulic, care se deplasează într-un
cilindru închis.
18. Pentru sortarea manuală a produselor vegetale se poate utiliza următorul tip de
instalaţie:
a. Instalaţie de sortat în curent de aer;
b. Instalaţie de sortat după culoare cu celule fotoelectrice;
c. Instalaţie de sortat cu bandă de sortare
21. În cazanul duplicat, gradul de opărire al produselor vegetale nu este influențat de:
a. Durata procesului de opărire;
b. Presiunea aburilor din mantaua de incălzire;
c. Temperatura de opărire.
23. În procesul de prelucrare a strugurilor, pentru obținerea mustului prin presare, la presa
pneumatică orizontală boştina supusă presării se alimentează:
a. În burduful de cauciuc de unde mustul se scurge prin racordurile laterale;
b. În spaţiul dintre burduful de cauciuc şi tamburul perforat al presei;
c. În jgheabul din partea inferioară a presei, prevăzut cu transportor elicoidal.
24. Pentru deburbarea mustului de struguri după presare, se poate utiliza una din
următoarele tipuri de instalaţii:
a. Scurgător înclinat cu cilindru fix fără compresare tip Blachere;
b. Centrifugă separatoare cu talere sau centrifugă separatoare cu camere;
27
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
28. Pentru obținerea mustului de bere, filtrarea plămezii zaharificate după operația de
brasaj, nu se poate realiza cu următorul tip de utilaj:
a. Cazanul de filtrare;
b. Cazanul de sedimentare;
c. Filtrul presă cu rame și plăci.
29. La clarificarea mustului de bere, pentru separarea trubului la cald cu cazanul tip
Whirlpool (Rotapool), intrarea mustului în cazan se realizează:
a. Tangenţial, la o treime din înălţimea cazanului pentru obţinerea efectului de rotaţie;
b. Pe la partea superioară a cazanului, printr-un racord care distribuie mustul de sus în
jos;
c. Pe la partea inferioară a cazanului, pentru eliminarea aerului din spaţiul format între
fundul cazanului şi fundul dublu, perforat.
28
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
32. Pentru pasteurizarea laptelui, într-un utilaj de tipul pasteurizator cu plăci cu recuperare
de căldură se realizează preîncălzirea laptelui:
a. Cu apă caldă obținută prin răcirea laptelui pasteurizat;
b. Cu abur primar;
c. Cu laptele pasteurizat care se răceşte.
34. Într-o instalaţie de obţinere a laptelui praf prin pulverizare, uscarea laptelui se
realizează:
a. Datorită contactului dintre laptele fin pulverizat şi aerul cald şi uscat din turnul de
uscare;
b. Datorită contactului dintre o peliculă subţire de lapte şi suprafaţa valţurilor încălzite;
c. Datorită contactului dintre laptele fin pulverizat şi suprafaţa valţurilor încălzite.
36. Aparatul de procentaj montat la baza celulelor de siloz pentru depozitarea cerealelor,
are rolul:
a. De a înregistra cantitatea de cereale care se descarcă din silozul respectiv;
b. De a stabili proporţii volumice între diverse calităţi de cereale depozitate pentru a
obţine un amestec de calitate medie la procesare;
c. De a măsura cantitatea de cereale care se descarcă, pentru ca din fiecare celulă de siloz
să se descarce cantități egale
37. La sitele plane pentru sortarea cerealelor sau clasarea pe dimensiuni a măcinișurilor,
mișcarea plan circulară a ramelor cu site este realizată:
a. Prin intermediul unui mecanism bielă manivelă;
b. Prin intermediul unui mecanism cu excentric acționat de o roată de curea;
c. Prin intermediul unei transmisii cu roţi dinţate cilindrice
38. La măcinarea cerealelor prin intermediul utilajului de tip VDA (valț dublu automat),
modificarea gradului de mărunţire se realizează:
a. Prin modificarea turaţiei tăvălugilor de măcinare;
b. Prin modificarea distanţei dintre tăvălugii de alimentare;
c. Prin modificarea distanţei dintre tăvălugii de măcinare.
29
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
39. În cazul cuptoarelor cu circulaţie forţată a gazelor, recircularea gazelor are rolul:
a. De dirijarea a căldurii în zonele de coacere;
b. Economiei de energie prin recuperarea de căldură;
c. Încălzirii uniforme a cuptorului.
40. La un cuptor electric cu trei vetre şi o cameră de dospire, căldura necesară coacerii
produselor de panificaţie se realizează:
a. Într-un bloc de conversie termică unde combustibilul gazos este transformat prin
ardere in căldură;
b. Prin transformarea energiei electrice în căldură, cu ajutorul unor rezistenţe electrice;
c. Prin circulaţia forţată a gazelor de ardere, în scopul recirculării căldurii.
3. La o fabrică de bere se recepționează următoarele loturi de malț: lotul I: 20 tone având 73,5
% extract, lotul II: 25 tone având 74,1 % extract, lotul III: 15 tone având 72,7 % extract. Să se
stabilească ce randament în extract are întreaga cantitate de malț recepționată.
4. Cantitatea iniţială de must care urmează a fi supusă fierberii cu hamei este de 500 hl.
Mustul nefiert are concentrația în extract de 10 %. Care va fi volumul final de must fiert cu
hamei și concentrația acestuia (rezultatul se exprimă cu 2 zecimale) dacă evaporarea orară la
fierbere este de 8,5 %, iar fierberea durează 1,5 ore?
5. Stabiliți cantitățile de malț necesare alcătuirii unui amestec din două loturi având fiecare
72%, respectiv 74% randament în extract, știind că trebuie să se obțină 30 t te malț cu
randamentul în extract de 73,5%.
31
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
1. Stabiliți care este cantitatea de apă dedurizată necesară corecției concentrației alcoolice a
25000 litri de distilat de vin având concentrația alcoolică de 43,2 % vol. pentru a o corija la
valoarea de 40 % vol.
2. Să se calculeze materialele necesare preparării unui tiraj de 10000 sticle de vin spumant
(capacitate 0,75 l), cunoscându-se următoarele:
- vinul materie primă conține 5 g/l zahăr invertit;
- licoarea de tiraj conține 500 g/l zahăr invertit;
- maiaua de drojdii se adaugă în proporție de 3,5% raportată la amestecul de tiraj și conține 50
g/l zahăr invertit;
- amestecul de tiraj pentru refermentare trebuie să conțină 25 g/l zahăr invertit;
- vinul spumant brut obținut nu conține zahăr invertit fermentescibil;
- nu sunt luate în considerare pierderile tehnologice.
3. Pentru a obține 10000 litri must de struguri cu 210 g/l zahăr, se cupajează două musturi
având 190, respectiv 240 g/l zahăr. Să se stabilească volumul de must care trebuie luat din
fiecare din cele două musturi care intră în alcătuirea cupajului.
4. Într-un cupaj de vin se utilizează trei loturi de vin: 7000 litri cu o concentrație alcoolică de
12,3 % vol., 2500 litri cu o concentrație alcoolică de 13,5 % vol. și 9000 litri având o
concentrație alcoolică de 13,1 % vol. Care va fi concentrația alcoolică a cupajului rezultat ?
Rezultatul se va exprima cu 2 zecimale.
5. În alcătuirea unui cupaj intră 2 loturi de vin: 15000 litri cu o concentrație alcoolică de 13,5
% vol. și al doilea în cantitate de 3000 litri având o concentrație alcoolică de 14,0 % vol.
Stabiliți concentrația alcoolică și volumul final al cupajului rezultat din cele două vinuri.
Rezultatul se va exprima cu 2 zecimale.
1. La sacrificarea a 265 bovine adulte cal I-a s-au obţinut 62850 kg carne. Masa vie a
bovinelor la recepţia în abator a fost de 118988 kg. Să se arate ce masă vie poate fi confirmată
furnizorului dacă randamentul minim normat este de 51,5%. Să se arate şi ce calou (scădere în
greutate) s-a înregistrat în timpul transportului.
2. Ce randament se realizează dacă din sacrificarea a 85 bovine adulte cu o masă vie de 42500
kg s-au obţinut 22320 kg carne? Ce plus de carne s-a realizat dacă se are în vedere
randamentul minim normat de 51,5%?
3. Calcule tehnologice: Într-o fabrică de preparate din carne se obţin 2500 kg parizer, 2500 kg
salam italian şi 3000 kg salam de porc. Se afle numărul de cărucioare pe care se asează
produsele, durata totală a procesului de afumare şi pasteurizare şi numărul de celule de
afumare-pasteurizare cunoscându-se:
- G – producţia unui sortiment, în kg;
- g1 – încărcărea specifică pentru parizer 200 kg/ cărucior;
32
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
1. Să se calculeze ce cantitate de lapte integral cu 3,4% grăsime este necesară pentru a obţine
2000 pahare de 500 ml cu lapte bătut cu 2% grăsime, ştiind că de la normalizarea laptelui
rezultă smântână cu 30% grăsime. Pierderile tehnologice sunt de 1,5% faţă de laptele integral.
2. Ştiind că ȋn urma presării a 520 kg brânză Olanda cu 12,9% grăsime se obţin 349 kg brânză
presată cu 18,9% grăsime, să se calculeze pierderile de grăsime în zer produse în timpul
operaţiei de presare. Pierderile tehnologice în cursul operaţiei de presare sunt 0,4% raportate
la cantitatea de brânză supusă presării.
33
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
3. Să se arate ce cantitate de muşchi în stare refrigerată este necesară pentru obţinerea a 2150
kg muşchi maturat, cunoscând faptul că la injectare creşterea în greutate este de 10%, iar
la saramurare prin imersie de 5,5%. Ce procent de sare are produsul maturat, cunoscându-
se faptul că saramura de injectare este de concentraţie 14%, iar cea de imersie (acoperire)
de 16%?
4. Calculaţi cantităţile de materii prime şi auxiliare (mase brute, kg) necesare obţinerii a
1000 kg compoziţie pentru o conservă din carne pentru copii de tip Senior-food (Pilaf cu
carne) ce conţine 15% carne de mânzat, 40% orez, 1% ceapă, 5% ulei floarea-soarelui,
0,7% sare şi 38,3% supă (mase nete, kg) cunoscând pierderile la alegerea, tăierea şi
blanşarea cărnii (31,2%), pierderile la curăţirea, tocarea şi prăjirea cepei (49,5%) respectiv
creşterile în greutate la fierberea orezului (150%).
4. În cadrul unei unități de morărit cu capacitatea de 179 t/24 h, care produce făină pentru
paste făinoase și lucrează continuu în trei schimburi, se urmărește să se realizeze o partidă de
măciniș pe o durată de 30 zile. Admitând că amestecul trebuie să aibă o sticlozitate de 65% și
cunoscând faptul că se folosec două loturi de grâu care au 52% sticlozitate și respectiv 73%
sticlozitate, să se stabilească participația cantitativă a loturilor la formarea partidei, folosind
metoda proporțiilor inverse.
1. La fabricarea unei sarje de fursecuri se folosesc: 750 g făină, 600 g margarină, 300 g
zahăr farin, 3 gălbenuşuri de ou ( masa = 51 g), 15 g vanilie, 3 g sare. În urma coacerii s-au
obţinut 1395 g fursecuri. Să se calculeze:
a. Reţeta cadru de fabricaţie pentru 100 kg făină
b. Randamentul de fabricaţie
c. Consumul specific de făină
d. Pierderile care au avut loc la fabricaţie
35
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
3. Pentru determinarea calității făinii prin proba de coacere se folosesc următoarele cantități
de materii prime: 2100 g făină, 63 g drojdie, 31,5 g sare și 1300 ml apă. În urma operațiilor de
frământare și fermentare cantitatea de aluat rezultat a fost de 3416 g. Se mai cunoaște că în
urma coacerii se obțin 3 pâini cu greutatea totală de 3016 g iar după răcire au greutatea totală
de 2930 g. Să se calculeze:
a. Pierderile care au avut loc la fermentare
b. Pierderile care au avut loc la coacere
c. Pierderile care au avut loc la răcire
d. Masa unei pâini după răcire, în grame
4. Într-o brutărie pentru obţinerea pâinii s-au folosit următoarele cantităţi de materii prime:
14,5 kg făină, 0,43 kg drojdie, 0,22 kg sare şi 8,6 l apă. În urma proceselor de frământare şi
fermentare cantitatea de aluat rezultat este de 23,2 kg. Mai cunoaştem că în urma coaceri se
obţin 20 pâini cu greutate totală de 20,4 kg iar după răcire au greutatea totală de 20 kg. Să se
calculeze:
a. Pierderile care au loc la fermentare
b. Pierderile care au loc la coacere
c. Pierderile care au loc la răcire
d. Masa unei pâini după răcire, în grame
5. Pentru obţinerea unei şarje de biscuiţi cu amoniac este nevoie de 1500g făină albă750 g
zahăr, 6 ouă (masa unui ou 50 g), 210 ml ulei, 21 g bicarbonat de amoniu şi 6 g sare. În urma
coacerii s-au obţinut 2280 g biscuiţi cu amoniac. Să se calculeze:
a. Reţeta cadru de fabricaţie pentru 100 kg făină
b. Randamentul de fabricaţie
c. Consumul specific de materii prime și auxiliare
d. Pierderile care au avut loc la fabricaţie
36
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
1. Care este procentul din zahărul sfeclei care se extrage din tăiţei şi care este conţinutul
procentual de zahăr al zemii de extracţie dacă se prelucrează sfeclă cu 17% zahăr la un sutiraj
de 115%? Pierderile totale la extracţie sunt de 0.8% faţă de sfeclă.
2. Care este cantitatea de apă de presă rezultată pe schimb, într-o fabrică de zahăr, cu
capacitatea de prelucrare de 4000 t/ sfeclă în 24h, ştiind că: tăiţeii iniţiali conţin 5% marc;
tăiţeii epuizaţi, 5,3% marc; borhotul presat conţine 9% marc, iar densitatea apelor de presă
este ρ = 1003 kg/m3.
3. Din 500hl sirop cu conţinut de 58,5% substanţă uscată şi cu masa specifică de 1,278 g/cm 3
se obţine o masă de produs cu 93% substanţă uscată. Ce volum de apă trebuie evaporat în
total ?
37
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
5. Care este volumul unui predefecator al unei fabrici de zahăr cu capacitatea de 4 000 tone
sfeclă în 24 h, dacă se foloseşte la predefecare 0,3 kg CaO pentru 100 kg sfeclă, utilizându-se
un lapte de var 20ºBé care conţine 206 g CaO/l, iar durata predefecării este 15 min., sutirajul
de 120% şi densitatea 1030 kg/m3. (pentru volumul predefecatorului se aplică coeficientul
suplimentar de 1,25).
1.Se prepară masă de fondant cu 12% umiditate, după următoarea reţetă: 80 kg zahăr cu 0,3%
umiditate; 20 kg sirop de glucoză cu 81,5% substantă uscată; 0,7 kg acid citric cu 0,1
umiditate; 0,1 kg arome cu 90,0 % umiditate; 0,024 kg coloranţi cu 7,0 % umiditate.
Presupunând că întreaga cantitate de substanţă uscată din materia primă se găseşte în produsul
finit (deci nu sunt pierderi de fabricaţie), să se stabilească cantitatea de fondant obtinuta.
2. Pentru 100 kg halva se consumă 60 kg tahîn şi 40 kg halviţă. Halviţa se prepară din părţi
egale de sirop de glucoză şi de zahar şi conţine 7% umiditate. Tahînul se obţine din miezul
seminţelor de floarea-soarelui cu un conţinut de 58% ulei. Să se determine conţinutul
procentual al halvalei în ulei, zahăr şi umiditate.
3. Raportul dintre cantitatea zahar si cea de apa la dizolvare este 3:1 (nu intra in calcul) iar
raportul dintre zahar si sirop de glucoza este de 7: 3. Dizolvarea se face intr-un cazan duplicat
38
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
de 200 litri, volumul util fiind de 70%. Siropul de bomboane rezultat are 83% su. Care sunt
cantitatile de zahar (100% su) si sirop de glucoza (82% su) ce se pot introduce in acest cazan,
considerand densitatea siropului la fierbere 1,2 kg/dm3.
39
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
Anexa 4
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Programul de studii ..........................................................................
Sesiunea ............................................
40
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
Nota finală se calculează astfel: 30% nota Îndrumătorului de proiect +70% nota
Comisiei examenului de diplomă.
Nota devine definitivă în momentul susţinerii publice a proiectului.
În cazul unei lucrări de cercetare se vor nota parţial următoarele componente pentru
acordarea notei finale:
− Oportunitatea şi justificarea temei alese (5-10 puncte) .....................
− Studiul documentar (5-10 puncte) ....................
− Materiale si metode (5-10 puncte) .....................
− Rezultate şi discuţii (10-20 puncte) ....................
− Concluzii (5-10 puncte) ....................
− Bibliografia (5 puncte)
− Prezentarea grafică generală (5-10 puncte) ....................
− Contribuţiile proprii (10-15 puncte) ....................
− Activitatea generală a absolventului la elaborarea proiectului (5-10 puncte)
....................
Comisia apreciază proiectului de diplomă cu nota ............................
Observaţii: Nu este admis un proiect care nu are acoperire de minim nota 5 (cinci),
pentru oricare dintre criteriile prezentate anterior.
41
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
Bibliografie
42
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384 /int. 118; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro
22. Pomohaci N., Cotea V.V., Stoian V., Namoloşanu I., Popa A., Sîrghi C., Antoce
Arina, 2001. Oenologie. vol. II, Îngrijirea, stabilizarea si îmbutelierea vinurilor.
Construcţii si echipamente vinicole, Editura Ceres, Bucureşti.
23. Elena Mudura, Tehnologia malţului şi berii. Editura Mega, Cluj Napoca, 2013.
24. Adriana Paucean, Simona Maria Man, 2015, Tehnologia Produselor vegetale-
Tehnologia Moraritului si Panificatiei. Editura Academic Press Cluj-Napoca
25. Adriana Paucean, 2011, Tehnologii de procesare a legumelor si fructelor, Editura
Risoprint Cluj-Napoca
26. Păucean Adriana, Simona M. Man, 2015, Tehnologia produselor vegetale, Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca
27. Păucean Adriana, Simona M. Man, 2018, Procesarea în industria morăritului şi
panificaţiei Ed.Mega, Cluj-Napoca
28. Sălăgean, C. D., Ţibulcă, D., 2009, Tehnologia semiconservelor şi conservelor din
carne şi peşte, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
29. Sălăgean, C. D., 2012, Tehnologia semiconservelor şi conservelor din carne şi peşte,
Îndrumător de lucrări practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
30. Racolța E., Tehnologia Zahărului, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2013.
31. Racolţa Emil, Marta Hodrea, Teodora Şchiop, Îndrumător de lucrări practice pentru
produse zaharoase, Ed.Risoprint, 2008.
32. Racolţa Emil, Tehnologia amidonului şi a produselor zaharoase, Ed. Risoprint 2008
33. Racolța Emil, 2014. Tehnologia uleiurilor vegetale și a margarinei. Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca
34. Ţibulcă, D. şi Sălăgean, D., 2000, Tehnologia cărnii şi a produselor din carne, vol I şi
II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
35. Sălăgean, D. şi Ţibulcă, D., 2009, Tehnologia produselor din carne, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca
36. Ţibulcă, D. şi Sălăgean, D., 2010, Procesarea cărnii, vol. I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
37. Sălăgean, D. şi Ţibulcă, D., 2010, Tehnologia cărnii şi a produselor din carne –
îndrumător de lucrări practice, Ed. Risoprint
38. Mirela Anamaria Jimborean şi Dorin Ţibulcă, 2006, Tehnologia de fabricare a
brânzeturilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca ISBN: 973-751-364-9
39. Mirela Anamaria Jimborean şi Dorin Ţibulcă, 2013, Tehnologia produselor lactate –
îndrumător de lucrări practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 978-973-53-
1012-7
40. Ţibulcă, D. şi Mirela Jimborean, 2005, Tehnologia laptelui şi a produselor lactate,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
41. D. Ţibulcă, Mirela Anamaria Jimborean, 2008, Tehnologia de obţinere a produselor
lactate, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, ISBN 978-973-751-722-7
42. Dorin Ţibulcă şi Mirela Anamaria Jimborean, 2015, Procesarea laptelui, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca
43. Dorin Ţibulcă şi Dan Claudiu Salagean, 2016. Procesarea cărnii, vol. 2, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca
44. Mirela Anamaria Jimborean şi Dorin Ţibulcă, 2016. Procesarea laptelui, partea a II-a,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
43