5.5.

Indicatorii Băncii Mondiale

Acordarea împrumuturilor de către organismele internaţionale se face pe baza unei

profunde analize a proiectelor de investiţii elaborate de beneficiarul de credite. Banca Mondială
acordă aceste credite numai pentru obiective concrete de investiţii cu o înaltă eficienţă
economică.
Caracterizarea eficienţei economice a obiectivelor ce vor fi eventual creditate se face
printr-un sistem de indicatori elaborat special pentru acest scop, de forul financiar al ONU. În
prezent, acest sistem este preluat şi de aproape toate marile bănci finanţatoare de investiţii
existente în lume. Sistemul de indicatori este format din:

5.5.1. Angajamentul de capital

Acest indicator exprimă costurile totale iniţiale de investiţii, pentru constituirea
capacităţilor de producţie proiectate şi a costurilor ulterioare punerii în funcţiune, pentru
exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimate în valoare actuală, la un moment de
referinţă, de regulă momentul începerii lucrărilor de investiţii (n). În activitatea practică, acest
indicator se mai numeşte capital angajat.
Orizontul de timp pentru calculul capitalului angajat este durata de execuţie a lucrărilor de
investiţii (d) şi durata eficientă de funcţionare (D).
Angajamentul de capital se determină cu ajutorul relaţiei:
d D 1
K ta  I ta  C ta    I h  C h   ,
h 1 1  a  h
în care:
K t – angajamentul total de capital, actualizat la momentul n;
a

I t a – costurile totale actualizate la momentul n;

Ih – investiţiile anuale;
Ch – costurile anuale sau cheltuielile anuale;
d – durata de execuţie a lucrărilor de investiţii;
D – durata eficientă de funcţionare.
Cunoaşterea angajamentului de capital prezintă interes pentru investitori şi manageri,
deoarece trebuie să se urmărească dacă valoarea actuală totală a cash-flow-ului este mai mare
decât angajamentul de capital. Un proiect are un cost eficient şi este acceptabil dacă:
CFta > Kta,
unde: CFta – cash-flow total actualizat.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
determinate de constituirea şi funcţionarea capacităţilor de producţie şi servicii, angajamentul de
capital se recomandă a fi folosit drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investiţii
realizate în domeniile de interes public, finanţate de la buget, minim Kta.
Calculul şi analiza acestui indicator este prevăzută de metodologia BIRD şi a altor
organisme financiar-bancare internaţionale, fiind cunoscut sub denumirea de costuri totale
actualizate (Cta).
5.5.2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale
actualizate
Analiza venituri-costuri se bazează pe evaluarea raportului şi diferenţei absolute dintre
veniturile totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate reprezentate prin capitalul angajat
actualizat (Kta), pentru n = 0.
dD 1
V ta   Vh  ,
h 1 1  a  h
dD 1
K ta    I h  C h  
h 1 1  a  h

1
 În abordarea statică a problemelor, adică pentru o rată de actualizare a = 0, avantajul net
actualizat al proiectului va fi:
ANt = Vt – Kt
Operând cu valori actualizate cumulate, la o anumită rată de actualizare (a), avantajul net
actualizat al investitorului la proiectul dat va fi:
ANta = Vta – Kta
Dacă Vt = Kt, respectiv Vta = Kta
V V
r  t  1; ra  ta  1,
Kt K ta
ceea ce indică faptul că proiectul de investiţii nu produce nici avantaje, nici pierderi, deci
investitorul nu câştigă nimic.
Când Vt < Kt, respectiv Vta < Kta, raportul venituri-costuri este subunitar:
Vt Vta
 1, 1
Kt K ta
proiectul produce pierderi, costurile nu se recuperează, iar acesta trebuie respins deoarece
Vta
nu este eficient. Dacă  1 , nu are rost să mai calculăm ceilalţi indicatori de analiză dinamică
K ta
a eficienţei economice a investiţiilor.
Vt
Dacă Vt > Kt, respectiv Vta > Kta, raportul dintre venituri şi costuri este supraunitar >
Kt
Vta
1, > 1, ceea ce exprimă faptul că proiectul este eficient, acceptabil şi se poate continua
K ta
analiza.
Având în vedere că analiza acestui indicator se referă la un orizont de timp îndelungat, că
Vh şi Ch sunt valori previzionate, pentru a contracara eventualele perturbări şi deformări ale
indicatorului ra, pentru a reţine un proiect este nevoie ca ra să fie cu mult mai mare ca 1.
Vta
Trebuie subliniat faptul că raportul este sensibil la mărimea ratelor de actualizare.
K ta
Dacă analizăm rezultatelor obţinute după determinarea raportului şi a diferenţei dintre
veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate, se desprinde ideea că mărimea ratei de
actualizare folosite, pe de o parte, şi valoarea raportului venituri-costuri (sau diferenţa absolută
între venituri şi costuri), pe de altă parte, se stabilesc următoarele;
1. cu cât mărimea ratei de actualizare este mai mică (a  0), cu atât creşte
valoarea raportului venituri-costuri şi a avantajului net (Vta – Kta);
Pentru a = 0, Vta  Vt   Vh ; K ta  I t   C h , iar
Vta
şi Vta  K ta iau valori maxime.
K ta
2. pe măsură ce creşte mărimea ratei de actualizare folosite în calcule,
Vta Vta
raportul şi mărimea absolută a avantajului economic net scad, raportul
K ta K ta
poate deveni chiar subunitar, iar (Vta – Kta) ia valori negative.
Raportul venituri-costuri este utilizat în calitate de criteriu de decizie în investiţii.
Se consideră ca fiind eficientă, optimă, acea variantă sau acel proiect care asigură o
valoare maximă a indicatorului raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale
actualizate:
V
ra  ta  max (obţinerea unui venit cât mai mare pe unitate de costuri totale).
K ta

2
 5.5.3. Venitul net actualizat (valoarea actualizată netă totală)
Venitul net actualizat constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economică şi
financiară a oricărui proiect de investiţii.
Indicatorul VNta caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj economic al unui
proiect de investiţii, câştigul, răsplata sau recompensa investitorului pentru capitalul investit în
proiectul respectiv, exprimat fie sub formă de cash-flow în valoare actuală, fie ca valoare netă
actualizată.
Definit în raport de cash-flow, indicatorul VN ta realizează compararea între cash-flow-ul
total actualizat degajat pe durata de viaţă economică a unui proiect sau variante de proiect de
investiţii (CFta) şi efortul investiţional total generat de acel proiect, exprimat tot în valoare
actualizată (Ita).
Momentul de referinţă pentru calculul valorii actuale totale a investiţiei şi cash-flow-ului
este momentul începerii lucrărilor (n = 0).
VNta este un indicator integral de eficienţă economică a investiţiilor de tipul diferenţei şi
pune în evidenţă surplusul total de cash-flow în raport cu costul investiţiei, toate exprimate în
valori actuale.
Când durata de realizare a proiectului de investiţii este scurtă, sub un an, iar exploatarea
investiţiilor, utilajelor, a capacităţilor de producţie şi servicii începe imediat, în acelaşi an:
D 1
VN ta   I t   CFh 
h 1 1  a  h , unde CFh = Ph + Ah.
Dacă durata de execuţie este mai mare de un an:
d 1 1 D 1
VN ta    I h    CFh 
d 
h 1 1  a  1  a  h 1
h
1  a  h .
Definit prin intermediul valorii nete, VNta exprimă suma algebrică a valorii nete actualizate
pe orizontul de timp (d+D).
Prin valoarea netă anuală, pentru fiecare an h, h   d  D  , se înţelege diferenţa dintre
volumul anual al veniturilor generate şi previzionate la un proiect de investiţii şi al costurilor
totale, de investiţii şi de exploatare, din anul h (Ih+Ch=Kh):
VN h  Vh   I h  C h   Vh  K h .
Deci
dD 1
VN ta   VN h 
h 1 1  a  h .
Sunt acceptate proiectele sau variantele de proiect caracterizate prin VNta>0. În plan
economic şi financiar, un proiect de investiţii cu VN ta pozitiv semnifică faptul că acel proiect are
capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viaţă economică D, capitalul investit, respectiv
că el are o rentabilitate globală, a capitalului iniţial cel puţin egală cu rata de actualizare (a)
folosită în calcule şi de a produce cash-flow în exces, de a asigura obţinerea unei anumite valori
nete. Cu cât VNta este mai mare, cu atât şi rentabilitatea sa este mai mare. Dacă VN ta are valoare
nulă sau negativă proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioară ratei de actualizare
(e < a); capitalul respectiv ar putea fi reinvestit cu o rentabilitate egală cu rata de actualizare şi ar
aduce avantaje corespunzătoare mai mari.
Rata de actualizare (a) folosită în calculele VN ta îndeplineşte rolul de criteriu de testare a
eficienţei (rentabilităţii) unui proiect de investiţii, de acceptare sau de respingere a unui proiect
de investiţii.
VNta la un proiect devine negativă dacă se alege pentru calcule o rată de actualizare (a)
prea mare, iar proiectul respectiv devine inoportun şi se respinge.
VNta îndeplineşte funcţia de criteriu de decizie de investiţii.
Punctele slabe ale indicatorului VNta sunt:
–nu pune în evidenţă importanţa relativă, comparativă a aportului proiectului respectiv;
–nu permite soluţionarea problemelor de decizie de investiţii când diferă durata de viaţă
economică de la proiect la altul;
–nu ţine seama de mărimea termenului de recuperare (T);
3
 –depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule, ceea ce ridică problema
acordării unei atenţii deosebite alegerii acesteia.
VNta, prin semnificaţia sa, determină valoarea economică a unui proiect de investiţii,
urmărindu-se creşterea acestei valori prin optimizarea deciziei de investiţii după criteriul
maximizării VNta. Deci se preferă proiectele care se caracterizează prin VNta maxim.

5.5.4. Indicele de profitabilitate

Caracterizează nivelul raportului dintre VNta şi fondurile de investiţii care stau la baza
proiectelor de investiţii şi generează acel volum de VNta.
Se pot avea în vedere investiţiile iniţiale (It) sau valoarea actualizată a acestora Ita. Se
exprimă în procente. Se calculează în trei moduri:
a) în funcţie de valoarea investiţiei totale:
VN ta
k  100
It
b) în funcţie de valoarea investiţiei totale actualizate:
VN ta
k'   100
I ta
c) în formă actualizată:
VN ta
ka  1.
I ta
Indicele de profitabilitate ne permite să selectăm variantele eficiente de proiect la care k a>1
şi să le ordonăm după valoarea descrescătoare a indicelui ka.
La proiectele la care Ka = 1, VNta va fi nul. Cu cât indicele de profitabilitate K a va fi mai
mare, cu atât proiectele sunt mai eficiente, în condiţii echivalente, comparabile din alte puncte de
vedere.
La calculul şi analiza proiectelor de investiţii trebuie apelat ori de câte ori proiectele se
diferenţiază între ele prin efortul investiţional necesar (I ta), deoarece ne permite să luăm în
considerare amploarea investiţiilor, costurile necesare de investiţii, ceea ce nu realizează VNta.
Varianta optimă de proiect este aceea care răspunde criteriului: ka  maxim.
5.5.5. Rata internă de rentabilitate a unui proiect de investiţii (RIR)
RIR reprezintă acea rată a dobânzii compuse care atunci când se foloseşte ca rată de
actualizare (a) pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de cash-flow şi de investiţii ale
proiectelor face ca suma valorii actuale a cash-flow-ului să fie egală cu suma valorii actuale a
costurilor de investiţii şi, deci, valoarea netă actuală totală să fie nulă:
RIR = a, pentru care VNta(a) = 0.
Deci, la RIR a unui proiect se ajunge atunci când VN ta a acelui proiect tinde să devină
egală cu zero.
Vta
VNta(a = RIR) = 0, iar  1.
K ta
În sens mai larg, RIR se defineşte ca acea rată de actualizare (a) care face ca pe perioada
(d+D) valoarea actualizată totală a veniturilor din vânzarea produselor să fie egală cu suma
costurilor totale de investiţii şi de exploatare actualizate Kta sau Cta.
La nivelul ratei interne de rentabilitate se ajunge atunci când VN ta(a) = 0 şi dacă RIR = a.
Din punt de vedere economic, dacă RIR = a, acest lucru semnifică faptul că proiectul degajă un
cash-flow egal cu capitalul investit şi că pe durata de viaţă economică el asigură o rentabilitate
anuală a, a capitalului, încă neamortizat, existent la începutul fiecărui an.
Pentru a > RIR proiectul de investiţii încetează de a mai fi eficient, deoarece Ita devine mai
mare ca volumul CFta şi VNta va avea valoare negativă (VNta < 0).
Dacă a < RIR, VNta este pozitivă şi deci, proiectul de investiţii devine acceptabil după
condiţia VNta > 0.

4
 Stabilirea RIR derivă direct din calculul valorii nete actuale totale (VN ta) dar, de această
dată, mărimea căutată nu este VNta, ci RIR şi nivelul acestuia se identifică prin tatonare, prin
încercări succesive.
Analitic, pentru determinarea RIR se pleacă de la egalitatea I ta = CFta, respectiv de la
ecuaţia:
VNta = –Ita + CFta = 0.
În vederea determinării RIR se calculează VNta corespunzătoare la diverse rate de
actualizare, alese întâmplător. Din aproape în aproape ajungem să stabilim care este acea rată de
actualizare care conduce la anularea VNta. În final, pentru determinarea cu exactitate a RIR se
foloseşte relaţia:
VN ta 
RIR  a min   a max  a min   ,
VN ta   VN ta 
în care:
amin şi amax – rata mai mică respectiv, rata mai mare de actualizare folosite pentru calculul
VNta; diferenţa admisă între ele trebuie să fie de maxim 5 puncte procentuale.
RIR are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de
investiţii şi fundamentarea opţiunilor.
La proiectele de investiţii care se caracterizează prin VNta apropiate, aproximativ egale, se
dă prioritate proiectului cu RIR maxim. În folosirea RIR drept criteriu de alegere vom avea în
vedere următoarea exigenţă:
–se acceptă proiectele cu RIR calculată > RIR dat, dorit.
Condiţia limită de acceptare a unui proiect de investiţii după RIR este RIR>0. Sub această
limită a RIR costurile de investiţii nu se recuperează.

5.5.6. Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno)

Indicatorul caracterizează costul intern, exprimat în valută naţională, al unei unităţi de
valută externă obţinută fie prin exportul de produse şi servicii, fie economisite prin înlocuirea
importului, ca urmare a realizării diferitelor proiecte de investiţii care au asemenea scopuri şi
obiective.
Cursul de revenire net actualizat serveşte, deci, la aprecierea competitivităţii activităţii
agenţilor economici din ţară pe piaţa internaţională.
Acest test ne permite să evităm deciziile de investiţii care asigură obţinerea/economisirea
de valută externă cu un cost intern prea mare.
Informaţiile necesare calculului CRNA sunt:
–fluxul veniturilor anuale în valută previzionate pe seama vânzărilor la export de produse
şi servicii, respectiv fluxul economiilor anuale de valută previzionate prin reducerea importului;
–costurile de investiţii şi exploatare a capacităţii exprimate în valută;
–costurile în monedă naţională pentru investiţii şi de exploatare a capacităţilor;
–fluxul valorii nete actuale.
Relaţia de calcul este:
CTA  lei  K ta 
CRNA  sau
VN ta  valută 
K ta  CTA  lei 
CRNA 
EN ta  valută 
unde:
Kta (CTA) – costurile totale actualizate (angajamentul total de capital) exprimat în lei;
VNta – valoarea netă totală actualizată, în valută;
ENta – economia netă totală actualizată, în valută.
Un proiect este acceptabil dacă CRNA  cursul oficial de schimb al valutei.
Legat de aplicarea testului Bruno se ridică cel puţin două întrebări:
1. rata de actualizare este aceeaşi şi pentru calculul VN ta în valută şi pentru
calculul Kta (angajamentului de capital) în lei?
5
 2. dacă folosim rate de actualizare diferite, cum trebuie determinate ele?
Există opinii ale specialiştilor şi pentru folosirea aceleaşi rate de actualizare, dar şi pentru
folosirea unor rate diferite. Astfel, pentru calculul valorii actuale a costurilor în lei se susţine
folosirea unei rate de actualizare care să reflecte rentabilitatea medie pe piaţa internă, rata
dobânzii la creditele pentru investiţii etc., iar pentru calculul în valută, la alegerea ratei de
actualizare să se ţină seama de rata de discontare practicată pe piaţa mondială.

5.9. Aplicaţie practică

Firma SC IMPEX SA doreşte să se extindă şi are la dispoziţie 3 variante de proiect de

investiţii, ce se caracterizează prin următorii indicatori tehnico-economici:

Nr.
Indicatori U.M. P1 P2 P3
Crt.
1. Investiţia totală (It), din care: Mii lei 700 900 800
- anul 1 300 400 300
- anul 2 200 500 -
- anul 3 200 - 500
2. Capacitatea anuală de producţie (qh) Mii buc. 300 400 380
3. Valoarea anuală a producţiei (Vh/Qh) Mii lei 900 1.100 1.000
4. Cheltuieli anuale cu producţia (Ch) Mii lei 450 550 500
5. Durata de funcţionare eficientă (D) Ani 10 10 10

Calculaţi indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale, ştiind că rata de actualizare

folosită este a = 12% şi evidenţiaţi varianta optimă de proiect de investiţii prin prisma acestora.

REZOLVARE
Observaţie: Toţi indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale se calculează în tabele
Excel.
Angajamentul de capital
dD 1 dD 1
K ta    I h  C h    Kh ; K h  Ih  Ch
h 1 1  a  h h 1 1  a  h
Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate, precum şi diferenţa
absolută dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate.
V dD 1
ra  ta , unde Vta   Vh
K ta h 1 1  a  h
3.619,55 mii lei
r1   1,52
2.379,42 mii lei
4.954,76 mii lei
r2   1,532
3.233,12 mii lei
4.021,72 mii lei
r3   1,526
2.634,61 mii lei
AN ta  Vta  K ta
ANta = 3.619,55 – 2.379,42 = 1.240,12 mii lei
ANta = 4.954,76 – 3,233,12 = 1.721,64 mii lei
ANta = 4.021,72 – 2.634,61 = 1.387,11 mii lei

Venitul net total actualizat

dD 1
VN ta   VN h , VN h  Vh  K h
h 1 1  a  h
6
Indicele de profitabilitate
VN ta
k  100
It
1.240,12
k1   100  177,16%
700
1.721,64
k2   100  191,29%
900
1.387,11
k3   100  172,26%
800
VN ta
k'   100
I ta
1.240,12
k '1   100  217,69%
267,86  159,44  142,36
1.721,64
k'2   100  227,81%
357,14  398,6
1.387,11
k '3   100  222,38%
267,86  355,89
VN ta
ka  1
I ta
1.240,12
k a1   1  2,18
267,86  159,44  142,36
1.721,64
k a2   1  2,28
357,14  398,6
1.387,11
k a3   1  2,22
267,86  355,89

Rata internă de rentabilitate

VN ta 
RIR  a min   a max  a min  , condiţia este ca diferenţa dintre amin şi a sa nu
VN ta   VN ta  max

depăşească 5 puncte procentual.

Var. 1
a = 12% → VNta = 1.240,12 mii lei
a = 40% → VNta = 6,6 mii lei
a = 45% → VNta = – 47,59 mii lei
6,6
RIR 1  40%   45%  40%   40%  5%  0,12  40,6%
6,6   47,59
Var. 2
a = 12% → VNta = 1.721,64 mii lei
a = 45% → VNta = 53,5 mii lei
a = 50% → VNta = – 8,48 mii lei
53,5
RIR 2  45%   50%  45%   45%  5%  0,86  49,3%
53,5   8,48
Var. 3
a = 12% → VNta = 1.387,11 mii lei
a = 40% → VNta = 43,29 mii lei
a = 45% → VNta = – 15,31 mii lei
43,29
RIR 3  40%   45%  40%   40%  5%  0,74  43,7%
43,29   15,31

7
Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno) – vom calcula acest indicator folosind aceeaşi
rată de actualizare atât pentru Kta exprimat în lei, cât şi pentru VNta exprimat în valută. Vom
considera valuta ca fiind euro.
K ta  lei
CRNA 
VN ta  valuta 
1 euro = 3,8 lei
VAR. 1
VNta = 1.240,12 mii lei → VNta = 326,35 mii euro
2.379,42 mii lei
CRNA   7,29 lei / 1 euro
326,35 mii euro

VAR. 2
VNta = 1.721,64 mii lei → 453,06 mii euro
3.233,12 mii lei
CRNA   7,14 lei / 1 euro
453,06 mii euro

VAR. 3
VNta = 1.387,11 mii lei → 365,03 mii euro
2.634,61 mii lei
CRNA   7,22 lei / 1 euro
365,03 mii euro

a) Evidenţierea variantei optime de proiect

Nr. crt. Indicatori Var. 1 Var. 2 Var. 3 Criteriul
1. Kta 2.379,42 3.233,12 2.634,61 MIN
2. ra 1,52 1,532 1,526 MAX
3. ANta = VNta 1.240,12 1.721,64 1.387,11 MAX
4. k 177,16% 191,26% 172,26% MAX
5. k’ 217,69% 227,81% 222,38% MAX
6. k” 3,18 3,28 3,22 MAX
7. RIR 40,6% 49,3% 43,7% MAX
8. CRNA 7,29 7,14 7,22 MIN

În urma calculării indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor precizaţi, varianta

optimă de proiect este P2.

8
Calculul indicatorilor metodologie Băncii Mondiale pentru P1
h Ih Ch Kh 1/(1+0,12)^h Kha Vh Vha VNh VNha 1/(1+0,4)^h VNha 1/(1+0,45)^h VNha
1 300 0 300 0,893 267,86 0 0,00 -300 -267,86 0,714 -214,29 0,690 -206,90
2 200 0 200 0,797 159,44 0 0,00 -200 -159,44 0,510 -102,04 0,476 -95,12
3 200 0 200 0,712 142,36 0 0,00 -200 -142,36 0,364 -72,89 0,328 -65,60
4 0 450 450 0,636 285,98 900 571,97 450 285,98 0,260 117,14 0,226 101,80
5 0 450 450 0,567 255,34 900 510,68 450 255,34 0,186 83,67 0,156 70,21
6 0 450 450 0,507 227,98 900 455,97 450 227,98 0,133 59,76 0,108 48,42
7 0 450 450 0,452 203,56 900 407,11 450 203,56 0,095 42,69 0,074 33,39
8 0 450 450 0,404 181,75 900 363,49 450 181,75 0,068 30,49 0,051 23,03
9 0 450 450 0,361 162,27 900 324,55 450 162,27 0,048 21,78 0,035 15,88
10 0 450 450 0,322 144,89 900 289,78 450 144,89 0,035 15,56 0,024 10,95
11 0 450 450 0,287 129,36 900 258,73 450 129,36 0,025 11,11 0,017 7,55
12 0 450 450 0,257 115,50 900 231,01 450 115,50 0,018 7,94 0,012 5,21
13 0 450 450 0,229 103,13 900 206,26 450 103,13 0,013 5,67 0,008 3,59
Total 700 4500 5200   2379,42 9000 3619,55 3800 1240,12   6,60   -47,59

Calculul indicatorilor metodologie Băncii Mondiale pentru P2

h Ih Ch Kh 1/(1+0,12)^h Kha Vh Vha VNh VNha 1/(1+0,45)^h VNha 1/(1+0,5)^h VNha
1 400 0 400 0,893 357,14 0 0,00 -400 -357,14 0,690 -275,86 0,667 -266,67
2 500 0 500 0,797 398,60 0 0,00 -500 -398,60 0,476 -237,81 0,444 -222,22
3 0 550 550 0,712 391,48 1100 782,96 550 391,48 0,328 180,41 0,296 162,96
4 0 550 550 0,636 349,53 1100 699,07 550 349,53 0,226 124,42 0,198 108,64
5 0 550 550 0,567 312,08 1100 624,17 550 312,08 0,156 85,81 0,132 72,43
6 0 550 550 0,507 278,65 1100 557,29 550 278,65 0,108 59,18 0,088 48,29
7 0 550 550 0,452 248,79 1100 497,58 550 248,79 0,074 40,81 0,059 32,19
8 0 550 550 0,404 222,14 1100 444,27 550 222,14 0,051 28,15 0,039 21,46
9 0 550 550 0,361 198,34 1100 396,67 550 198,34 0,035 19,41 0,026 14,31
10 0 550 550 0,322 177,09 1100 354,17 550 177,09 0,024 13,39 0,017 9,54
11 0 550 550 0,287 158,11 1100 316,22 550 158,11 0,017 9,23 0,012 6,36
12 0 550 550 0,257 141,17 1100 282,34 550 141,17 0,012 6,37 0,008 4,24
Total 900 4950 6400   3233,12 9900 4954,76 4600 1721,64   53,50   -8,48

Calculul indicatorilor metodologie Băncii Mondiale pentru P3

9
 Vha
h Ih Ch Kh 1/(1+0,12)^h Kha Vh VNh VNha 1/(1+0,4)^h VNha 1/(1+0,45)^h VNha
1 300 0 300 0,893 267,86 0 0,00 -300 -267,86 0,714 -214,29 0,690 -206,90
2 0 0 0 0,797 0,00 0 0,00 0 0,00 0,510 0,00 0,476 0,00
3 500 0 500 0,712 355,89 0 0,00 -500 -355,89 0,364 -182,22 0,328 -164,01
4 0 500 500 0,636 317,76 1000 635,52 500 317,76 0,260 130,15 0,226 113,11
5 0 500 500 0,567 283,71 1000 567,43 500 283,71 0,186 92,97 0,156 78,01
6 0 500 500 0,507 253,32 1000 506,63 500 253,32 0,133 66,41 0,108 53,80
7 0 500 500 0,452 226,17 1000 452,35 500 226,17 0,095 47,43 0,074 37,10
8 0 500 500 0,404 201,94 1000 403,88 500 201,94 0,068 33,88 0,051 25,59
9 0 500 500 0,361 180,31 1000 360,61 500 180,31 0,048 24,20 0,035 17,65
10 0 500 500 0,322 160,99 1000 321,97 500 160,99 0,035 17,29 0,024 12,17
11 0 500 500 0,287 143,74 1000 287,48 500 143,74 0,025 12,35 0,017 8,39
12 0 500 500 0,257 128,34 1000 256,68 500 128,34 0,018 8,82 0,012 5,79
13 0 500 500 0,229 114,59 1000 229,17 500 114,59 0,013 6,30 0,008 3,99
Total 800 5000 5800   2634,61 10000 4021,72 4200 1387,11   43,29   -15,31

10
11