Lanţuri şi grupe musculare implicate în mişcările de extensie

Mușchiul este o structură organică care convertește energia dinamică derivată din alimente în
energie fizică (forța) devenind astfel elementul motor al mișcării deoarece trece peste articulații
realizând mișcarea segmentelor (cu excepția mușchilor faciali).
Cei aproape 430 de mușchi striați ai corpului reprezintă 40-45% din greutatea corpului la
adultul tânăr (la sugar 20%, la bătrân 25-30%, la sportiv 50 %).
Grupa musculară este formată din mai mulți mușchi care mobilizează un cuplu cinematic
și este reprezentativă pentru fiecare grad de libertate al acestuia.
Lanțurile musculare sunt o înlănțuire de grupe musculare cu acțiune sinergică sau
antagonistă. Caracteristic lanțurilor musculare este modalitatea foarte variată de legătură
funcțională ce se stabilește între diferitele grupe musculare. Sunt puține mișcările complexe care
să fie efectuate de același lanț muscular, deoarece pentru fiecare variație a mișcării se adaugă alte
componente ale mișcării.
Mişcările de extensie, împreună cu cele de flexie, se realizează în planul sagital, în jurul
axului transversal (frontal). Planul sagital este planul vertical care divide corpul într-o parte
stânga şi într-o parte dreaptă. O mişcare în plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior faţă
de poziţia anatomica se numeşte extensie (excepţie - retroproiecţia umărului, flexie pentru
plantară pentru picior), presupunând mărirea unghiului articulaţiei în plan sagital în jurul axului
transversal.
Datorită mobilităţii coloanei vertebrale trunchiul poate efectua mişcări în toate cele trei
plane. în plan sagital- flexie spre anterior şi extensie spre posterior; în plan frontal de o parte şi
de alta- înclinări laterale; în plan transversal pivotând în jurul ei însăşi - rotaţii.
Muşchiul oblic superior al capului (de pe vârful l procesului transvers al atlasului şi sub
linia nuchala inferioară) asigură extensia capului de pe partea contracţiei.
Muşchii marele drept posterior al capului, micul drept posterior al capului şi oblic
inferior al capului (muşchii rotatori ai capului) dacă se contracta simultan şi bilateral determină
extensia capului pe atlas si axis.
Muschii interspinşi leagă o apofiza spinoasă de urmatoarea, de fiecare parte a
ligamentului interspinos, astfel că produce extensia vertebrală. Muşchiul semisplinal (planul V)
are fibrele musculare oblice de jos in sus, iar dacă se contractă bilateral în acelaşi timp determină
extensia vertebrală.
Muşchiul iliocostal (muşchiul sacrolombar – planul III), care se desprinde din masa
comună, are în principal o acţiune de extensie care o completează pe cea realizată de planurile
profunde. Muşchiul spinal în contracţia bilaterala, luând ca punct fix coloana cervicală,
realizeaza extensia capului pe gât. Portiunea toracală a muşchiului spinal este responsabilă de
extensia regiunii dorsale.
Muşchii spatelui formează patura musculară profundă a regiunii posterioare a trunchiului.
Ei au un brat scurt de parghie, deci o putere scăzută de a efectua o extensie a coloanei vertebrale,
plecând din poziţia orizontală , dar au o mare precizie de acţiune.
Spleniusul capului ( de la procesele spinoase C6-T7 până la jumătatea laterala a liniei
nuchale superioare şi mastoida) dacă ia punct fix pe coloană dorsală, în contracţie bilaterală
realizează extensia capului pe gât (antrenând de asemenea extensia coloanei cervicale).
 Muşchiul latisim (dorsal mare Planul I), cel mai lat muşchi al corpului situat în partea
posterinferioară a trunchiului, dacă ia punct fix pe coloana vertebrală; coboara braţul ridicat -
adducţie, rotaţie internă şi extensie uşoară.
Muşchiul trapez, de pe linia nuchala superioară, procesele spinoase C7 -T12 ligament
nuchal şi ligamentul supraspinos toracal, dacă ia punct fix pe scapulă în contracţia bilaterală
realizează extensia coloanei cervicale dorsale.
La mâini extensia este o mişcare care apropie fetele posterioare ale antebraţului şi mâinii.
Muşchi extensori ai regiunii membrului superior: scapula: muşchiul triceps brahial (cu
cele trei capete care se unesc într-un corp muscular unic ) şi realizează extensia antebraţului pe
braţ; humerus: muşchiul triceps brahial, anconeu, extensor comun al degetelor; extensor propriu
al degetului mic; extensor ulnar al corpului; ulna: muschiul triceps brahial anconeu;
oasele mâinii: muşchiul extensor comun al degetelor; extensor propriu al degetelui 5; extensor
ulnar al corpului.
În mişcărilede extensie ale coapsei, acţionează fesier mare; biceps femural ;
semimembranos ; semitendinos; fesier mijlociu (fascia posterioara ), adductor mare, în cazul
gambei: cvadriceps, deltoid fesier.
Lanțul muscular la triplei extensii este format din grupele musculare ale: extensorilor
coapsei pe bazin, extensorilor gambei pe coapsă, flexorilor plantari.

Avramescu, T. Elena, Bazele anatomice ale mişcării,

https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizicakineto/pdf/studenti/cursuri
%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf

Popescu, F. (2014), Kinesiologie: curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti