Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATEA
INSTITUȚIILOR PUBLICE
- suport de curs -
2019
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ
ISBN: 978-606-751-705-7
INTRODUCERE
Disciplina „Contabilitatea instituţiilor publice” are rolul de a completa pregătirea profesională a
studenţilor, viitori angajaţi în domeniul administraţiei publice, cu informaţii de specialitate.
Lucrarea debutează cu descrierea modului de angajare a resurselor din fonduri publice, a
modului de organizare şi conducere a contabilităţii instituţiilor publice, a planului de conturi specific
acestora şi regulile generale de evaluare a elementelor bilanţiere.
Un capitol aparte este dedicat contabilităţii activelor fixe deţinute de o instituţie publică şi
prezintă elementele componente ale lor, modul de evaluare şi recunoaştere în contabilitate, calculul şi
înregistrarea în contabilitate a deprecierii acestor elemente patrimoniale, precum şi tratamentele
contabile privind reevaluarea activelor fixe corporale.
De asemenea, lucrarea mai dezbate regulile de evaluare şi reflectare în contabilitate a
principalelor operaţiuni privind stocurile; trezoreria; decontările cu clienţii, furnizorii, personalul,
asigurările şi protecţia socială, bugetul de stat şi bugetul local; datoriile pe termen lung; provizioanele;
fondurile, rezultaul patrimonial şi cel reportat; cheltuielile; veniturile şi finanţările unei instituţii
publice.
Acest curs îşi propune să ofere studenţilor modalităţile cele mai eficiente pentru înţelegerea şi
aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, să le formeze o gândire contabilă logică,
independentă şi deprinderi necesare pentru producţia şi utilizarea informaţiei contabile în activitatea
desfăşurată de unităţile administraţiei publice.
Obiectivele cursului
• Înţelegerea conceptelor de bază de înregistrare în contabilitate a
operaţiunilor generate de activitatea desfăşurată de instituţiile publice;
• Familiarizarea cu planul de conturi specific instituţiilor publice;
• Formarea unui mod de gândire analitic în vederea interpretării corecte a
informaţiilor financiar-contabile;
• Formarea unei atitudini responsabile privind rolul şi importanţa contabilităţii în
unităţile administraţiei publice;
• Formarea deprinderilor şi a capacităţii de implementare a cunoştinţelor
dobândite, în activitatea practică;
• Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi orientare în spaţiul economic real;
• Formarea şi valorificarea abilităţilor de selecţie şi investigare a surselor de date;
• Formarea abilităţilor de formulare a opiniilor concluzive.
Competenţe conferite
Capacitatea de a :
• înţelege reglementările contabile naţionale aplicabile instituţiilor publice;
• explica şi reflecta în contabilitate fenomenele economice;
• interpreta fenomenele economice specifice instituţiilor publice;
• utiliza metode şi tehnici pentru elaborarea unor documente de raportare financiar-
contabilă.
5
Structura cursului
Suportul de curs este structurat în două părţi.
Partea I conţine o prezentare strict teoretică a etapelor privind angajarea cheltuielilor
bugetare, a etapelor privind finanţarea instituţiilor publice, organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice:
Unitatea de învăţare 1.Finanţarea instituţiilor publice
Unitatea de învăţare 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice
Partea a II-a conţine o prezentare teoretică a elementelor de bilanţ şi cont de rezultat
patrimonial, precum şi exemple practice privind activele, datoriile, capitalurile proprii
ale unei instituţii publice, elementele de cheltuieli şi a celor de venituri:
Unitatea de învăţare 3. Contabilitatea activelor fixe necorporale
Unitatea de învăţare 4. Contabilitatea activelor fixe corporale
Unitatea de învăţare 5. Contablitatea activelor financiare
Unitatea de învăţare 6 şi 7. Contabilitatea activelor curente
Unitatea de învăţare 8, 9 şi 10. Contabilitatea decontărilor cu terţii
Unitatea de învăţare 11. Contabilitatea datoriilor pe termen lung. Provizioane
Unitatea de învăţare 12 şi 13. Contabilitatea capitalurilor proprii
Unitatea de învăţare 14. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor
Cerinţe preliminare
Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate în acest curs și pentru a le aplica
eficient în practică este necesară parcurgerea în prealabil a cursului„Finanţe publice”
Discipline deservite
Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi capabili să
urmeze cursul de „Contabilitatea instituţiilor publice şi a instituţiilor de credit” din cadrul
masterelor Contabilitatea şi Auditul Entităţilor Economice şi Management Contabil,
Audit şi Expertiză Contabilă.
Evaluarea studenților
Nota finală la disciplina „Contabilitatea instituţiilor publice” va fi stabiliă prin :
- evaluarea finală (examen scris) – cu ponderea de 60%;
- evaluări pe parcurs (teme de control) –cu ponderea de 40%
6
Cuprins
INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 5
Obiectivele cursului .................................................................................................................................... 5
Competenţe conferite .................................................................................................................................. 5
Resurse şi mijloace de lucru ....................................................................................................................... 5
Structura cursului ........................................................................................................................................ 6
Cerinţe preliminare ..................................................................................................................................... 6
Discipline deservite .................................................................................................................................... 6
Durata medie de studiu individual. ............................................................................................................ 6
Evaluarea studenților ................................................................................................................................. 6
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE ................................... 12
1.1. Introducere ..................................................................................................................................... 12
1.2. Obiective ........................................................................................................................................ 12
1.3. Angajamentele ............................................................................................................................... 12
1.4. Deschiderea finanţării .................................................................................................................... 14
1.5. Finanţarea propriu-zisă .................................................................................................................. 15
1.6. Rezumat ......................................................................................................................................... 15
1.7. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 16
1.8. Teste de autoevaluare ..................................................................................................................... 16
1.9. Temă de control ............................................................................................................................. 17
1.10. Bibliografie .................................................................................................................................. 17
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII
INSTITUŢIILOR PUBLICE .................................................................................................................... 18
2.1. Introducere ..................................................................................................................................... 18
2.2. Obiective ........................................................................................................................................ 18
2.3. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice ............................................................................... 18
2.4. Documentele .................................................................................................................................. 19
2.5. Contul – formă, structură, clasificare, reguli de funcţionare ......................................................... 21
2.6. Analiza contabilă a tranzacţiilor. Dubla înregistrare .................................................................... 24
2.7. Planul de conturi – aspecte specifice instituţiilor publice ............................................................. 25
2.8. Reguli generale de evaluare ........................................................................................................... 27
2.9. Rezumat ......................................................................................................................................... 30
2.10. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 31
2.11. Bibliografie .................................................................................................................................. 32
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE ........... 34
3.3. Definiţii, noţiuni teoretice privind activele fixe ......................................................................... 34
3.4. Activele fixe necorporale ........................................................................................................... 35
7
3.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ........................................................................... 36
3.4.2. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ............................................................. 36
3.4.3 Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
necorporale ........................................................................................................................................ 39
3.4.4. Evaluarea la ieşirea din instituţie............................................................................................. 40
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale.................................................................................... 41
3.4.6. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................... 44
3.5. Rezumat ......................................................................................................................................... 45
3.6. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 46
3.7. Bibliografie .................................................................................................................................... 46
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE ................ 48
4.1. Introducere ..................................................................................................................................... 48
4.2. Obiective ........................................................................................................................................ 48
4.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ....................................................................................... 48
4.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ........................................................................ 49
4.5. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
corporale................................................................................................................................................ 53
4.6. Evaluarea la ieşirea din instituţie ............................................................................................... 54
4.7. Deprecierea activelor fixe corporale .............................................................................................. 58
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale.............................................................................................. 61
4.9. Evaluarea la bilanţ .......................................................................................................................... 62
4.10. Rezumat ....................................................................................................................................... 63
4.11. Teste de autoevaluare ................................................................................................................... 64
4.12. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 65
4.13. Bibliografie .................................................................................................................................. 65
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE .......................... 67
5.1. Introducere ..................................................................................................................................... 67
5.2. Obiective ........................................................................................................................................ 67
5.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ....................................................................................... 67
5.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ........................................................................ 68
5.5. Evaluarea la ieşirea din instituţie ................................................................................................... 69
5.6. Deprecierea valorii activelor financiare ......................................................................................... 70
5.7. Evaluarea la bilanţ .......................................................................................................................... 72
5.8. Rezumat ......................................................................................................................................... 73
5.9. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 73
5.10. Bibliografie .................................................................................................................................. 74
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE................................ 74
8
6.1. Introducere ..................................................................................................................................... 75
6.2. Obiective ........................................................................................................................................ 75
6.3. Definiţii, noţiuni teoretice privind activele curente ....................................................................... 75
6.4. Contabilitatea stocurilor ................................................................................................................. 76
6.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................ 76
6.4.2. Metode de evidenţă a stocurilor .............................................................................................. 77
6.4.3. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ................................................................. 78
6.4.4. Evaluarea la ieşirea din gestiune ............................................................................................. 84
6.4.5. Evaluarea la inventar ............................................................................................................... 88
6.4.6. Evaluarea la bilanţ .............................................................................................................. 94
6.5. Rezumat ......................................................................................................................................... 95
6.6. Teste de autoevaluare ..................................................................................................................... 96
6.7. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 97
6.8. Temă de control ............................................................................................................................. 97
6.9. Bibliografie .................................................................................................................................... 97
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE................................ 98
7.1. Introducere ..................................................................................................................................... 98
7.2. Obiective ........................................................................................................................................ 98
7.3. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt .................................................................................... 98
7.3.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................ 98
7.3.2. Evaluarea iniţială ..................................................................................................................... 99
7.3.3. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................... 99
7.4. Casa, conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit ............................................................... 100
7.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă .............................................................................. 100
7.4.2. Evaluarea iniţială ................................................................................................................... 105
7.4.3. Evaluarea la inventar ............................................................................................................. 108
7.4.4. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................. 109
7.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 112
7.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 112
7.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 112
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................... 114
8.1. Introducere ................................................................................................................................... 114
8.2. Obiective ...................................................................................................................................... 114
8.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind decontările cu terţii .............................................................. 114
8.4.Evaluarea creanţelor şi datoriilor .................................................................................................. 115
8.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 116
9
8.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 116
8.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 116
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................... 118
9.1. Introducere ................................................................................................................................... 118
9.2. Obiective ...................................................................................................................................... 118
9.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii ...................................................................................... 118
9.4. Contabilitatea decontărilor cu clienţii .......................................................................................... 123
9.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 127
9.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 127
9.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 127
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 10. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................. 129
10.1. Introducere ................................................................................................................................. 129
10.2. Obiective .................................................................................................................................... 129
10.3.Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială .................................. 129
10.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local.................................................... 136
10.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 142
10.6. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. 143
10.7. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 144
10.8. Bibliografie ................................................................................................................................ 144
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG.
PROVIZIOANE ..................................................................................................................................... 145
11.1. Introducere ................................................................................................................................. 145
11.2. Obiective .................................................................................................................................... 145
11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung .................................................................................... 145
11.3.1. Definiţii, noţiuni teoretice privind datoriile pe termen lung ............................................... 145
11.3.2. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ............................................................................ 149
11.4. Contabilitatea provizioanelor ............................................................................................... 155
11.4.1. Definiţii. Categorii de provizioane ................................................................................... 155
11.4.2. Recunoaşterea în contabilitate a provizioanelor ............................................................... 156
11.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 158
11.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 159
11.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 159
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 12. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII...................... 160
12.1. Introducere ................................................................................................................................. 160
12.2. Obiective .................................................................................................................................... 160
12.3. Contabilitatea fondurilor ............................................................................................................ 160
10
12.4. Rezumat ..................................................................................................................................... 166
12.5. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. 167
12.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 167
12.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 168
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII...................... 169
13.1. Introducere ................................................................................................................................. 169
13.2. Obiective .................................................................................................................................... 169
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare .................................................................................... 169
13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial şi a rezultatului reportat ............................................... 170
13.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 172
13.6. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. 173
13.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 173
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI
FINANŢĂRILOR ................................................................................................................................... 174
14.1. Introducere ................................................................................................................................. 174
14.2. Obiective .................................................................................................................................... 174
14.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind cheltuielile şi veniturile instituţiilor publice ...................... 174
14.4. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice ......................................................................... 175
14.5. Contabilitatea veniturilor şi finanţării instituţiilor publice ........................................................ 178
14.6.Rezumat ...................................................................................................................................... 182
14.7. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 183
14.8. Temă de control ......................................................................................................................... 184
14.9. Bibliografie ................................................................................................................................ 184
Bibliografie generală ........................................................................................................................... 185
11
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE
Cuprins
1.1.Introducere
1.2.Obiective
1.3.Angajamentele
1.4.Deschiderea finanţării
1.5.Finanţarea proriu-zisă
1.6.Rezumat
1.7.Teste de evaluare
1.8. Teste de autoevaluare
1.9.Bibliografie
1.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt definite instituţiile publice, sunt prezentate în detaliu etapele
execuţiei bugetare ce trebuie parcurse de cheltuielile bugetare. De asemenea, sunt descrise
etapa de deschidere de finanţare şi etapa de finanţare proriu-zisă a instituţiilor publice.
1.2. Obiective
Prin parcurgearea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice tipurile
de entităţi economice care vor aplica reglementările contabile specifice instituţiilor
publice, să descrie etapele execuţiei bugetare parcurse de cheltuielile efectuate de
instituţiile publice, să înţeleagă etapa de deschidere de finanţare şi de finanţare
propriu-zisă a activităţilor desfăşurate de instituţiile publice
1.3. Angajamentele
12
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbraca două forme de
angajamente: angajament legal şi angajament bugetar:
a ) Angajamentul legal – presupune orice act juridic încheiat din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie de plată.
Angajamentul legal poate fi:
• contract de achiziţie publică (contract de achiziţie de materiale
consumabile, mijloace fixe, contract de execuţie de lucrări, contract de
prestări servicii, contract de închiriere, etc.) ;
• comandă ;
• convenţie ;
• contract individual de muncă ;
• acte de control ;
• acord de împrumut, etc
1
Ordonatorii de credite – conducătorii instituţiilor publice.
2
Creditul bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru
angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi
efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni
13
Salariile şi indemnizatiile vor fi lichidate în baza statelor de plata colective,
intocmite de compartimentul de specialitate, cu excepţia cazurilor în care este necesară
lichidarea individuală.
Verificarea sumei datorate se face pe baza datelor înscrise în factură şi în
00:45 documentele întocmite de comisia de recepţie constituită potrivit legii (Proces-verbal de
recepţie, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, în cazul
bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe).
Condiţiile de exigibilitate a obligaţiei se verifică pe baza datelor cuprinse în
angajamentele legale, care trebuie să cuprindă şi date cu privire la termenele de plată a
obligaţiei.
Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
înregistrării în contabilitate.
Să ne reamintim....
Cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare, lichidare, ordonanţare şi
plată. Răspunderea pentru primele trei revine ordonatorului de credite.
14
1.5. Finanţarea propriu-zisă
Să ne reamintim....
Finanţarea instituţiilor publice se realizează în două etape: deschiderea de finanţare,
care nu afectează patrimonial instituţia şi finanţarea propriu-zisă – consumul
creditelor bugetare .
1.6. Rezumat
15
1.7. Teste de evaluare
Raspunsuri:
1.d; 2. c; 3. b; 4 a.
16
1.9. Temă de control
1.10. Bibliografie
17
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII
INSTITUŢIILOR PUBLICE
Cuprins
2.1. Introducere
2.2. Obiective
2.3. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice
2.4. Documentele
2.5. Contul – formă, structură, clasificare, reguli de funcţionare
2.6. Analiza contabilă a tranzacţiilor economice. Dubla înregistrare.
2.7. Planul de conturi – aspecte specifice instituţiilor publice
2.8. Reguli generale de evaluare
2.9. Rezumat
2.10. Teste de evaluare
2.11. Bibliografie
2.1. Introducere
În această unitate de învăţare este descris modul de organizare al contabilităţii
instituţiilor publice, rolul contabilităţii instituţiilor publice, sunt prezentate:
documentele utilizate în contabilitatea instituţiilor publice, contul contabil, analiza
contabilă a tranzactiilor, planul de conturi specific institutiilor publice şi regulile
generale de evaluare
2.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să explice modul
de organizare şi conducere a contabilităţii de către o instituţie publică, cu menţionarea
persoanelor ce răspund de această activitate; să specifice tipurile de documente
utilizate în instituţiile publice pentru a reflecta în contabilitate activele, datoriile şi
capitalurile proprii deţinute, pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile,
precum şi pentru informarea atât a persoanelor din mediul intern, cât şi din mediul
extern; să utilizeze planul de conturi specific instituţiilor publice; să descrie regulile
generale de evaluare a elementelor bilanţiere la intrarea în patrimoniul instituţiei
publice, la inventariere, la închiderea exerciţiului financiar şi la ieşirea lor din unitate.
3
Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Best Publishing, Bucureşti, 2009, pag. 15
18
Conducerea contabilităţii instituţiilor publice şi întocmirea situaţiilor financiare
trimestriale şi anuale ale acestora, se pot realiza şi de către entităţi economice de
expertiză contabilă sau de către persoane fizice autorizate în baza unor contracte de
prestări servicii încheiate cu instituţiile în cauză. Încheierea contractelor se face cu
respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii, iar plata
serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie.
Contabilitatea instituţiilor publice:
Să ne reamintim....
Instituţiile publice pot organiza contabilitatea fie în compatrimente distincte în cadrul
instituţiei, fie pot încheia contracte de prestări servicii cu entităţi economice de
expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate.
2.4. Documentele
19
spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor mai sus menţionate
ale unităţii.
Registrul-inventar – este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii grupate în funcţie de
natura lor, inventariate portivit legii. Se întocmeşte la înfiinţrea instituţiei, cel puţin o
data pe an pe parcursul funcţionării instituţiei, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării
activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic.
Registrul „Cartea Mare” – registru contabil obligatoriu în care se înregistrează
lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, existenţa şi mişcarea elementelor de activ,
datorii şi capitaluri proprii, la un moment dat.
Balanţa de verificare – este documentul contabil utilizat pentru verificarea
exactităţii înregistrărilor contabile şi cotrolul concordanţei între contabilitatea sintetică şi
00:30 cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile
financiare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din Cartea Mare.
Balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar.
Să ne reamintim....
Contul se deschide pentru fiecare element de activ, datorii, capital propriu, cât şi
în cazul cheltuielilor şi al veniturilor.
21
Debitul şi creditul contului sunt denumirile celor două părţi opuse ale acestuia
care permit separarea celor două sensuri de modificare (creştere şi micşorare) pe care le
determină operaţiile economice care se înregistrează cu ajutorul conturilor.
A debita un cont înseamnă a înscrie o sumă în debitul unui cont. Suma înscrisă în
debit este „sumă debitoare”.
A credita un cont înseamnă a înscrie o sumă în creditul unui cont. Suma înscrisă
în credit este „sumă creditoare”.
În mod convenţional s-a stabilit ca partea stângă a contului să poarte denumirea
de debit, iar partea dreaptă de credit. Înregistrarea în debit sau în credit este determinată
de conţinutul economic al contului şi de funcţia contabilă. Prin urmare, semnificaţia
debitului şi creditului unui cont diferă după elementul de activ, datorii sau capital propriu
pe care-l reprezintă şi anume: la conturile de activ se înregistrează în debit existentul şi
creşterile şi în credit micşorările, iar la conturile de surse de finanţare (datorii şi capital
propriu), în credit se înregistrează existentul iniţial şi creşterile şi în debit micşorările.
Rulajul contului reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o
perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont corespunzător creşterilor şi
micşorărilor determinate de operaţiile economice referitoare la contul respectiv.
Rulajul contului este de două feluri: rulaj debitor şi rulaj creditor. Rulajul
debitor reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de debit a unui cont: într-o
perioadă de gestiune. Rulajul creditor reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute pe
partea de credit a unui cont într-o perioadă de gestiune.
Totalul sumelor. Orice înregistrare de sume în debitul unui cont reprezintă
debitarea contului, iar sumele înregistrate se numesc sume debitoare şi orice înregistrare
de sume în creditul unui cont reprezintă creditarea contului, iar sumele înregistrate se
numesc sume creditoare.
Prin însumarea sumelor debitoare se obţine totalul sumelor debitoare, iar prin
însumarea sumelor creditoare se obţine totalul sumelor creditoare, La conturile care
prezintă şi existent iniţial, acesta este cuprins în totalul sumelor debitoare şi respectiv,
creditoare. Deci, totalul sumelor se obţine prin însumarea existentului iniţial cu rulajul.
Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment dat al elementului
patrimonial care se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv. Soldul se determină ca
diferenţă între totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare. Dacă totalul
sumelor debitoare este mai mare, contul prezintă sold debitor, dacă totalul sumelor
creditoare este mai mare, contul prezintă sold creditor, iar dacă totalul sumelor
debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold şi se numeşte cont
soldat sau balansat.
Relaţiile de stabilire a soldului pot fi următoarele:
IV IV TOTAL 1.700
23
Regulile de funcţionare a conturilor au drept scop stabilirea părţii contului (debit
sau credit) în care urmează să se înregistreze soldul iniţial existent în fiecare cont la
deschiderea acestuia, modificările (creşteri sau micşorări) valorii elementului la care se
referă contul, determinate de tranzacţiile, evenimentele, operaţiile economice şi soldul
final al conturilor existent la închiderea acestora la sfârşitul unei perioade.
Prima regulă:
• toate conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se
debitează cu soldul iniţial;
• toate conturile de capitaluri ( capital propriu şi datorii) încep să
funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu soldul iniţial.
A doua regulă:
• toate conturile de activ şi cheltuieli înregistrează în debit creşterile
(intrările) elementelor de active şi cheltuieli;
• toate conturile de capitaluri şi venituri înregistrează în credit creşterile
(intrările) elementelor de capitaluri şi venituri.
A treia regulă:
• toate conturile de activ şi cheltuieli înregistrează în credit micşorările
(ieşirile) elementelor de active şi cheltuieli;
• toate conturile de capitaluri şi venituri înregistrează în debit descreşterile
(ieşirile) elementelor de capitaluri şi venituri.
A patra regulă:
• toate conturile de activ au totdeauna sold final debitor sau sunt soldate;
• toate conturile de capitaluri au totdeauna sold final creditor sau sunt
soldate;
• conturile de venituri şi cheltuieli nu prezintă sold final la sfârşitul
perioadei de gestiune deoarece sumele recunoscute sunt transferate asupra contului 121
“Rezultatul patrimonial”.
24
a) stabilirea naturii şi conţinutului operaţiei supusă analizei, adică ce se înţelege
prin operaţia în cauză, la ce se referă (încasare, plată, aprovizionare cu valori materiale,
consum de valori materiale, obţinere de produse finite, vânzare de produse finite, etc.);
b) precizarea modificărilor pe care le produce operaţia economică sau financiară
în structura elementelor bilanţiere, conţinutul şi sensul modificărilor;
c) stabilirea pe baza elementelor din bilanţ modificate a conturilor corespondente
în care urmează să se înregistreze operaţia economică sau financiară analizată;
d) aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor în vederea stabilirii părţii
conturilor corespondente - debit sau credit - în care urmează să se înregistreze operaţia
analizată;
e) formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a
formulei (egalităţii) contabile.
Scopul final al analizei contabile îl constituie întocmirea formulei contabile, pe
baza căreia se înregistrează tranzacţiile în contabilitate.
25
• contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi
obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi
patrimoniale, precum şi excedentul sau deficitul patrimonial.
Pentru aplicarea primului punct şi al celui de-al treilea planul de conturi al unei
instituţii publice va cuprinde:
• conturi bugetare - pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii
cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau
deficit bugetar);
• conturi generale - pentru reflectarea activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii instituţiei, a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului,
indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite, pentru
determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, se realizează cu ajutorul unor
conturi speciale, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi
asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului
aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi
stabilirii rezultatului execuţiei.
Clasificaţia bugetară reprezintă gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare
într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare. Aceasta a fost aprobată prin O.M.F.P.
1954/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se stabilesc două tipuri de
clasificaţii a cheltuielilor bugetare şi anume:
• economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;
• funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua
alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc
necesităţile publice.
Instituţiile publice, au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu
ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri” evidenţiază capitalurile unei instituţii publice
care cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din
reevaluare şi alte elemente (provizioane, îmrumuturi şi datorii asimilate);
Clasa 2 „Conturi de active fixe” reflectă bunurile şi valorile destinate să
servească o perioadă îndelungată activitatea instituţiei publice, cât şi amortizarea
activelor fixe necorporale şi corporale, precum şi ajustările pentru deprecierea activelor
fixe sau pentru pierderea de valoare a celor financiare.
Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” evidenţiază
bunurile de natura stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie şi ajustările pentru
deprecierea acestora.
Clasa 4 „Conturi de terţi” cuprinde conturi destinate a reflecta relaţiile
instituţiei publice cu furnizorii, clienţii, personalul, bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic pentru
asigurări sociale de sănătate, bugetele locale, Comunitatea Europeană, instituţiile
subordonate, debitori şi creditori diverşi, precum şi alte persoane fizice sau juridice.
Clasa 5 „Conturi la trezorerii şi instituţii de credit” cuprinde conturi de
investiţii financiare pe termen scurt, disponibilităţi, valori de încasat, credite pe termen
scurt, numerar şi alte valori, disponibilităţi ale bugetelor etc.
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” asigură înregistrarea tuturor consumurilor de
resurse corespunzătoare naturii lor.
Clasa 7 „ Conturi de venituri şi finanţări” ajută la recunoaşterea surselor de
finanţare a activităţii instituţiei după provenienţă.
Pentru evidenţa angajamentelor bugetare şi a altor evenimenete ce nu afectează
01:10 direct patrimoniul instituţiei, aceasta utilizează conturile din clasa 8 „Conturi speciale”
- cuprinde conturi în afara bilanţului care funcţionează în partidă simplă.
26
2.8. Reguli generale de evaluare
Elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii ale unei instituţii publice sunt
evaluate în patru momente, respectând următoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică
La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric). Valoarea
de intrare în funcţie de modalitatea de intrare a bunurilor în patrimoniul instituţiei este:
• costul de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
• costul de producţie - pentru bunurile produse în instituţie;
• valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare, taxele de import
şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la
autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi
atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.
Între taxele pe care instituţia le poate recupera de la autorităţile fiscale se numără TVA-
ul, atunci când instituţia nu desfăşoară activităţi economice.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.
Exemple
Utilizând exemplul de mai sus, determinaţi costul de achiziţie al bunului dacă instituţia
ar fi obţinut o reducere comercială de 5% din preţul de cumpărare. Celelate informaţii
ramân neschimbate.
………………………………………………..................................................................
27
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime
şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie
al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale
directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli
directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod
raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Următoarele elemente reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în
costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
• pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producţie înregistrate
peste limite normal admise;
• cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de
fabricaţie;
• regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea
stocurilor în forma şi locul final;
• costurile de desfacere.
Exemplu
Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei
tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
02:10 Pentru bunurile care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea
de piaţă.
Să ne reamintim....
Exemplu
O instituţie publică deţine în patrimoniu o lucrare artistică evaluată la intrare (anul N-2)
la valoarea de 3.000 lei. La inventarierea realizată la sfârşitul anului N se constată că
valoarea de inventar (actuală) a activului este de 2.500 lei.
Valoarea deprecierii reversibile (ajustare pentru depreciere) = valoarea de intrare –
valoarea de inventar = 3.000 – 2.500 = 500 lei
Valoarea din bilanţ a activului fix = valoare de intrare – valoarea cumulată a ajustărilor
pentru depreciere = 3.000 – 500 = 2.500 lei
29
Exemplu
2.9. Rezumat
30
- contul de rezultat patrimonial;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
- anexe la situaţiile financiare;
- contul de execuţie bugetară.
Planul de conturi general al unei instituţii publice cuprinde următoarele clase de
conturi: Clasa 1 „Conturi de capitaluri”; Clasa 2 „Conturi de active fixe”; Clasa 3
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”; Clasa 4 „Conturi de terţi”; Clasa 5
„Conturi la trezorerii şi instituţii de credit” ; Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”; Clasa 7 „
Conturi de venituri şi finanţări”. De asemenea, pentru reflectarea veniturilor şi
cheltuielilor se vor utiliza conturi ce vor ţine seama de clasificaţia bugetară.
Elementele bilanţiere ale unei instituţii publice sunt evaluate în patru momente,
respectând următoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică a bunurilor se face la valoarea
de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric), care poate fi:
• costul de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
• costul de producţie - pentru bunurile produse în instituţie;
• valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii - se face la valoarea actuală a fiecarui
element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea
acestuia şi preţul pieţei.
c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar a elementelor de activ şi de
pasiv de natura datoriilor se realizează la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii.
Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente
asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie
evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
Romaniei, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
d) Evaluarea la data ieşirii din instituţie sau la darea în consum, bunurile se
evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
31
14. O instituţie publică achiziţionează un bun al cărui preţ de cumpărare este de
2.000 lei. Remiză 1% din valoarea de achiziţie. Cheltuieli de transport 100 lei. Cheltuieli
de montaj 100 lei. La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate bunul achiziţionat?
Argumentaţi răspunsul.
15. O instituţie publică prezintă următoarele informaţii privind cheltuielile efectuate
într-o perioadă de timp pentru obţinerea unui bun:
• cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei;
• cheltuieli cu manopera directă 8.000 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată în procesul de producţie 500 lei;
• cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate în procesul de fabricaţie al
bunului 300 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată pentru iluminat 200;
• cheltuieli cu publicitatea 400 lei;
• cheltuieli cu amortizarea aparaturii birotice utilizată de departamentul financiar-
contabil 200 lei;
• cheltuieli cu salariile managerilor 3.000 lei.
La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate bunul? Argumentaţi răspunsul.
16. O instituţie publică primeşte prin donaţie un bun a cărui valoare de piaţă este
5.000 lei. La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate? Argumentaţi răspunsul.
17. O instituţie publică deţine un teren a cărui valoare de intrare este de 200.000 lei,
iar valoarea de inventar a acestuia este de 180.000 lei. La ce valoare va fi reflectat în
bilanţ terenul şi ce reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea de inventar?
18. O instituţie publică deţine în patrimoniu un bun a cărui valoare de intrare este de
10.000 lei, iar valoarea contabilă netă este de 5.000 lei. La ce valoare va fi reflectat în
bilanţ?
19. O instituţie publică prezintă următoarele informaţii privind cheltuielile efectuate
într-o perioadă de timp pentru obţinerea unui bun:
• cheltuieli cu materiile prime 2.000 lei;
• cheltuieli cu manopera directă 3.000 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată în procesul de producţie 500 lei;
• cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate în procesul de fabricaţie al
bunului 300 lei;
• cheltuieli de desfacere 400 lei;
• cheltuieli cu amortizarea autoturismelor utilizate de membrii conducerii instituţiei
600 lei;
• cheltuieli cu salariile managerilor 4.000 lei.
Preţul de vânzare al bunului 6.500 lei. La ce valoare va fi evaluat bunul la data ieşirii din
instituţie?
20. O instituţie publică deţine în patrimoniu un bun a cărui valoare de intrare este de
50.000 lei, valoarea ajustării pentru depreciere înregistrată este de 10.000 lei. La ce
valoare va fi evaluat bunul la data ieşirii din instituţie?
2.11. Bibliografie
1. Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Best Publishing, Bucureşti, 2009
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
4. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
32
5. *** Legea administraţiei publice 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
6. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
7. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
33
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
NECORPORALE
Cuprins
3.1. Introducere
3.2. Obiective
3.3.Definiţii, noţiuni teoretice privind activele fixe
3.4. Activele fixe necorporale
3.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
3.4.2. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
3.4.3. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
necorporale
3.4.4. Evaluarea la ieşirea din instituţie
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale
3.4.6. Evaluarea la bilanţ
3.5. Rezumat
3.6. Teste de evaluare
3.7. Bibliografie
3.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt definite activele fixe, sunt prezentate activele fixe
necorporale, tratamentele contabile privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din
instituţie, evaluarea la bilanţ a activelor fixe necorporale. De asemenea, este descris
modul de determinare al valorii deprecierii activelor fixe necorporale şi recunoaşterea
în contabilitate a acesteia.
3.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor fixe, să descrie modul de evaluare şi recunoaştere
în contabilitate a activelor fixe necorporale; să efectueze calculul şi înregistrarea în
contabilitate a deprecierii activelor fixe necorporale.
4
O.M.F.P. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi
pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia
34
Documentele contabile de evidenţă a activelor fixe sunt:
1. Registrul numerelor de inventar
este utilizat pentru atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe (activelor fixe
corporale) existente în entitate, în vederea identificării lor;
este folosit pentru înregistrarea cronologică a mijloacele fixe intrate în entitate.
2. Procesul-verbal de recepţie :
serveşte ca document de aprobare a recepţiei;
se întocmeşte pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj şi nici
probe tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la data achiziţionării lor;
Activele fixe necorporale – sunt active fără substanţă fizică care se utilizează pe
o perioadă mai mare de un an.
35
3.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
Activele fixe necorporale cuprind:
• achiziţie de la terţi
36
203 = 404
„Cheltuieli de dezvoltare”/ „Furnizori de active fixe”
205
„Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare” /
208
„Alte active fixe necorporale”
• primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între
unităţi
233 = 721
„Active fixe necorporale în curs de „Venituri din producţia de active fixe
execuţie” necorporale”
• achiziţie de la terţi 5
5
Reflectarea în contabilitate a activelor fixe necorporale ce sunt primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit de la altă instituţie sau constatate plus la
inventar se realizează prin acelaşi articol contabil.
37
Exemple
38
de execuţie”
Să ne reamintim....
Instituţiile publice deţin active fixe necorporale care se supun amortizării şi active
fixe necorporale care nu se supun amortizării. În momentul achiziţiei datoria faţă de
furnizori se va recunoaşte astfel: pentru activele fixe necorporale care se supun
amortizării - în debitul contului de active fixe necorporale şi în creditul contului de
furnizori de active fixe; pentru activele fixe necorporale care nu se supun amortizării
- în debitul contului de cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile şi în
creditul contului de furnizori de active fixe.
628 = 401
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de „Furnizori”
terţi”
20 404
= „Furnizori de active fixe”
„Active fixe necorporale”
Exemplu
01:30
„Alte cheltuieli cu serviciile „Furnizori sub 1 an”
executate de terţi”
280 = 20
„Amortizări privind activele fixe „Active fixe necorporale”
necorporale”
% = 20
280 „Active fixe necorporale”
„Amortizări privind activele fixe
necorporale”
691
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
461 = 791
„Debitori” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
100 = 206
40
„Fondul activelor necorporale” „Înregistrări ale evenimentelor cultural-
sportive”
Exemple
41
• există o decizie de oprire a obţinerii în regie proprie a unui activ înainte
de terminare sau punere în funcţiune;
• performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate;
• modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.
Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda
amortizării liniare.
Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare recepţiei sau
punerii în funcţiune a activului.
Amortizarea anuală se calculează astfel:
Amortizare anuală = Cota de amortizare × Valoarea de intrare a activului fix
necorporal
Cota de amortizare =
681 01 = 280
„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizări privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” necorporale”
42
681 03 = 290
„Cheltuieli operaţionale privind „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
ajustărilor pentru deprecierea activelor necorporale”
fixe”
290 = 781 03
„Ajustări pentru „Venituri din ajustări privind deprecierea
deprecierea activelor fixe necorporale” activelor fixe”
Să ne reamintim....
Exemplu
43
Valoarea contabilă netă a programului informatic la sfârşitul anului N+1 = 2.400 – (100
+ 600) = 1.700 lei
Valoarea de inventar = 1.500 lei
Deprecierea de valoare la 31.12. N+1 = 1.700 – 1.500 = 200 lei
• permanente - amortizări
şi/sau
• provizorii – ajustări pentru depreciere.
Exemplu
44
a) evaluarea programului informatic la bilanţul anului N
3.5. Rezumat
Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării
lor pe termen lung, ce includ: activele fixe necorporale; activele fixe corporale; activele
financiare
Activele fixe necorporale - sunt active fără substanţă fizică care se utilizează pe o
perioadă mai mare de un an;
Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate iniţial la:
3.7. Bibliografie
46
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
47
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Cuprins
4.1. Introducere
4.2. Obiective
4.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
4.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
4.5. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
corporale
4.6. Evaluarea la ieşirea din instituţie
4.7. Deprecierea activelor fixe corporale
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale
4.9. Evaluarea la bilanţ
4.10. Rezumat
4.11. Teste de autoevaluare
4.12. Teste de evaluare
4.13. Bibliografie
4.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele fixe corporale, tratamentele
contabile privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din instituţie, evaluarea la
bilanţ a activelor fixe corporale, precum şi tratamentele contabile privind reevaluarea
activelor fixe corporale. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii
deprecierii activelor fixe corporale şi recunoaşterea în contabilitate a acesteia.
4.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor fixe corporale, să descrie modul de evaluare şi
recunoaştere în contabilitate a activelor fixe corporale; să efectueze calculul şi
înregistrarea în contabilitate a deprecierii activelor fixe corporale.
• au o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului; (în
00:00 prezent 2.500 ron)
• au durata normală de utilizare mai mare de un an.
Activele fixe corporale cuprind:
• achiziţie de la terţi
211 = 404
„Terenuri şi amenajări terenuri” / „Furnizori de active fixe”
212
„Construcţii”/
213
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”/
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active fixe
corporale”
• primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între
unităţi
231 = 722
„Active fixe corporale în curs de „Venituri din producţia de active fixe
execuţie” corporale”
231 = 404
„Active fixe corporale în curs de „Furnizori de active fixe”
execuţie”
• achiziţie de la terţi 6
211 = 101
„Terenuri şi amenajări terenuri” / „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
212 public al statului”/
„Construcţii”/ 102
213 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, privat al statului”/
animale şi plantaţii”/ 103
214 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente public al unităţilor
de protecţie a valorilor umane şi materiale administrativ-teritoriale”/
şi alte active fixe corporale” 104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al unităţilor administrativ-
teritoriale”
682 01 = 404
„Cheltuieli cu activele fixe corporale „Furnizori de active fixe”
neamortizabile”
6
Reflectarea în contabilitate a activelor fixe corporale ce sunt primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit de la altă instituţie sau constatate plus la inventar
se realizează prin acelaşi articol contabil.
51
• alte active ale statului
215 = 101
„Alte active ale statului” „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
Exemple
52
„ Active fixe corporale în curs de „Furnizori de active fixe sub
execuţie” 1 an”
611 = 401
„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” „Furnizori”
21 = 404
„Active fixe corporale” „Furnizori de active fixe”
Exemplu
281 = 21
„Amortizări privind activele fixe „Active fixe corporale”
corporale”
7
Se realizează cu aprobarea ordonatorului de credite principal sau secundar.
54
Diferenţa dintre valoarea de intrare a activului fix şi valoarea amortizării
înregistrată până în momentul vânzării reprezintă pentru instituţia publică o cheltuială ce
se va reflecta în contul 691 “Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”.
înregistrarea scoaterii din gestiune a activelor fixe corporale parţial
amortizate 8
% = 21
281 „Active fixe corporale”
„Amortizări privind activele fixe
corporale”
691
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
461 = 791
„Debitori” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
101 = 211
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Terenuri şi amenajări terenuri” /
domeniul public al statului”/ 212
102 „Construcţii”/
„Fondul bunurilor care alcătuiesc 213
domeniul privat al statului”/ „Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
103 animale şi plantaţii”/
„Fondul bunurilor care alcătuiesc 214
domeniul public al unităţilor „Mobilier, aparatură birotică, echipamente
administrativ-teritoriale”/ de protecţie a valorilor umane şi materiale
104 şi alte active fixe corporale”
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”
101 = 215
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Alte active ale statului”
domeniul public al statului”
8
Transferul cu titlu gratuit către o altă instituţie, precum şi lipsa la inventar a activelor fixe corporale se evidenţiază în contabilitate prin acelaşi articol
contabil.
55
Exemple
b) înregistrarea epavei
d) descărcarea de gestiune
2. O instituţie publică finanţată integral din venituri proprii constată că o parte din
mobilierul deţinut a fost distrus din vina unei terţe persoane. Valoarea contabilă a
mobilierului este de 4.000 lei. Amortizarea cumulată până la momentul producerii
incidentului 2.000 lei. Valoarea de înlocuire a mobilierului 2.500 lei. Valoarea s-a
imputat terţei persoane şi s-a încasat prin casierie.
10
Imputarea se realizează la valoarea de înlocuire a bunului, iar veniturile vor reveni instituţiei publice deoarece este finanţată integral din venituri proprii.
57
560 01 01 = 581 01 04 2.500 lei
„Disponibil al instituţiilor publice „Viramente interne – alte
finanţate integral din venituri activităţi”
proprii –Disponibil curent la
trezorerie „
*** Conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia cu modificările ulterioare, dreptul de proprietate publică încetează dacă
bunul a pierit sau a fost transferat în domeniul privat.
a) trecerea construcţiei din domeniul public în domeniul privat al unităţii
administrativ-teritoriale
58
în funcţiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării construcţiei, pe
baza procesului-verbal de recepţie;
c) utilajele şi instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi
clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice se consideră puse în
funcţiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere în
funcţiune.
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
11
O.G. 81/ 2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice cu modificările şi completările ulterioare
59
• activele fixe corporale aflate în conservare, precum şi rezervele de
mobilizare care sunt evidenţiate în contabilitate ca active fixe corporale;
• lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii;
• terenurile;
• bunurile din patrimoniul cultural naţional;
• bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
• bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.
681 01 = 281
„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizări privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” corporale”
681 03 = 291
„Cheltuieli operaţionale privind ajustărilor „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
pentru deprecierea activelor fixe” corporale”
291 = 781 03
„Ajustări pentru „Venituri din ajustări privind deprecierea
deprecierea activelor fixe corporale” activelor fixe”
Exemplu
60
1. Cost achiziţie laptop = 2.350 x 1, 19 = 2.796,5 lei
Laptopul va fi recunoscut în contabilitate drept activ fix corporal şi înregistrat în
contul 214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active fixe corporale” deoarece valoarea de intrare este mai mare decât
limita minimă stabilită prin HG, respectiv 2.500 lei. În cazul în care valoarea era mai
mica decât 2.500 lei, laptopul ar fi fost recunoscut drept obiect de inventar şi încadrat la
stocuri (active curente).
2. Registrul numerelor de inventar, proces verbal de recepţie, fişa mijlocului
fix.
Conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe, laptopul poate fi încadrat la Grupa 3, cod 3.2.4. şi poate avea o durata
normală de funcţionare între 3-5 ani.
3. a) Natura operaţiei: achiziţie laptop;
Elementele patrimoniale afectate: aparatură birotică; furnizori de active fixe;
Conturile contabile:
214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active fixe corporale”, are funcţiune contabilă de activ, se
debitează;
404 “Furnizori de active fixe”, are funcţiune contabilă de pasiv, se
creditează.
Formula contabilă/nota contabilă este:
61
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori
autorizaţi sau de comisii tehnice constituite, în condiţiile legii.
În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ fix este
determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi
atribuită activului, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie, după caz. În
astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea
acestuia, determinată în urma reevaluării.
Să ne reamintim....
• permanente - amortizări
şi/sau
• provizorii – ajustări pentru depreciere.
Exemple
2. O instituţie publică deţine un teren a cărui valoare de intrare este de 100.000 lei.
În anul N se reevaluează activele corporale, în urma acestei operaţii se constată o
valoare justă de 110.000 lei pentru teren.
02:50
62
Valoarea obţinută în urma reevaluării terenului se substituie valorii sale de intrare, astfel
valoarea activului din bilanţul anului N este 110.000 lei.
4.10. Rezumat
63
4.11. Teste de autoevaluare
4.13. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
65
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
66
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE
Cuprins
5.1. Introducere
5.2. Obiective
5.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
5.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
5.5. Evaluarea la ieşirea din instituţie
5.6. Deprecierea valorii activelor financiare
5.7. Evaluarea la bilanţ
5.8. Rezumat
5.9. Teste de evaluare
5.10. Bibliografie
5.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele financiare, tratamentele contabile
privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din instituţie, evaluarea la bilanţ a
activelor financiare. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii
deprecierii activelor financiare şi recunoaşterea în contabilitate a acesteia.
5.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor financiare, să descrie modul de evaluare şi
recunoaştere în contabilitate a activelor financiare; să efectueze calculul şi
înregistrarea în contabilitate a deprecierii activelor financiare.
67
În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile, depozitele depuse de
instituţia publică la terţi.
260 = 463
„Titluri de participare” / „Creanţe ale bugetului de stat”/
265 464
„Alte titluri imobilizate” „Creanţe ale bugetului local” /
465
„Creanţe ale bugetului asigurărilor
sociale de stat” /
466
„Creanţe ale bugetelor fondurilor
speciale”
68
260 = 269
„Titluri de participare” „Vărsăminte de efectuat pentru active
financiare”
269 = 770
„Vărsăminte de efectuat pentru active „Finanţarea de la buget”
financiare”
Să ne reamintim....
Exemplu
O instituţie publică finanţată din bugetul local achiziţionează acţiuni cotate în valoare de
50.000 lei, cu plata ulterioară. Instituţia achită comisioane în sumă de 2.000 lei.
a) achiziţia acţiunilor
69
• fie la un preţ mai mare decât valoarea de intrare a acestora, operaţie ce va
genera venituri pentru instituţie - înregistrate în contul 764 “Venituri din investiţii
financiare cedate”. Veniturile vor reprezenta diferenţa între preţul de vânzare al titlurilor
şi valoarea de intrare.
Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de vânzare a titlurilor de participare se
realizează astfel:
a) preţ de vânzare inferior valorii de intrare a titlurilor
% = 260
52 „Titluri de participare”
„Disponibil al bugetelor”
664
“Cheltuieli din investiţii financiare cedate”
01:00
b) preţ de vânzare superior valorii de intrare a titlurilor
52 = %
„Disponibil al bugetelor” 260
„Titluri de participare”
764
“Venituri din investiţii financiare cedate”
686 03 = 296
„Cheltuieli financiare privind ajustarile „Ajustari pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea activelor
de valoare a activelor financiare” financiare”
296 = 786 03
„Ajustari pentru pierderea de valoare a „Venituri din ajustări pentru pierderea
activelor financiare” de valoare a
activelor financiare”
70
Stabilirea valorii titlurilor de participare la sfârşitul exerciţiului financiar în
vederea determinării ajustărilor pentru pierderea de valoare se poate realiza astfel:
Exemplu
O entitate economică are datorii la bugetul de stat în valoare de 10.000 lei şi s-a dispus
conversia creanţelor bugetare în acţiuni (necotate), în octombrie anul N. La sfârşitul
anului N se înregistrează şi se încasează dividendele pentru titlurile deţinute, valoarea
lor fiind de 500 lei. Pe parcursul anului N+1 s-a înregistrat o depreciere a titlurilor
deţinute în valoare de 300 lei. În N+2 se vând titlurile pentru suma de 9.000 lei, încasarea
contravalorii titlurilor se va face ulterior.
c) încasarea dividendelor
e) vânzarea titlurilor
% = 260 02 00 10.000lei
71
461 01 01 „Titluri de participare 9.000 lei
„Debitori sub 1 an – creanţe necotate”
comerciale” 1.000 lei
664 00 00
„Cheltuieli din investiţii financiare
cedate”
Exemplu
O instituţie publică deţine 1.000 de acţiuni ale unui agent economic achiziţionate la
16.06.N-3, costul de achiziţie fiind de 10 lei/acţiune. Preţul unei astfel de acţiuni a
suportat următoarele modificări:
• la sfârşitul anului N-3 - 9,5 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N-2 - 9,2 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N-1 - 9,4 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N - 10 lei/acţiune.
Anul N-3:
Valoare bilanţ = valoare intrare – ajustări pentru pierderea de valoare = 1.000×10 –500 =
9.500 lei
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare de intrare – valoare actuală = 1.000
×10 – 1.000×9,5 = 500 lei
Anul N-2:
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare netă contabilă – valoare actuală =
(1.000 ×10 – 500) - 1.000×9,2 = 300 lei (ajustarea trebuie să se majoreze cu 300 lei şi să
ajungă la nivelul sumei de 800 lei)
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
– (500 + 300) = 9.200 lei
72
Anul N-1:
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare netă contabilă – valoare actuală =
(1.000 ×10 – 500-300) - 1.000×9,4 = -200 lei (ajustarea trebuie să se diminueze cu 200
lei şi să ajungă la nivelul de 600 lei)
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
– (500 +300 - 200) = 9.400 lei
Anul N:
Valoare ajustare = valoare netă contabilă – valoare actuală = (1.000 ×10 – 500-300 -
200) - 1.000×10= -600 lei (ajustarea trebuie să se diminueze cu 600 lei şi să se anuleze,
deoarece valoarea actuală este egală cu valoarea de intare)
01:50
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate = 10.000 – (500 +300 – 200 - 600)
= 10.000 lei
5.8. Rezumat
6.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele curente, sunt definite stocurile,
este descris modul de evaluare şi recunoaştere în contabilitate a stocurilor, precum şi
metodele de evidenţă a stocurilor.
6.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să descrie
elementele componente ale activelor curente, modul de evaluare şi recunoaştere în
contabilitate a stocurilor, să aplice metodele de evidenţă a stocurilor, să identifice şi
înregistreze principalele operaţii economice privind stocurile..
• stocuri;
• creanţe;
• investiţii pe termen scurt;
• casa, conturi la trezorerii şi bănci.
12
Conform O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de
conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare
75
6.4. Contabilitatea stocurilor
Stocurile sunt active circulante:
76
• Semifabricate – reprezintă produsele care nu au parcurs în întregime
fazele procesului tehnologic şi care au nevoie de prelucrări ulterioare sau se livrează
terţilor (contul 341);
• Produse finite – sunt produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului tehnologic şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii,
putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor (contul 345);
• Rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri (contul 346);
• Producţia în curs de execuţie – reprezintă producţia care nu a trecut prin
toate fazele prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice sau necompletate în întregime (contul 331).
În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi
serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie (contul 332).
• Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privată a
statului (contul 347) sau a unităţilor administrativ teritoriale (contul 349).
• Stocuri aflate la terţi – sunt bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare
sau în consignaţie la terţi (conturile 351, 354, 356,357, 358, 359).
• Animale şi păsări – în această categorie se includ animalele născute vii şi
cele tinere de orice fel crescute pentru producţie, reproducţie, muncă, reprezentaţie,
expunere, precum şi animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate (contul 361).
• Mărfuri – reprezintă bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea
revânzării sau produsele realizate în instituţii predate spre vânzare magazinelor proprii
(contul 371).
• Ambalaje – includ materialele refolosibile, achiziţionate sau realizate în
instituţie, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării şi care în mod temporar
pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contract (contul
381).
Conturile contabile cu ajutorul cărora se ţine evidenţa stocurilor şi a producţiei în
curs de execuţie au funcţie de activ. Acestea se debitează cu valoarea stocurilor intrate în
patrimoniul instituţiei, respectiv cu valoarea producţiei aflată în curs de execuţie şi se
creditează cu valoarea stocurilor ieşite, respectiv cu valoarea producţiei terminate. Soldul
debitor al conturilor arată valoarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie deţinute
la un moment dat de instituţie.
77
Metoda operativ-contabilă se poate aplica pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor şi ambalajelor.
Această metodă constă în ţinerea, în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenţei cantitative
a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fişelor de magazie, iar în contabilitate în ţinerea
evidenţei valorice pe conturi de materiale, desfăşurate valoric pe gestiuni, iar în cadrul
gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după caz.
Controlul exactităţii înregistrărilor din evidenţa gestiunilor şi din contabilitate se
asigură prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fişele de magazie în registrul
stocurilor.
Metoda cantitativ-valorică se poate aplica pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor şi
ambalajelor.
Această metodă constă în ţinerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul
00:30 fiecărei gestiuni, iar în contabilitate ţinerea evidenţei cantitativ-valorice.
Verificarea exactităţii înregitrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din
contabilitate se efctuează periodic prin punctajul periodic dintre cantităţile operate în
fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.
Metoda global-valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a
mărfurilor şi ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou,
imprimantelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de
inventar, precum şi altor categorii de bunuri.
Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor se ţine
global-valoric, atât la gestiune cât şi în contabilitate, iar controlul concordanţei
înregistrărilor din evidenţa gestiunii şi din contabilitate se efectuează numai valoric la
perioade stabilite de unitate.
Să ne reamintim....
13
Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru
activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice
78
Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe
aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri
tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota
cheltuielilor indirecte de producţie alocată raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
În cazul unui prestator de servicii, costul stocurilor cuprinde manopera şi alte
cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului mai pot fi
folosite:
• metoda costului standard - în activitatea de producţie;
• metoda preţului cu amănuntul - în comerţul cu amănuntul.
14
La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.
79
de înregistrare înregistrare, cumulat de la
începutul exerciţiului financiar
până la finele perioadei de
referinţă
Valoarea justă reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ, de bună voie,
între părţi aflate în cunoştiinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv. Pentru bunurile care au o valoare de piaţă, valoarea justă este egală
cu aceasta. Pentru bunurile care nu au o valoare de piaţă, valoarea justă se poate estima
prin referire la costul de înlocuire.
În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii în contabilitate a bunurilor de natura
stocurilor achiziţionate se realizează atunci când acestea devin proprietare ale bunurilor
sau atunci când furnizarea acestor bunuri este terminată.
% = 401
301 „Furnizori”
„Materii prime”/
302
„Materiale consumabile”
303
„Materiale de natura obiectelor de inventar”/
304
„Materiale rezervă de stat şi de mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare”
80
309
„Alte stocuri”/
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”/
381
„Ambalaje”
% = 408
301 „Furnizori - facturi nesosite”
„Materii prime”/
302
„Materiale consumabile”
303
„Materiale de natura obiectelor de
inventar”/
304
„Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”/
309
„Alte stocuri”/
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”/
381
„Ambalaje”
301 = 779 01 09
„Materii prime”/ „Venituri, bunuri şi servicii primite cu
302 titlu gratuit - alte operaţiuni”
„Materiale consumabile”/
303
„Materiale de natura obiectelor de
inventar”/
309
„Alte stocuri”/
81
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
381
„Ambalaje”
301 = 791
„Materii prime”/ „Venituri din valorificarea unor bunuri
302 ale statului”
„Materiale consumabile”/
303
„Materiale de natura obiectelor de inventar”
331 = 709
„Produse în curs de execuţie”/ „Variaţia stocurilor”
332
„Lucrări şi servicii în curs de execuţie”/
341
„Semifabricate”/
345
„Produse finite”/
346
„Produse reziduale”/
348
„Diferenţe de preţ la produse”/
361
„Animale şi păsări”/
381
„Ambalaje”
e) obiecte de inventar provenite din active fixe corporale amortizate integral și care
au valoarea mai mică decât valoarea minimă stabilită prin hotărâre a Guvernului
303 02 = 117
„Materiale de natura obiectelor de inventar „Rezultatul reportat”
în folosinţă”
347 = 102
„Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, „Fondul bunurilor care alcătuiesc
în proprietatea privată a statului” domeniul privat al statului”
82
01:00
349 = 104
„Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, „Fondul bunurilor care alcătuiesc
în proprietatea privată a unităţilor domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale” administrativ-teritoriale”
% = 401
601 „Furnizori”
„Cheltuieli cu materiile prime”/
602
„Cheltuieli cu materialele consumabile”/
603
„Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
% = 408
601 „Furnizori - facturi nesosite”
„Cheltuieli cu materiile prime”/
602
„Cheltuieli cu materialele consumabile”
301 = 601
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”
o materiale consumabile
302 = 602
„Materiale consumabile” „Cheltuieli cu materialele consumabile”
Exemplu
Folosind informaţiile prezentate în exemplul de mai sus (punctul c.) determinaţi costul
de achiziţie al alimentelor dacă acestea sunt produse de panificaţie, preţul de achiziţie
fiind de 100 lei, TVA 9%.
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
15
IPSAS 12 „Stocurile” nu prevede utilizarea acestei metode pentru evaluarea la ieşire a stocurilor
84
perioadei. Metoda costului mediu ponderat se aplică în două variante: după fiecare
intrare sau global, la sfârşitul perioadei.
Principiul permanenţei metodelor precizează faptul că metoda aleasă trebuie
aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor, de la un exerciţiu
la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, ordonatorii de credite decid să schimbe metoda
pentru un anumit element de stocuri, în notele explicative trebuie să se prezinte
următoarele informaţii motivul schimbării metodei şi efectele sale asupra rezultatului.
Ieşirea din gestiune a stocurilor se înregistrează în contabilitate astfel:
a) consumul de stocuri
• materii prime
601 = 301
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
• materiale consumabile
602 = 302
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
603 = 303
„Cheltuieli privind matrialele de natura „Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”
609 = 309
„Cheltuieli cu alte stocuri” „Alte stocuri”
• animale şi păsări
606 = 361
„Cheltuieli privind animalele şi păsările” „Animale şi păsări”
• ambalaje
608 = 381
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”
16
Această înregistrare se realizează la momentul scoaterii din folosinţă a obiectelor de inventar. Darea lor în folosinţă se înregistrează în debitul contului
303 02 “Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” şi creditul contului 303 01 “Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”
85
689 = 304
„Cheltuieli privind rezerva de stat şi de „Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare” mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”
411 = 751
„Clienţi” „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”
709 = 341
„Variaţia stocurilor” „Semifabricate”/
345
„Produse finite”/
346
„Produse reziduale”
nefavorabile
348 = 709
„Diferenţe de preţ la produse” „Variaţia stocurilor”
% = 371
607 „Mărfuri”
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”
442 08
„TVA neexigibilă”
86
607 = 371
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”
411 = 791
„Clienţi” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
411 = 448 01
„Clienţi” „Alte datorii faţă de buget”
102 = 347
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit
domeniul privat al statului” legii, în proprietatea privată a statului”
104 = 349
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit
domeniul privat al unităţilor administrativ- legii, în proprietatea privată a unităţilor
teritoriale” administrativ-teritoriale”
Să ne reamintim....
Exemplu
87
a) înregistrarea bunurilor confiscate
• minusuri (lipsuri);
• plusuri;
• nu există diferenţe faţă de stocurile scriptice.
În urma constatării unor plusuri în gestiune pentru bunurile de natura stocurilor,
evaluarea acestora se realizează la valoarea justă.
Minusurile constatate în gestiune sunt:
• imputabile;
• neimputabile.
Minusurile imputabile sunt imputate persoanelor găsite vinovate la valoarea de
înlocuire. Valoarea de înlocuire reprezintă costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici
şi grad de uzură similare celui lipsă din gestiune la data constatării pagubei, cost ce va
cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nerecuperabile, inclusiv taxa pe
valoarea adăugată, cheltuielile de transport, precum şi orice alte cheltuieli necesare
pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.
02:00
Pentru minusurile neimputabile se are în vedere posibilitatea compensării
acestora cu eventualele plusuri constatate. Compensarea are loc dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
301 = 601
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”
• materiale consumabile
302 = 602
„Materiale consumabile” „Cheltuieli cu materialele consumabile”
303 = 603
„Materiale de natura obiectelor de „Cheltuieli privind matrialele de natura
inventar” obiectelor de inventar”
309 = 609
„Alte stocuri” „Cheltuieli cu alte stocuri”
• animale şi păsări
o achiziţionate
361 = 791
„Animale şi păsări” „Venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului”
90
361 = 709
„Animale şi păsări” „Variaţia stocurilor”
371 = %
„Mărfuri” 607
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”
371 = 607
„Mărfuri” „Cheltuieli privind mărfurile”
• ambalaje achiziţionate
381 = 608
„Ambalaje” „Cheltuieli privind ambalajele”
381 = 709
„Ambalaje” „Variaţia stocurilor”
b) lipsa la inventar
• materii prime
601 = 301
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
• materiale consumabile
602 = 302
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
603 = 303
„Cheltuieli privind matrialele de natura „Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”
609 = 309
91
„Cheltuieli cu alte stocuri” „Alte stocuri”
• animale şi păsări
o achiziţionate
606 = 361
„Cheltuieli privind animalele şi păsările” „Animale şi păsări”
709 = 361
„Variaţia stocurilor” „Animale şi păsări”
• ambalaje
o achiziţionate
608 = 381
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”
709 = 381
„Variaţia stocurilor” „Ambalaje”
689 = 304
„Cheltuieli privind rezerva de stat şi de „Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare” mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”
461 17 = 751
„Debitori”/ „Venituri din vânzări de bunuri şi
428 01 02 servicii”
„Alte creanţe în legatură cu personalul sub
1 an”
461 = %
18
„Debitori”/ 751
17
Se utilizează contul 461 „Debitori” în cazul în care persoana vinovată nu este angajată a instituţiei, altfel se utilizează 428 01 02 „Alte creanţe în legatură
cu personalul sub 1 an”
18
Se înregistrează valoarea contabilă a bunului imputat
92
428 01 02 „Venituri din vânzări de bunuri şi
„Alte creanţe în legatură cu personalul sub servicii”
1 an” 448 01 00 19
„Alte datorii faţă de buget”
Exemplu
461 01 01 = 751 04 00 80
„Debitori sub 1 an – creanţe „Diverse venituri”
comerciale”
560 01 01 = 461 01 01 80
„Disponibil al instituţiilor „Debitori sub 1 an –
publice finanţate integral din creanţe comerciale”
venituri proprii –
Disponibil curent la
trezorerie”
19
Se înregistrează diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi valoarea contabilă a bunului imputat
93
6.4.6. Evaluarea la bilanţ
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare
decât cea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea
stocurilor se diminuează pâna la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări
pentru depreciere.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.
Conturile contabile utilizate pentru reflectarea ajustărilor pentru deprecierea
stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se regăsesc în grupa 39 “Ajustări pentru
deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie”. Acestea au funcţie contabilă de
pasiv. Se creditează cu valoarea ajustării constituite pentru deprecierea stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie şi se debitează cu valoarea ajustărilor anulate sau reluate la
venituri.
Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul
exerciţiului financiar pe seama cheltuielilor astfel:
681 04 = 391
„Cheltuieli operaţionale privind ajustarile „Ajustări pentru deprecierea materiilor
pentru deprecierea prime”/
activelor circulante” 392
„Ajustări pentru deprecierea
materialelor”/
393
„Ajustări pentru deprecierea producţiei
în curs
de execuţie”/
394
„Ajustări pentru deprecierea produselor”/
395
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor
aflate la terţi”/
396
„Ajustări pentru deprecierea animalelor”/
397
„Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”/
398
„Ajustări pentru deprecierea
ambalajelor”
În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost
reflectată, ajustarea trebuie majorată, tot pe seama cheltuielilor.
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele
care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci
acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri:
02:50
391 = 781 04
„Ajustări pentru deprecierea materiilor „Venituri din ajustări pentru deprecierea
prime”/ activelor circulante”
392
„Ajustări pentru deprecierea
materialelor”/
94
393
„Ajustări pentru deprecierea producţiei în
curs
de execuţie”/
394
„Ajustări pentru deprecierea produselor”/
395
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor
aflate la terţi”/
396
„Ajustări pentru deprecierea animalelor”/
397
„Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”/
398
„Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”
6.5. Rezumat
• stocuri;
• creanţe;
• investiţii pe termen scurt;
• casa, conturi la trezorerii şi instituţii de credit.
95
Stocurile fungibile se evaluează la ieşirea din gestiune utilizând una din
metodele:
4. Un spital achiziţionează 10 halate la preţul de 500 lei fiecare, TVA 19%, pe care
le dă în folosinţă angajaţilor. Jumătate din valoarea obiectelor de inventar (halatelor) este
suportată de angajaţi. La darea halatelor în folosinţă instituţia publică va înregistra o
cheltuială de :
a) 0 lei;
b) 500 lei;
c) 595 lei;
d) 297,5 lei.
Răspunsuri: 1.d; 2. b; 3. c; 4. a - deoarece instituţia publică înregistrează cheltuieli
cu obiectele de inventar la scoaterea lor din uz.
96
6.7. Teste de evaluare
6.9. Bibliografie
7.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice referitoare la
investiţiile pe termen scurt, casa şi conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit,
precum şi tratamentele contabile privind evaluarea iniţială, la inventar şi la bilanţ a
acestora
7.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să descrie
elementele componente ale investiţilor pe termen scurt, casa şi conturi la trezoreria
statului şi instituţii de credit, modul de evaluare şi recunoaştere în contabilitate a
acestora, să identifice şi înregistreze principalele operaţii economice privind
investiţiile pe termen scurt, casa şi conturi la trezorerii şi instituţii de credit.
98
scurt”, cont de pasiv. În creditul lui se înregistrează sumele datorate pentru obligaţiunile
emise, iar în debit sumele achitate pentru obligaţiunile emise şi răscumpărate.
505 = 509
„Obligaţiuni emise şi răscumpărate” „Vărsăminte de efectuat pentru invesţiţiile
pe termen scurt”/
512
„Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/
531
„Casa”/
770
„Finanţarea de la buget”
509 = 512
„Vărsăminte de efectuat pentru „Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/
invesţiţiile pe termen scurt” 531
„Casa”/
770
„Finanţarea de la buget”
161 = 505
„Împrumuturi din emisiunea de „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
obligaţiuni”
99
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderea de valoare a
investiţiilor pe termen scurt se constituie, majorează pe seama cheltuielilor astfel:
686 04 = 595
„Cheltuieli financiare privind ajustările “Ajustări pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea obligaţiunilor emise şi răscumpărate”
de valoare a activelor circulante”
595 = 786 04
00:30 “Ajustări pentru pierderea de valoare a „Venituri din ajustări pentru pierderea de
obligaţiunilor emise şi răscumpărate” valoare a activelor circulante”
Să ne reamintim....
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente
prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont
distinct, respectiv în contul 512 05 „Sume în curs de decontare”.
102
• disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529- de activ).
În debitul contului se înregistrează sumele încasate în contul de disponibil
reprezentând sumele încasate pentru unele bugete precum şi creanţele bugetare încasate
prin intermediul cardurilor, iar în credit se înregistrează sumele virate bugetelor.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul din venituri la un moment dat.
Grupa 53 „Casa şi alte valori”, cuprinde:
• contul 531 „Casa” ( de activ)- asigură contabilitatea disponibilităţilor
aflate în casieria instituţiilor publice, precum şi a mişcării acestora ca urmare a
operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Se ţine distinct în lei şi în valută .
Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de
disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în
numerar, reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se
justifică a fi efectuate prin virament.
• contul 532 „Alte valori” (de activ) asigură contabilitatea "altor valori"
care includ: timbrele fiscale şi poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele
de călătorie, bonurile valorice pentru carburanţi auto, biletele cu valoare nominală,
tichetele de masă, alte valori, etc.
În debitul conturilor 531 „Casa” şi 532 „Alte valori” se va înregistra numerarul
intrat în patrimoniul instituţiei precum şi contavaloarea altor valori, iar în credit sumele
plătite în numerar, respective, consumul de alte valori.
Soldul debitor al acestor conturi arată numerarul existent în casierii la un moment
dat precum şi contravaloarea altor valori deţinute de instituţie.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, se poate solicita instituţiilor
01:00 publice deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora
evidenţiate cu ajutorul contulului 541 „Acreditive” (de activ). În debitul contului se
înregistrează acreditivele deschise la dispoziţia terţilor, iar în credit plăţile efectuate din
acest cont. Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise şi neutilizate.
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale
acestora sunt reflectate în contabilitate prin 571 „Disponibil din veniturile Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate” şi 574 „Disponibil din veniturile
bugetului asigurărilor pentru şomaj”.
Contul 571 „Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate” este un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează încasările
reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de sănătate pe structura clasificaţiei
bugetare conform prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau plătite din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale de sănătate. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru restituirea
subvenţiilor, primite de la bugetul de stat.
Soldul creditor al contului, reprezintă sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Contul 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" este
un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează încasările reprezentând
veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj pe structura clasificaţiei bugetare conform
prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau plătite din bugetul asigurărilor pentru
şomaj.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale pentru şomaj. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru
104
restituirea subvenţiilor, a transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea
deficitului bugetului asigurărilor pentru şomaj şi alte destinaţii prevăzute de lege.
Soldul creditor al contului, reprezintă sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă.
512 = 581
„ Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/ „Viramente interne”
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume
în depozit”/
560
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii”/
561
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii”/
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
105
581 = 531
„Viramente interne” „Casa”
518 07 = 766
„Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi”
512 = 518 07
„ Conturi la trezorerii şi instituţii de „Dobânzi de încasat”
credit”/
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe
contractate de autorităţile administraţiei
publice
locale”
560
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii”/
561
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate din venituri proprii şi subvenţii”
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
e) primirea de împrumuturi pe termen scurt din bugetul de stat sau bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau activităţi finanţate integral din venituri proprii
560 = 519 01 04
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate Împrumuturi primite din bugetul de stat
integral din venituri proprii”/ pentru înfiinţarea unor instituţii sau a
562 unor activităţi finanţate integral din
„Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii”/
venituri proprii” 519 01 05
„Împrumuturi primite din bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a
unor activităţi finanţate integral din
venituri proprii”
106
f) rambursarea împrumuturi pe termen scurt primite din bugetul de stat sau bugetul
local pentru înfiinţarea unor instituţii sau activităţi finanţate integral din venituri proprii
519 01 04 = 560
Împrumuturi primite din bugetul de stat „Disponibil al instituţiilor publice
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor finanţate integral din venituri proprii”/
activităţi finanţate integral din venituri 562
proprii”/ „Disponibil al activităţilor finanţate din
519 01 05 venituri proprii”
„Împrumuturi primite din bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor
activităţi finanţate integral din venituri
proprii”
531 = 463
„Casa” „Creanţe ale bugetului de stat”
520 = 531
„Disponibil al bugetului de stat” „Casa”
520 = 463
„Disponibil al bugetului de stat” „Creanţe ale bugetului de stat”
01:30
i) achiziţie alte valori
532 = 401
„Alte valori” „Furnizori”
552 = 462
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume „Creditori”
în depozit”
Exemplu
20
Încasarea veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului Fondului naţional unic de
sănătate se înregistrează utilizând conturile de disponibil şi de creanţe aferente
107
În vederea atribuirii de contracte de concesiune de lucrări publice prin licitaţie deschisă
se constituie garanţie de participare de 10.000 lei pentru fiecare din cei trei ofertanţi.
Unul din ofertanţi îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia.
a) înregistrarea constituirii garanţiei
108
• plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile
instituţiilor publice se varsă la bugetul din care este finanţată instituţia publică,
paragraful bugetar "alte venituri".
512 04 = 765
„Conturi în valută/ „Venituri din diferenţe de curs valutar”
513 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
contractate de stat”/
514 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
garantate de stat”/
515 02
„Disponibil în valută din fonduri externe
nerambursabile”/
516 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”/
517 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
garantate de autorităţile administraţiei
publice locale”/
519
„Împrumuturi pe termen scurt”/
531 04
„Casa în valută”
109
665 = 512 04
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Conturi în valută/
513 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
contractate de stat”/
514 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
garantate de stat”/
515 02
„Disponibil în valută din fonduri externe
nerambursabile”/
516 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”/
517 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei
publice locale”/
519
„Împrumuturi pe termen scurt”/
531 04
„Casa în valută”
Să ne reamintim....
Exemplu
110
01:50
232 00 00 = 513 02 00 222.500 lei
„Avansuri acordate pentru „Disponibil în valută din
active fixe corporale” împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”
111
7.5. Rezumat
7.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
112
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
113
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
8.1. Introducere
8.2. Obiective
8.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind decontările cu terţii
8.4. Evaluarea creanţelor şi datoriilor
8.5. Rezumat
8.6. Teste de evaluare
8.7. Bibliografie
8.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice referitoare la
decontările cu terţii, precum şi tratamentele contabile privind evaluarea creanţelor şi
datoriilor.
8.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice
creanţele şi datoriile cu termene de decontare scurte ce rezultă din relaţiile unei
instituţii publice cu terţii, să aplice regulile de evaluare a creanţelor şi datoriilor pe
termen scurt.
• drepturilor de creanţă;
• angajamentelor de plată.
Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiilor publice asupra terţilor, rezultate în
urma relaţiilor pe care aceastea le au cu mediul economico-social şi în urma cărora
instituţile au cedat un bun, au executat o lucrare sau prestat un serviciu şi pentru care
trebuie să primească fie un echivalent bănesc, fie o contraprestaţie.
Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale unei instituţii publice ce provin din
evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care
încorporează beneficii economice.
114
Potrivit principiilor contabilităţii de angajamente, efectele tranzacţiilor şi ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.
Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul
constatării drepturilor şi obligaţiilor.
A) Evaluarea iniţială
Creanţele şi datoriile instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate la
valoarea nominală.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în
moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de
raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.
Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la
cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor comunicat de Banca Naţională a
României, cât şi în valută.
115
8.5. Rezumat
8.7. Bibliografie
116
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
117
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
9.1. Introducere
9.2. Obiective
9.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii
9.4. Contabilitatea decontărilor cu clienţii
9.5. Rezumat
9.6. Teste de evaluare
9.7. Bibliografie
9.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind decontările cu
furnizorii şi clienţii, precum şi exemple de operaţii referitoare la astfel de decontări.
9.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice
tipurile de decontări ce apar în relaţia unei instituţii publice cu furnizorii şi clienţii săi,
să înregistreze în contabilitate principalele operaţii economice privind decontările cu
clienţii, furnizorii..
118
Avansurile acordate furnizorilor în vederea achiziţionării de active fixe se
înregistrează în conturile 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale”, 234
„Avansuri acordate pentru active fixe necorporale”. Dacă instituţia avansează anumite
sume către furnizori în vederea livrării de bunuri de natura stocurilor, executării de
lucrări sau prestării de servicii de către aceştia, ele se contabilizează utilizând contul 409
„Furnizori-debitori”. În această situaţie instituţia devine creditor pentru furnizorii săi pe
perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul livrării bunurilor,
executării lucrărilor sau prestării serviciului pentru care s-a plătit avansul. Conturile în
care se evidenţiază avansurile se comportă după regula conturilor de activ. În debitul
lor se înregistrează valoarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe
corporale/necorporale, respectiv celor de stocuri şi celor ce urmează a executa
lucrări/presta servicii, iar în credit avansurile acordate furnizorilor, decontate. Soldul
debitor al conturilor reprezintă avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.
Achiziţiile de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care s-au întocmit
facturi se vor reflecta în contabilitate în umătoarele conturi: 401 „Furnizori”, 404
„Furnizori de active fixe”, iar cele pentru care nu s-au întocmit facturi, se evidenţiază
în contabilitate cu ajutorul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite”.
409 = 512
„Furnizori debitori” „ Conturi la trezorerii şi instituţii de
credit”/
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
119
770
„Finanţarea de la buget”
404 = 405
„Furnizori de active fixe” „Efecte de plătit pentru active fixe”
f) achitarea furnizorilor
401 = 512
„Furnizori”/ „ Conturi la trezorerii şi instituţii de
404 credit”/
„Furnizori de active fixe” 513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
120
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
541
„Acreditive”/
542
„Avansuri de trezorerie”/
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
770
„Finanţarea de la buget”
• nefavorabile
665 = 401
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
Exemple
21
Înregistrarea cheltuielilor se va face ţinând cont de clasificaţia bugetară
121
b) încasarea cotei-părţi din energia electrică aferentă cabinetelor închiriate medicilor
f) achiziţia de apă în valoare de 2.000 lei şi bidoane returnabile în sumă de 200 lei
122
2. Un o instiţuţie publică achiziţionează un echipament pentru blocul operator în valoare
de 50.000 lei, pe care îl şi plăteşte furnizorului.
a) primirea facturii
b) achitarea facturii
123
Să ne reamintim....
681 04 = 491
„Cheltuieli operaţionale privind ajustarile „Ajustări pentru deprecierea creanţelor –
pentru deprecierea clienţi”
activelor circulante”
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele
care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură, atunci
acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri:
491 = 781 04
„Ajustări pentru deprecierea creanţelor – „Venituri din ajustări pentru deprecierea
clienţi” activelor circulante”
d) decontarea avansurilor
419 = 411
„Clienţi- creditori” “Clienţi”
• prin virament
512 04 = 411
„Conturi în valută”/ “Clienţi”
528
„Disponibil din sume încasate în cursul
procedurii de executare silită”/
560
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii„/
561
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii”/
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
Exemple
1. O instituţie publică finanţată din bugetul de stat valorifică bunurile obţinute în urma
procedurii de executare silită la un preţ de 5.000 lei, TVA 19%. Valoarea creanţelor
bugetare de recuperat fiind de 3.000 lei.
a) valorificarea bunurilor în baza facturii fiscale
01:50
b) încasarea contravalorii facturilor şi virarea sumei către primărie
9.5. Rezumat
9.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
127
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
128
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 10. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
10.1. Introducere
10.2. Obiective
10.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială
10.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local
10.5 Rezumat
10.6. Teste de evaluare
10.7. Bibilografie
10.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind decontările cu
personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului, bugetul local, precum şi
exemple de operaţii referitoare la astfel de decontări.
10.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice şi
înregistreze principalele operaţii economice privind decontările cu personalul,
asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi bugetele locale.
Reţinerile din salariile pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale
şi se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 427 „Reţineri din salarii şi din alte
drepturi datorate terţilor” – cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele
reţinute de la salariaţi datorate terţilor, iar in debit, sumele achitate terţilor. Soldul
creditor al contului reprezintă sumele reţinute de la salariaţi datorate terţilor.
Menţionaţi dacă instituţia publică ce constă bunuri lipsă în gestiune imputabile unui
angajat, va avea un angajament de plată sau un drept asupra salariatului ?
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
131
Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei
de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în
România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România
este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată
potrivit legii, și următoarele:
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal - salarii datorate”
645 01 = 431 01
„Contribuţiile angajatorilor pentru „Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări sociale” asigurări sociale”
% = 550
431 01 „Disponibil din fonduri cu destinaţie
„Contribuţiile angajatorilor pentru specială”/
asigurări sociale” 552
431 02 „Disponibil pentru sume de mandat şi
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări sume în depozit”/
sociale” 770
431 04 „Finanţarea de la buget”
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate”
444
„Impozit pe venitul din salarii şi din alte
drepturi”
425
„Avansuri acordate personalului”
427
„Reţineri din salarii şi alte drepturi
datorate terţilor”
428 01 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul sub
1 an”/
428 02 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul
peste 1 an”
133
425 = 550
„Avansuri acordate personalului” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi
sume în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
421 = 550
„Personal - salarii datorate” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi
sume în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
421 = 426
„Personal - salarii datorate”/ „Drepturi de personal neridicate”
422
„Pensionari – pensii datorate”/
423
„Personal – ajutoare şi îndemnizaţii
datorate”/
424
„Şomeri – îndemnizaţii datorate”/
425
„Avansuri acordate personalului”
426 = 550
„Drepturi de personal neridicate” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume
în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
134
Exemple
3. O instituţie publică finanţată din bugetul local reţine suma de 200 lei sub formă de
garanţie de la un gestionar pe care o va vira într-un cont de depozit.
a) reţinerea garanţiei
135
b) virarea sumei într-un cont de depozit
552 00 00 = 770 00 00 200 lei
„Disponibil pentru sume de „Finanţarea de la buget”
mandat şi sume în depozit”
b) plata burselor
136
bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de
continuitate.
22
art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal: prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari.
138
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia
băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii
domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse
utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se
stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele
decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10;
g) livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură ;
h) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte
produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de
tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al
ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări
de bunuri şi prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
sau în principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe, altele decât prestările de servicii scutite prezentate mai sus;
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care
sunt construite cu excepţiile prevăzute de Codul Fiscal.
139
adaugată reprezentând dreptul de deducere al unităţii, precum şi taxa pe valoarea
adaugată datorată bugetului statului. Contul nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
Diferenţa în plus sau în minus, între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe
valoarea adăugată deductibilă se înregistrează în conturi distincte ca taxa pe valoarea
adaugată de plată (442 03 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”, cont de pasiv),
respectiv taxa pe valoarea adăugată de recuperat (442 04 „Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat”, cont de activ) şi se regularizează în condiţiile legii.
Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor
individuale, calculate potrivit legii şi se înregistrează în contul 444 „Impozitul pe venitul
din salarii şi din alte drepturi” (cont de pasiv). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în
limita sumei neplătite.
Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe
vamale, accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri) sau alte
impozite şi taxe datorate, potrivit legii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică
pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale
utilizând conturi analitice ale sinteticului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate” (cont de pasiv).
531 = %
„Casa” 751
„Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”
442 07
„Taxa pe valoarea adăugată colectată”
% = 442 06
442 07 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată colectată”
442 04
„Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat”
În cazul în care o instituţie publică este persoană impozabilă, TVA aferentă bunurilor
achiziţionate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate va fi înregistrată în contul
442 “Taxa pe valoare adăugată”.
În cazul în care o instituţie publică nu este persoană impozabilă, TVA va face parte din
costul de achiziţie al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor.
10.5. Rezumat
142
asupra mijlocelor de transport, taxele vamale şi alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate.
Răspuns:
TVA deductibilă se calculează pentru achiziţii
TVA deductibilă = (500 +300 +800) x 19% = 266 lei
TVA colectată se calculează pentru livrările de bunuri
TVA colectată = 6.000 x 5% = 300 lei
Dacă : TVA colectată < TVA deductibilă rezultă TVA de recuperat
Dacă : TVA colectată > TVA deductibilă rezultă TVA de plată
În cazul de faţă : TVA colectată > TVA deductibilă si rezultă TVA de plată în
valoare de 300 -266 = 34 lei, insa din luna anterioară are TVA de recuperat pe care il
compensează cu TVA de plată din luna curentă şi astfel deducem că instituţia are TVA
de recuperat în valoare de 240 – 34 = 206 lei. Aceasta suma va fi compensata in lunile cu
TVA de plată pâna la recuperarea integrală.
143
10.7. Teste de evaluare
10.8. Bibliografie
144
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN
LUNG. PROVIZIOANE
Cuprins
11.1. Introducere
11.2. Obiective
11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung
11.3.1. Definiţii, noţiuni teoretice privind datoriile pe termen lung
11.3.2. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
11.4. Contabilitatea provizioanelor
11.4.1. Definiţii. Categorii de provizioane
11.4.2. Recunoaşterea în contabilitate a provizioanelor
11.5. Rezumat
11.6. Teste de evaluare
11.7. Bibliografie
11.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind datoriile pe
termen lung şi provizioanele constituite de o instituţie publică, precum şi exemple de
operaţii referitoare la acestea.
11.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie datoriile pe termen lung contractate/garantate de stat sau de autorităţile
administraţiei publice locale, împrumuturile ce reies din contractele de leasing
financiar, provizioanele constituite de instituţiile publice; identifice şi înregistreze
principalele operaţii economice privind împrumuturile pe termen lung contractate sau
garantate de instituţiile publice, respectiv provizioanele constituite de acestea.
145
Datoria publică guvernamentală cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare
interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate
direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României,
de pe pieţele financiare.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a
împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum şi
din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali, se
constituie fondul de risc.
147
Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, împrumuturi de la
societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.
Să ne reamintim....
Datoria publică este formată din datoria publică guvernamentală şi datoria publică
locală şi cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului şi ale
autorităţilor administraţiei publice locale.
23
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 7, alin. (7)
148
Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care, la expirarea contractului de
leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator.
Toate conturile menţionate mai sus sunt de pasiv cu excepţia contului 169 „Prime
privind rambursarea obligaţiunilor”, care se comportă după regula conturilor de activ.
Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind împrumuturile pe
termen lung şi datoriile asimilate se realizează astfel:
a) împrumuturi interne şi externe contractate de stat 24
• înregistrarea tragerilor din împrumuturi interne/externe contractate de stat
513 = 164
„Disponibil din împrumuturi interne şi „Împrumuturi interne şi externe contractate
externe contractate de stat” de stat”
232 = 513
„Avansuri acordate pentru active fixe „Disponibil din împrumuturi interne şi
corporale”/ externe contractate de stat”
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”/
409
„Furnizori debitori”
232 = 164
„Avansuri acordate pentru active fixe „Împrumuturi interne şi externe
corporale”/ contractate de stat”
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”/
409
„Furnizori debitori”
24
În mod similar se înregistrează decontările privind împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale utilizând conturile aferente
150
• decontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor de natura
stocurilor, lucrărilor, serviciilor
401 = 409
„Furnizori” „Furnizori debitori”
404 = 232
„Furnizori de active fixe” „Avansuri acordate pentru active fixe
corporale”/
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”
% = 513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
401 externe contractate de stat”
„Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
% = 164
„Împrumuturi interne şi externe contractate
401 de stat”
„Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
401 = %
„Furnizori”/ 513
404 „Disponibil din împrumuturi interne şi
„Furnizori de active fixe” externe contractate de stat”
765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
151
401 = %
„Furnizori”/ 164
404 „Împrumuturi interne şi externe
„Furnizori de active fixe” contractate de stat”
765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
665 = 164
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Împrumuturi interne şi externe
contractate de stat”
sau
164 = 765
„Împrumuturi interne şi externe „Venituri din diferenţe de curs valutar”
contractate de stat”
665 = 513
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”
sau
513 = 765
„Disponibil din împrumuturi interne şi „Venituri din diferenţe de curs valutar”
externe contractate de stat”
164 = 770
„Împrumuturi interne şi externe „Finanţarea de la buget”
contractate de stat”
01:30
• evidenţierea dobânzilor aferente împrumuturilor pe termen lung
666 = 168
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
152
% = 770
168 „Finanţarea de la buget”
„Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
627
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi
asimilate”
212 = 101
„Construcţii”/ „Fondul bunurilor care alcătuiesc
213 domeniul public al statului”/
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, 102
animale şi plantaţii”/ „Fondul bunurilor care alcătuiesc
214 domeniul privat al statului”/
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente 103
de protecţie a valorilor umane şi materiale „Fondul bunurilor care alcătuiesc
şi alte active fixe corporale” domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”/
104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”
% = 167
682 01 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
„Cheltuieli cu activele fixe corporale
neamortizabile”
666
„Cheltuieli privind dobânzile”
471
„Cheltuieli înregistrate în avans”
404 = 770
„Furnizori de active fixe” „Finanţarea de la buget”
153
c) leasing financiar- în situaţia în care activele fixe achiziţionate se supun
amortizării
• primirea activelor fixe corporale conform contractului încheiat, la
valoarea de intrare
212 = 167
„Construcţii”/ „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
213
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”/
214
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale”
% = 168
666 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi
„Cheltuieli privind dobânzile” datoriilor asimilate”
471
„Cheltuieli înregistrate în avans”
% = 404
167 „Furnizori de active fixe”
„Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
168
„Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
442 06
02:00 „TVA deductibilă”
404 = 770
„Furnizori de active fixe” „Finanţarea de la buget”
Exemplu
154
516 01 01 = 162 02 00 100.000 lei
„Disponibil în lei din „Împrumuturi interne şi
împrumuturi interne şi externe externe contractate de
contractate de autorităţile autorităţile administraţiei
administraţiei publice locale” publice locale cu termen de
rambursare în exercițiile
viitoare”
b) înregistrarea dobânzii
155
11.4.2. Recunoaşterea în contabilitate a provizioanelor
681 02 = 151
„Cheltuieli operaţionale privind „Provizioane”
provizioanele”
b) diminuarea/anularea provizioanelor
151 = 781 02
„Provizioane” „Venituri din provizioane”
Exemplu
157
11.5. Rezumat
• datoria publică;
• alte împrumuturi şi datorii asimilate, printre care şi leasing-ul financiar.
Datoria publică:
Datoria publică:
158
• cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte
cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
• alte provizioane.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial
recunoscute şi nu pot corecta valoarea activelor.
11.7. Bibliografie
12.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind capitalurile
proprii ale unei instituţii publice, precum şi exemple de operaţii referitoare la acestea.
12.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie elementele de capital propriu specifice unei instituţii publice, să identifice şi să
înregistreze în contabilitate principalele operaţii economice privind fondurile
160
Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia
asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public, în limitele şi în condiţiile legii.
Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz în administrarea regiilor
autonome şi instituţiilor publice.
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei
unităţii administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin
hotărâre a Guvernului.
Dreptul de proprietate publică încetează, dacă bunul a pierit ori a fost trecut în
domeniul privat. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin
hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se
dispune altfel.
Să ne reamintim....
Contul 100 “Fondul activelor fixe necorporale” (cont de pasiv) este folosit
pentru reflectarea activelor fixe necorporale care nu se supun amortizării. Se creditează
cu activele fixe necorporale intrate în patrimoniul instituţiei publice şi se debitează cu
activele fixe necorporale ieşte. Soldul creditor reprezintă fondul activelor fixe
necorporale la un moment dat.
Fondurile cu destinaţie specială cuprind: fondul de rezervă al bugetului
asigurărilor sociale de stat, fondul de rezervă pentru sănătate, alte fonduri.
162
Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat - se constituie
anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi
se evidenţiază utilizând contul 132 „Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale
de stat”.
Contul 133 „ Fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 95/2006” este un
cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează sumele încasate pentru constituirea
fondului de rezervă, în limita prevăzută de lege, iar în debit sumele utilizate potrivit legii.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul de rezervă aferent bugetului Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
% = 133
745 03 „Fondul de rezervă constituit conform
„Contribuţiile angajatorilor pentru Legii nr. 95/2006”
asigurări sociale de sănătate”
746 03
„Contribuţiile asiguraţilor pentru
asigurări sociale de sănătate”
527 = 571 01
„Disponibil din fondul de rezervă „Disponibil din veniturile curente ale
constituit conform Legii nr. 95/2006” Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate”
163
133 = 527
„Fondul de rezervă constituit conform „Disponibil din fondul de rezervă
Legii nr. 95/2006” constituit conform Legii nr. 95/2006”
527 = 133
„Disponibil din fondul de rezervă „Fondul de rezervă constituit conform
constituit conform Legii nr. 95/2006” Legii nr. 95/2006”
571 03 = 527
„Rezultatul execuţiei bugetare din anii „Disponibil din fondul de rezervă
precedenţi” constituit conform Legii nr. 95/2006”
133 = 117
„Fondul de rezervă constituit conform „Rezultatul reportat”
Legii nr. 95/2006”
Exemple
a) înregistrarea creanţei
b) încasarea creanţei
164
• înregistrarea creanţelor privind contribuţiile angajatorilor şi asiguraţilor la
asigurările de sănătate
• încasarea creanţelor
165
133 00 00 = 527 00 00 10.288,46 lei
„Fondul de rezervă constituit „Disponibil din
conform Legii nr. 95/2006” fondul de rezervă
constituit conform
Legii nr. 95/2006”
12.4. Rezumat
• fondurile:
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului,
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului,
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale,
fondul activelor fixe necorporale,
fonduri cu destinaţie specială,
• rezultatul patrimonial,
• rezultatul reportat,
• rezervele din reevaluare.
Bunurile ce alcătuiesc domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale sunt:
• bunurile prevăzute în Constituţie (bogăţiile de interes public ale
subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, plajele, marea
teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi
alte bunuri stabilite de legea organică),
• bunurile prezentate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia modificată prin Legea nr. 241/2003
• orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin
modalităţile prevăzute de lege;
• bunurile declarate prin hotărâre a consiliului judeţean ca făcând parte din
domeniul public al judeţelor;
• bunurile declarate prin hotărâre a consiliului local ca făcând parte din
domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor.
166
Bunurile ce alcătuiesc domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ -
teritoriale sunt bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public.
Fondul activelor fixe necorporale este alcătuit din bunuri fără existenţă fizică,
care nu se amortizează şi sunt în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale.
167
12.7. Bibliografie
168
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
Cuprins
13.1. Introducere
13.2. Obiective
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare
13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial şi a rezultatului reportat
13.5. Rezumat
13.6. Teste de evaluare
13.7. Bibliografie
13.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind rezervele din
reevaluare, rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat, precum şi exemple de operaţii
referitoare la acestea.
13.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie rezervele din reevaluare , rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat al unei
instituţii publice; să identifice şi înregistreze în contabilitate principalele operaţii
economice referitoare la acestea.
Exemplu
169
212 09 01 = 105 02 00 10.000 lei
„Construcţii- alte active fixe „Rezerve din reevaluarea
încadrate în grupa construcții” construcţiilor”
Să ne reamintim....
121 = %
„Rezultatul patrimonial” Clasa 6
„Conturi de cheltuieli”
709
“Variaţia stocurilor”
Clasa 7 = 121
„Conturi de venituri şi finanţări” „Rezultatul patrimonial”
b) la începutul perioadei
• preluarea rezultatului execuţiei bugetare
481 09 = 117
„Alte decontări”/ „Rezultatul reportat”
489
„Decontări privind încheierea execuţiei
bugetului de stat din anul curent”
171
117 = 481 09
„Rezultatul reportat” „Alte decontări”/
489
„Decontări privind încheierea execuţiei
bugetului de stat din anul curent”
c) stingerea creanţelor bugetare din anii precedenţi prin scutire, anulare, prescripţie
şi alte modalităţi prevăzute de lege
11 7 = 463
„Rezultatul reportat” „Creanţe ale bugetului de stat”/
464
„Creanţe ale bugetului local”/
465
„Creanţe ale bugetului asigurărilor
sociale de stat”/
4664
00:50 „Creante ale bugetului asigurărilor pentru
şomaj”/
4665
„Creanţe ale bugetului Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate”
Exemplu
% = 121 00 00 1.018.557,5
745 03 00 „Rezultatul 4 lei
„Contribuţiile angajatorilor patrimonial” 495.000 lei
pentru asigurări sociale de
sănătate”
746 03 00
„Contribuţiile asiguraţilor 523.557,54 lei
pentru asigurări sociale de
sănătate”
13.5. Rezumat
Rezultatul patrimonial :
172
Rezultatul reportat reprezintă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare
anterioare şi, de asemenea, poate fi deficit sau execedent.
13.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
11. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul
de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1917/2005
173
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR
Cuprins
14.1. Introducere
14.2. Obictive
14.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind cheltuielile şi veniturile instituţiilor publice
14.4. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice
14.5. Contabilitatea veniturilor şi finanţării instituţiilor publice
14.6. Rezumat
14.7. Teste de evaluare
14.8. Bibliografie
14.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind chetuielile şi
veniturile unei instituţii publice, precum şi exemple de operaţii referitoare la acestea.
14.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie veniturile şi cheltuielile specifice unei instituţii publice; identifice momentul
recunoaşterii în contabilitate a cheltuielilor, şi veniturilor instituţiilor publice, precum
şi documentele în baza cărora sunt înregistrate.
• activităţi curente;
• activităţi extraordinare.
Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale
instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.
Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de
174
activităţile curente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un
mod frecvent sau regulat.
175
• dobânzi de transferat Comunităţii Europene/altor donatori sau de alocat în
cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA, FONDURI EXTERNE
NERAMBURSABILE POSTADERARE (contul 668);
• alte pierderi-cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA (contul 669).
h) alte cheltuieli finanţate din buget:
• subvenţii (contul 670);
• transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice (contul 671);
• transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice (contul 672);
• transferuri interne (contul 673);
• transferuri în străinătate (contul 674);
• contribuția României la bugetul Uniunii Europene (contul 675);
• asigurări sociale (contul 676);
• ajutoare sociale (contul 677);
• transferuri pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile
postaderare şi fonduri de la bugetul de stat (contul 678);
• alte cheltuieli (contul 679).
i) cheltuieli de capital, amortizări, provizioane şi ajustări:
• cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere (contul 681);
• cheltuieli cu active fixe neamortizabile (contul 682);
• cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
pierderea de valoare (contul 686);
• cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare (contul 689).
j) cheltuieli extraordinare:
• pierderi din calamităţi (contul 690);
• cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe (contul 691).
176
• cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al
perioadei; costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a
activelor fixe şi calculul amortizării;
• transferurile între unităţi ale administraţiei publice, curente şi de capital,
se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor;
• alte transferuri, interne şi în străinătate, se recunosc ca şi costuri la
instituţia care transferă fondurile.
Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
177
Exemplu
Să ne reamintim....
Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri
materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub forma de donaţii
şi sponsorizări.
181
Contul 709 "Variaţia stocurilor" este un cont bifuncţional. În creditul contului se
înregistrează costul de producţie al producţiei stocate şi plusurile la inventar realizate în
cursul lunii, iar în debit, costul de producţie al productiei vândute, precum şi lipsurile
constatate la inventar. Soldul creditor sau debitor al contului, la sfârsitul perioadei, se
transferă asupra contului de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu
prezintă sold.
Exemple
b) încasarea creanţei
14.6.Rezumat
14.9. Bibliografie
184
Bibliografie generală
185