UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 6.

Ghicitori, probleme-glumă, întrebări distractive

aplicate în cadrul instruirii copiilor la activități
Din varietatea jocurilor matematice şi a distracţiilor pentru preşcolari sunt accesibile şi
interesante ghicitorile şi problemele-glumă.
În ghicitorile cu conţinut matematic se analizează obiectul din punct de vedere cantitativ,
spaţial şi de timp, sunt remarcate cele mai simple relaţii matematice:
 Patru fraţi sub un acoperiş trăiesc. (Masa)
 Cum se scoate cinci din cinci ca să rămână tot cinci? (Mănuşa)
 Am o feţişoară cu rochie roşioară, când începi a o dezbrăca, începi a lăcrima. (Ceapa)
 Grajdul verde, finul roşu şi caii negri. (Harbuzul)
 Dinţi frumoşi şi zdraveni are şi nicicâd gura n-o doare. (Grebla)
 Ce este rotund şi n-are fund. (Inelul)
 Am o greblă cu cinci dinţişori, pe zi îmi trebuieşte de o mie de ori. (Mâna)
 Patru fraţi într-o cămaşă îmbrăcaţi. (Nuca)
 El la toţi le dă mâncare şi toţi îl calcă în picioare. (Pământu1)
 Cine are patru picioare şi nu poate merge. (Scaunul)
 Ce arde şi fum nu face. (Soarele)
Problemele-glumă sunt probleme distractive de joc cu sens matematic. La rezolvarea lor
se cere de a manifesta într-o măsură mai mare ingeniozitatea şi înţelegerea umorului decât
cunoştinţele matematice. Construcţia, conţinutul, întrebarea în aceste probleme sunt neobişnuite.
Esenţa problemelor, adică principalul, datorită cărui fapt se poate ghici rezolvarea este răspunsul,
este camuflat în condiţii exterioare.
Problemele-glumă pentru copii de 6-7 ani:
 Tu cu mine şi eu cu tine. Câți suntem împreună? (Doi)
 Cum: poate construi pe masă cu ajutor unui singur beţişor un triunghi? (Pune beţişorul la
colţul mesei)
 Câte capete are un beţişor? Dar două bețişoare? Dar două beţişoare şi jumătate? (6)
 Pe masă într-un rând stau beţişoare. Cum se poate face ca bețişorul din mijloc să fie la
margine, neatingându-1? (Să-l permutăm pe cel de la margine)
 Cum se poate forma pe masă cu ajutorul a 2 beţişoare un pătrat? (Se pun la colţul mesei)
 O troică de cai a parcurs 5 km. Câți kilometri a alergat fiecare cal? (Câte 5 km fiecare)

1
  O găină stă într-un picior şi cântăreşte 2 kg. Ce greutate o să aibă ea dacă va sta pe 2
picioare? (2 kg)
 Trei fraţi au câte o soră. Câţi copii sunt în familie? (4)
 Împărţiţi 5 mere la 5 fetițe astfel încât un măr să rămână în coş. (O fetiţă ia mărul cu tot
cu coş)
 Cresc 4 arţari. Fiecare arţar are câte 4 crengi mari. Fiecare creangă mare are câte 4 crengi
mici. Fiecare creangă mică are câte 4 mere. Câte mere cresc în total pe copac? (Nici unul.
Pe arţar nu cresc mere)
 Pe o masă erau patru mere, un măr a fost tăiat în 2 părţi. Câte mere au rămas pe masă? (4)
 Pe un om l-au întrebat câţi copii are. El a răspuns: „Am 6 feciori, fiecare are o soră”. (7)
 Ce figură n-are nici început nici sfârşit ? (Cercul)
 Cum se poate frânge o creangă ca să nu sperii de pe ea păsările ? (Nu se poate, păsările
vor zbura)
Ghicitorile şi problemele-glumă, întrebările distractive au drept scop de a iniţia copiii
într-o activitate intelectuală intensă, de a forma priceperi în evidenţierea proprietăţilor principale
ale raporturilor matematice, camuflate de datele exterioare neesenţiale. Ele pot fi aplicate de
educator pe parcursul convorbirilor, observărilor asupra unor fenomene, adică în cazul când se
crează o situaţie necesară pentru aceasta.
Studierea particularităţilor perceperii şi înţelegerii de către copiii de vârstă preşcolară (5-7
ani) a problemelor-glumă a demonstrat că succesul rezolvării lor depinde de măsura în care
copiii înţeleg gluma, cum o pot evidenţia în operele literare, cum o pot inventa. În caz contrar
copiii, de regulă, concep rezolvarea problemelor-glumă de pe poziţiile aritmeticii, încep să
opereze cu numerele. Rezultatul rezolvării de către copii a problemelor-glumă depinde de
experienţa lor de viaţă, de dezvoltarea reprezentărilor despre obiectele şi fenomenele
înconjurătoare, priceperea de a vedea, observa neobişnuitul. Să înţeleagă copiii esenţa
problemei-glumă îi ajută crearea unei situaţii analoage cu situaţia despre care se vorbeşte în
problemă, verificarea practică, desenarea şi demonstrarea corectitudinii ghicirii, presupunerii,
necesitatea de a gândi, a ghici, rezolvând probleme de felul acesta.
La activităţile pentru formarea la copiii de 6-7 ani a reprezentărilor matematice
elementare problemele-glumă pot fi propuse chiar la începutul activităţilor sub formă de o mică
gimnastică intelectuală. Scopul lor în cazul acesta constă în crearea la copii a unei stări
emoţionale pozitive, a interesului faţă de activitate. Educatorul propune 1-2 probleme distractive
simple pe care copiii le rezolvă repede, argumentând sau nu răspunsul.

2
 Întrebările, problemele, ghicitorile distractive se folosesc de educator şi în cadrul
activităţilor de matematică în scopul consolidării cunoştinţelor referitoare la numere, menirea lor,
formele geometrice, raporturile în timp. Totodată materialul distractiv se selectează pornind de la
scopul activităţilor şi nivelul de dezvoltare al copiilor.
În procesul deprinderii copiilor de a rezolva probleme aritmetice se aplică metoda de
comparare a problemelor-glumă, a ghicitorilor din matematică cu problema aritmetică. În cadrul
analizei problemelor, găsirii asemănărilor şi deosebirilor dintre ele se precizează înţelegerea de
către copii a structurii problemei aritmetice, menirea numerelor, necesitatea de a îndeplini
operaţii cu ele. Problemefe-glumă sunt selectate de pedagog conform scopului şi conţinutului
activităţii care urmează sa aibă loc, în dependenţă de menirea metodei de comparare, de nivelul
de acum format la copii a reprezentărilor despre problemele aritmetice, de dezvoltare a gândirii
logice.
Pe parcursul activităţii, îndeosebi la trecerea de la o parte a activităţii la cealaltă,
problemele distractive pot servi ca un mijloc de activizare, de îndreptare a atenţiei copiilor, un
mijloc de odihnă intelectuală.
Deci, materialul distractiv, selectat şi aplicat la locul potrivit, din punct de vedere metodic
(e vorba de ghicitori, probleme-glumă, întrebări distractive) contribuie la dezvoltarea gândirii
logice, spiritului de observaţie, ingeniozităţii, promptitudinii reacţiei, interesului faţă de
problemele matematice şi la formarea concepţiei euristice la rezolvarea oricăror probleme.

Aplicații:
1. Selectați din literatura de specialitate 10 ghicitori cu conținut matematic.
2. Alcătuiți 8 probleme-glumă și 12 întrebări distractive pentru copii de vârstă preșcolară
mare.

Referințe bibliografice:
1. Mihailova Z. Probleme și jocuri matematice pentru preșcolari. Chișinău: Lumina, 1993.
2. Păduraru V. Activităţi matematice în învăţământul preşcolar. Iaşi: Polirom, 1999.
3. Pereteatcu M. Curs de prelegeri. Formarea reprezentărilor elementare matematice la
preșcolari. Volumul I, II. Bălți, 2003.
4. Зак А. 600 игровых задач для развития логического мышления детей. Ярославль,
1998.