Corelaţii interdisciplinare ale activităţilor matematice

Conceptul de interdisciplinaritate poate fi explicat şi precizat ca posibilitate de

intersecţie a informaţiilor din două sau mai multe domenii.
În dicţionarul de filozofie, Iancu Becleanu defineşte conceptul de
interdisciplinaritate ca ,,un proces de coordonare, unificare şi codificare unitară a
disciplinelor contemporane, caracteristice actualei etape de dezvoltare a
cunoaşterii, în care disciplina păstrează autonomia, specialitatea şi independenţa
relativă şi, în acelaşi timp, se integrează în sistemul global de cunoştinţe”.
Interdisciplinaritatea se impune ca una din direcţiile principale ale renovării
activităţii din învăţământ, în ansamblul său şi în mod deosebit în conţinutul
acestuia şi a strategiilor de lucru aplicate.
Interdisciplinaritatea elimină barierele artificiale dintre domeniile cunoaşterii
datorită transferului de cunoştinţe, de metode, de mijloace, dându-le posibilitatea
aplicării cunoştinţelor însuşite pe parcurs. În aceste condiţii activităţile instructiv-
educative sunt mai atractive, eficienţa lor creşte, iar copilul nu este simplu receptor,
ci devine un subiect al cunoaşterii şi acţiunii. Astfel, pe parcursul unui demers
didactic interdisciplinar, copiii îşi completează, îşi adâncesc sau aplică cunoştinţele
dobândite, numără, îmbină figuri geometrice, redau grafic imagini, separă jucăriile
după anumite criterii, în funcţie de legăturile logice dintre conţinuturile pedagogice.
Cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite în activităţile cu conţinut
matematic sunt implicate şi în alte categorii de activităţi ce se desfăşoară în
grădiniţa de copii. Folosindu-le drept instrumente de lucru, aceste din urmă
activităţi contribuie la fixarea şi consolidarea conţinutului informativ şi formativ al
activităţilor cu conţinut matematic. Corelaţiile interdisciplinare realizate motivează
şi condiţionează caracterul sistemic al activităţilor instructiv-educative din
grădiniţă.
În cele ce urmează prezint câteva asemenea corelaţii ale activităţilor cu
conţinut matematic cu celelalte categorii de activităţi.
În cadrul ariei curriculare ,,Educaţie pentru ştiinţă” la categoria ,,Cunoaşterea
mediului”, orice activitate de observare a plantelor, animalelor, poate constitui un
prilej de consolidare, verificare, ba chiar de anticipare a cunoştinţelor matematice.
Astfel, copiii sunt puşi să stabilească forma părţilor componente, să compare pentru
a stabili dimensiunile, să precizeze culorile, să numere (ochii, urechile, picioarele
animalelor). În activitatea de observare ,,Iepurele” copiii îşi consolidează
cunoştinţele dobândite despre dimensiuni, observând că iepuraşul are urechile lungi
şi coada scurtă. De asemenea ei numără picioarele iepuraşului.
În activităţile de observare ,,Fructe”, ,,Legume” se pot strecura noţiuni de
întreg, jumătate, sfert, rotund, oval, care se pot proba şi conştientiza prin aplicaţii
practice. Consider că evaluarea în activităţile matematice cu aspecte de conţinut –
relaţia parte-întreg – nu ar fi posibilă dacă, în prealabil, nu s-ar organiza astfel de
activităţi de observare.
1
 Multe dintre jocurile didactice utilizate implică, în fond, constituirea de
mulţimi având o proprietate caracteristică dată, apartenenţa sau neapartenenţa unui
element la o mulţime, realizarea de corespondenţe între elementele a două mulţimi.
De exemplu: ,,Cu ce mă joc”, ,,Găseşte obiectul potrivit”, ,,Fluturii vin la
flori”, ,,Animalele şi puii lor”.
După ce s-a desfăşurat activitatea de observare ,,Legume” se poate organiza
jocul logico-matematic ,,Ciorba”, unde educatoarea având rolul de bucătăreasă,
cere copiilor să-i aducă: cepe mici galbene, roşii rotunde mici, morcovi groşi,
cartofi mari şi galbeni. Prin acest joc, într-un climat de bună dispoziţie, se fixează
noţiunile din categoria cunoştinţelor despre natură în corelare cu cele matematice.
Prin jocul didactic ,,Ziua şi noaptea”, desfăşurat la grupa pregătitoare, se
reactualizează cunoştinţele referitoare la selectarea şi clasificarea obiectelor, la
numeraţie, operaţii de calcul, identificarea şi denumirea elementelor din mediul
înconjurător, sesizarea legăturilor cauzale dintre obiecte, fiinţe şi realitatea
înconjurătoare corelate cu activităţile matematice.
Activităţile de ,,Educare a limbajului”, printre sarcinile de conţinut, sub aspect
lexical, vizează îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv al copiilor cu adjective
care exprimă însuşiri referitoare la formă, mărime, dimensiune, ordinea obiectelor
şi fiinţelor, culori.
În cadrul jocurilor didactice: ,,Jocul cuvintelor”, ,,Jocul silabelor”, ,,Jocul
sunetelor”, copiii numără şi rezolvă sarcina didactică sau reprezintă grafic atâtea
dreptunghiuri câte cuvinte are propoziţia, atâtea liniuţe orizontale câte silabe are
cuvântul, atâtea puncte câte sunete are cuvântul respectiv.
În cadrul lecturilor după imagini, copiii grupează elementele tabloului, numără
elementele unei mulţimi (grup de obiecte, fiinţe), precizează culorile, mărimile şi
poziţiile spaţiale, citesc imaginile de la stânga la dreapta etc.
De asemenea în activităţile de memorizare, copiii pot învăţa poezii
numărătoare, sau poezii care pot fi folosite în cadrul activităţilor matematice la
familiarizarea cu cifrele, la aspectul ordinal al numerelor, la operaţii de calcul
aritmetic. Din multitudinea de astfel de poezii voi reda câteva:

Numărând până la zece

de Radu Felican

1 seamănă c-un cui

Pe hârtie drept să-l pui;
2 cu gâtul de gânsac
Ţanţoş înotând în lac,
3 pare o barză-n zbor
Nu când stă într-un picior;
4 e-ntorsul scăunel
De nu poţi sta pe el.
5 e ca secera lunii
Şi-l mai iau şi notă unii,
6 seamănă c-un lacăt
Potrivit pe-o uşă-n treacăt,
7 pare-o coasă veche
2
 Ţintuită-ntr-o ureche,
8 două zale de lanţ
Ce nu fac ciocnite ,,cranţ”!
9 e un poloboc
Dar ca notă nu e mic,
10 să-l descriu încerc,
E unu urmat de cerc.

Zilele săptămânii
de Constantin Dragomir

De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheamă Luni
Unu şi cu unu-s fraţi -
Cea de-a doua zi e Marţi
Trei broscuţe saltă-n cercuri
Ştii c-a treia zi e Miercuri?
Patru greieraşi vioi
Cântă pân’ se face Joi!
Ziua a cincea-i Vinerea,
Cocostârcu-n apă sta –
Ziua a şasea-i Sâmbătă
Iar furnica harnică,
Spală şi Duminică.
Zilele le ştiţi pe toate
Dar nu-mi spuneţi câte-s?
- Şapte.

Matematica pe degete
de Iulian Filip

………………………………….
Zilnic dau câte-un vârtej
Printre pepenii cu vrej
Şapte verzi, unul e copt
Va să zică toţi sunt opt!
Veveriţa, uite-o, cară
Alune bune-n cămară
Avea şapte şi cu două
Adunate-s tocmai nouă.
………………………

Activităţile de ,, Educaţie muzicală” contribuie cu succes, având în vedere că

muzica este îndrăgită de copii, la consolidarea, fixarea cunoştinţelor, deprinderilor
copiilor dobândite în activităţile cu conţinut matematic. Prin cântece, jocuri
muzicale copiii exersează număratul, unele operaţii de calcul.
3
 La grupa mică prin cântecul ,,Puişorii piticului”, se consolidează număratul
până la trei, la grupa mijlocie număratul până la cinci prin cântecul ,,Cinci voinici”,
iar la grupa mare cântecul ,,Numărătoare”, ajută la consolidarea numărării în
limitele 1-10, crescător şi descrescător. Tot la grupa mare prin cântecul ,,Şade raţa
pe butoi” se fixează număratul din doi în doi.
La grupa mare şi pregătitoare, cântecele adunării şi scăderii cu 1-2 unităţi,
elaborate de profesoara Sofica Matei în lucrarea ,,Aritmetica muzicală”, ajută atât
la fixarea număratului în şir crescător şi descrescător în limitele 1-10, cât şi la
exersarea operaţiilor de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în limitele 1-10. Cântecele
se învaţă uşor, linia melodică fiind simplă, iar fiecare cântec are o strofă care se
repetă cu mici variaţii de cuvinte ( se schimbă de obicei numerele). În majoritatea
cântecelor predomină cântarea dialogată, astfel ele devin simple probleme de calcul
oral.

Exemple:
1. Un răţoi e pe cărare
Unul vine-n fuga mare.
- Câţi răţoi sunt pe cărare? 1+1=2
- Unul şi cu unul –Doi
Strigă vesel un pisoi.

2.Doi răţoi sunt pe cărare

Unul…….

Mere, mere, fermecate

Mere roşii dulci şi coapte
Într-un coş le duc pe umăr
Rând pe rând le număr:
- Trei mere şi încă două 3+2=5
Câte fac copii?
- Fac cinci mere roşioare
Bune de mâncare.
…………………………….

Trei gâscuţe în grădină

Ciugulesc dintr-o sulfină,
Două din ele-au plecat 3-2=1
Ga, ga, ga fuga pe lac
Trei fără două – una fac
A răspuns răţuşca ,,Mac”.
……………………………..
În cadrul activităţilor de ,,Educaţie plastică”, copiii sunt învăţaţi să-şi încadreze
desenul în pagină, să păstreze proporţiile şi poate fi verificată cunoaşterea culorilor,
raportându-le la realitate. Prin desenele decorative se pot realiza jocuri logice de
transformări identice, cerându-le copiilor să deseneze ca în modelul prezentat,
alternând culorile, mărimile, formele sau poziţiile spaţiale.
4
 Versurile poeziei ,,Geometrie” de Monica Lenos, consolidează cunoştinţele
copiilor referitoare la formele geometrice, prin asemănarea lor cu obiecte din
mediul înconjurător şi-i ajută să realizeze desene decorative, după model sau din
imaginarea obiectelor.

Cu creioane colorate
Poţi să desenezi de toate:
doar o linie – e vântul
ca o minge – pământul
tot un cerc – soarele,
romburi mici – petalele,
un pătrat – e o căsuţă,
un dreptunghi – o săniuţă,
patru linii uşurel
cerc, dreptunghi – un băieţel,
iar pe cap cu o fundiţă!
Tot aşa e o fetiţă!
Mulţi băieţi şi multe fete
Cercuri, puncte, linii, cete.
Dacă se adună roată
E copilăria toată.
În activităţile de modelaj, preşcolarii pot reda obiectele în diferite dimensiuni:
de exemplu ,,Mărul mare, mijlociu, mic”, ,,Morcovi pentru iepuraşi groşi şi
subţiri”, ,,Panglicuţe late şi înguste” etc.
Deprinderile formate în acest fel permit copiilor să lucreze cu uşurinţă pe fişele
matematice.
Şi în activităţile practice se face apel în desfăşurarea lor la cunoştinţe
matematice simple, contribuind la aprofundarea şi consolidarea acestora.
De exemplu, la înşirarea mărgelelor se poate cere copiilor să realizeze
şiraguri, fie după un model prezentat, fie după indicaţii verbale, alternând mărimile
şi culorile, sau numărând câte mărgele de un anumit fel sunt.
Prin îndoirea unei coli de hârtie de formă pătrată sau dreptunghiulară, copiii
pot obţine obiecte cunoscute, realizând teme
ca: ,,Cartea”, ,,Batista”, ,,Paharul”, ,,Solniţa”, sau pot să-şi confecţioneze
jucării: ,,barca”, ,,Avionul”, ,,Vaporul”, ,,Morişca”, ,,Broscuţa” etc.
Tăind pe contur figurile geometrice învăţate, copiii reţin mai bine forma, iar
realizarea unor aplicaţii cu aceste figuri contribuie la exersarea operaţiilor gândirii
şi cultivarea imaginaţiei creatoare.
Din pătratul ,,Tangram”, prin exersarea tehnicii de decupare, îmbinare şi
lipire a hârtiei, precum şi a plasării în pagină, se reactualizează cunoştinţele
matematice referitoare la figurile geometrice, mărimile acestora şi numeraţie,
realizând teme ca: ,,Brăduţul”, ,,Iepuraşul”, ,,Gâsca
aleargă”, ,,Broscuţa”, ,,Pistolul”, ,,Cocoşul”, ,,Litere şi cifre” etc.
Prin recitarea unor versuri ca:
,,Şapte figuri colorate
Din pătrat tăiate-s toate
Cu atenţie le-aşezăm
5
 Şi-un brăduţ realizăm.”
sau
,,Din pătratul colorat
Iute noi am aşezat
Forme diferite, iată!
Pentru gâsca colorată
Care-aleargă către baltă.”
se fixează tehnicile de lucru şi temele ce pot fi realizate, cât şi numărul figurilor
geometrice ce alcătuiesc pătratul ,,Tangram”.
Activităţile de ,,Educaţie fizică” permit fixarea număratului, folosit pentru
păstrarea ritmului în timpul mersului sau al exerciţiilor de gimnastică.
Raportarea cantităţii la număr se poate realiza în jocul de
mişcare ,,Bucheţelele”, în care cerem copiilor să se grupeze în timpul mersului câte
2, 3, 4. Acest joc ajută la formarea coloanei de gimnastică.
Verificarea cunoaşterii culorilor şi constituirea de mulţimi se realizează în
jocul de mişcare ,,Caută-ţi steguleţul”, în care preşcolarii trebuie să se grupeze pe
culori în dreptul steguleţului respectiv.
De asemenea activităţile pe grupuri mici, jocurile şi activităţile alese constituie
un bun prilej de fixare, consolidare şi verificare a cunoştinţelor matematice.
În concluzie, se poate afirma că, elaborarea interdisciplinară dintre activităţile
cu conţinut matematic şi celelalte categorii de activităţi prevăzute de programă, este
benefică şi înlesneşte o cunoaştere sistematică şi rapidă a conceptului de: mulţime,
număr, formă geometrică, operaţii de adunare şi scădere şi măsurarea mărimilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Păduraru V. –Activităţi matematice în învăţământul preşcolar,

Editura Polirom, 1999.
2.Roşu M. – Activităţi matematice în perspectiva reformei
învăţământului, Revista Învăţământul Preşcolar,
nr.1-2 1999.
3.Puiu G. - Revista Învăţământul Preşcolar, nr.3-4, 1994.

Prof.înv.preșc. Aldea Monica - Gabriela