Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masini Pentru Maruntire
Masini Pentru Maruntire
CALIFICAREA PROFESIONALĂ :
LĂCĂTUS CONSTRUCŢII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC
Candidat : ............
1
2009
TEMA:
2
Cuprins:
Argument ………………………………………………………… 5
3
2.6. Mori coloidale ………………………………………………
17
2.7. Mori cu inel si valţuri
……………………………………….18
3. Concluzii …………………………………………………….20
4. Bibliografie ………………………………………………….21
ARGUMENT
Morile cu clopot sunt masini usoare si ocupă spatiu redus in comparatie cu alte
mori de aceeasi productie, dar cu o uzură mare a suprafetelor de măcinare
( crestele benzilor tăietoare ).
Morile cu pietre orizontale sunt folosite din cele mai vechi timpuri pentru
măcinarea cerealelor. Ele servesc pentru măcinarea fină, umedă sau uscată a materialelor
moi sau semidure : pigmenti, cretă, calcar, ghips, barită, preparate cosmetice sau
farmaceutice.
Răspandirea foarte largă in industrie a morilor cu bile este urmarea avantajelor lor
răspandite:
- turatia redusă a elementelor mobile;
- functionare sigură;
- grad de măruntire;
4
- turatie redusă a elementelor mobile;
- produs fin;
- miscare liberă a corpurilor măcinătoare;
In morile cu jet mărunţirea este efectul unei turbulenţe violente care provoacă
lovituri puternice intre granulele introduse in spaţiul de măcinare si eroziunea lor prin
frecare.
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Un bulgăre lovit sau comprimat este spart in bucăţi de mărimi neegale. Repetarea
acţiunii de mărunţire produce bucăţi din ce in ce mai mici. S-au putut face urmatoarele
constatari:
5
- bucăţile mari rezultate din primele loviri sau comprimari provin din mici fisuri
preexistente in materialul initial;
- de natura materialului;
- forta de măruntire nu are efect instantaneu si este necesar ca forta sa fie mentinuta
un mic interval de timp;
- forta se aplica numai in cateva puncte de pe suprafata neregulată a materialului de
măruntit;
Pentru proiectarea sau alegerea unei instalatii de măruntire este nevoie să se analizeze
urmatorii factori:
- Factori referitori la materialul de măruntit: mărimea, forma si structura bucătilor
sau granulelor initiale, cantitatea sau debitul, umiditatea, densitatea, elasticitatea;
- Factori referitori la produsul care trebuie obtinut: mărimea sau granulometria
produsului, suprafata specifică, volumul specific sau greutatea specifica in
gramadă, forma si structura particulelor;
- Factori referitori la masinile de măruntire: modul si durata de actionare, uzura
suprafetelor de măruntire, impurificarea produsului, productivitatea, temperatura
de lucru, gradul de măruntire;
- Factori referitori la instalatia de măruntire: numărul treptelor de măruntire;
- Factori referitori la intreaga operatie de măruntire: consumul specific de energie,
manopera, costul operatiei, adăugarea unor ingredienti favorabili operatiei,
functionarea continuă sau intermitenta.
1.1.1. DURITATEA
Duritatea este proprietatea care exprima tăria relativă a materialelor solide; este o
indicatie utilă pentru rezistenta materialelor la măruntire si pentru uzura suprafetelor
de măcinare.
Clasificarea materialelor dupa duritate se face cu ajutorul scarii conventionale
mineralogice sau scara de duritate.
6
5. Apatit fosfati duri, calcar dur,
cromită, bauxită
1.1.2. Umiditatea
Umiditatea materialelor influenteaza
operatia de maruntire micsorand
productivitatea morilor (fig.1) si deci
marind consumul de energie si costul
operatiei. In general, la o umiditate de
peste 5% apa a materialului,
productivitatea morilor scade repede.
Se recomanda ca de fiecare data sa se
cerceteze experimental si sa se
aprecieze din punct de vedere
economic convenienta introducerii
unui uscator inaintea instalatiei de
maruntire sau intre doua trepte de
maruntire.
Fig.1
Variatia productivitatii morii in functie de
umiditatea materialului.
7
Acestea sunt substante care, amestecate in materialul maruntit, imbunatatesc
operatia de macinare, de exemplu prin marirea finetii produsului la aceeasi productivitate
a morii, sau marirea productivitatii la aceeasi finite de macinare, prin evitarea imbicsirii
suprafetelor de macinare cu pulbere macinata etc.
Astfel de ingrediente sunt:
- silicati, fosfati, acizi alchil-aril- sulfonici, saruri de trietanolamina impreuna cu
saruri de calciu ale acizilor lingo-sulfonici, in adaosuri sub 1% pentru macinarile din
industria cimentului;
- săruri de amoniu pentru măcinarea grafitului;
- acid oleic pentru măcinarea blendei;
- negrul de fum de canale dă rezultate bune la măcinarea clincherului de ciment;
de exemplu, prin adăugare de 0,32 sau 1,28 negru de fum, suprafata specifică a
produsului pentru aceeasi durată de măcinare se măreste cu 30, respectiv cu 50%, in
comparative cu suprafată specifică a produsului măruntit fără adaos de ingredient sau,
dacă se macină păna la aceeasi finite, durata de măcinare se reduce cu 28, respectiv cu
34%. Cimenturile obtinute prin măcinare cu adaos de negru de fum au rezistente
superioare celor macinate fara adaos. Un adaos de 0,08% negru de fum are efect
remarcabil de curătire asupra bilelor de măcinare.
8
Tabela I. Trepte de măruntire.
9
Desi morile cu clopot au , ca si morile giratorii , suprafetele de
măcinare formate din două conuri , ele se deosebesc prin rotirea conului mobil in jurul
unui arbore care coincide cu axa de simetrie .
Finetea produsului este reglată prin lătirea sau ingustarea fantei de
evacuare , cu ajutorul unui dispozitiv care chiar in timpul functionării morii ridică sau
coboară conul central .
Pentru evitarea accidentelor provocate de intrarea materialelor prea
dure in spatiul de macinare , sunt prevazute bolturi de sigurantă care se rup cănd intervin
eforturi prea mari .
Produsul morilor cu clopot este un gris cu multa pulbere măruntă ,
aceste mori fiind indicate ca mori intermediare , inaintea morilor fine . Ele macină
produse moi sau semidure :
- calcar ;
- ghips ;
- dolomită ;
- argilă ;
- sare ;
- carbune ;
- oase ;
- materiale lipicioase .
Morile cu clopot sunt masini usoare si ocupă spatiu redus in comparatie cu alte mori de
aceiasi productie , dar au o uzură mare a suprafetelor de măcinare
( crestele benzilor tăietoare ) .
10
2.2. Mori cu pietre orizontale
Folosite din cele mai vechi timpuri pentru măcinarea cerealelor , morile
cu pietre orizontale s-au mentinut ca principiu , dar au evoluat in forme perfectionate .
11
Pietrele sunt din materiale naturale mai cu seamă gresie cu structura
speciala sau sunt turnate din ciment cu carborund .
O bună functionare a morii presupune :
a) transportul continuu al materialului de la centru la periferia pietrelor , fara
goluri sau aglomerari de material ;
b) măcinarea progresivă pina la finetea dorită ;
c) ventilarea (racirea) suficienta a suprafetelor de măcinare .
Toate aceste trei rezultate se obtin prin frecarea pietrelor , adică prin
taierea unor santuri pe fetele de măcinare ale pietrelor .
Morile cu pietre orizontale servesc pentru măcinarea fină , umedă sau
uscată , a materialelor moi sau semidure : pigmenti , cretă , ghips , barită , preparate
cosmetice sau farmaceutice .
12
O bila ajunsă in punctul a pe suprafata interioară a tamburului in miscare este actionată
de doua forte :
1) . greutatea bilei G , cu directia pe verticala punctului a ;
2) . forta centrifuga C in directia radiala .
Proiectănd fortele pe raza si punănd conditia ca bila sa nu rămănă aderenta la perete ,
rezultă :
C<G sin α si pentru că C = m D G D G ( 2 n ) D , rezultă
2 g 2 g 60 2
n < 42,3 sinα .
D
C - forta centrifugă ;
G - greutatea bilei ;
m - masa bilei ;
- viteza unghiulară a tamburului ;
D - diametrul tamburului in m ;
g - acceleratia pamănteasca , in m / s 2 ;
l - unghiul dintre orizontala si raza in punctul de desprindere ;
n - turatia tamburului , in rot / min.
S-a constatat ca măcinarea cea mai bună se obtine cănd bilele se
desprind la punctul a pentru care α = 35 sau sin α = 0 , 574 , in această situatie turatia
0.574 32
este : n = 42,3 =
D D
Bilele mici dau un produs mai fin dar nu pot marunti bucatile mari din materialul initial .
Kasatkin recomandă urmatoarele limite intre care poate să varieze diametrul bilelor :
d max = D păna la D
18 24
d min = D σ
1,28 E D
13
G - produsul morii , in t / h .
Puterea motorului electric care antrenează moara se poate aprecia cu formulele lui
Sokolov :
N 0,104 D b n ۴ + 0,513 / Gmd n
ŋ1 ŋ 2
14
In fig.6 este reprezentat principiul de functionare a unei mori vibratoare . Vibratiile sunt
produse prin invărtirea unui arbore , pe care sunt fixate doua piese excentrice ; arborele se
gaseste intr-un tub protector din interiorul camerei cu bile, sustinută de arcuri .
Acest principiu este aplicat la moara de 250 l capacitate din fig.4 . Interiorul
recipientului si exteriorul tevii care protejează arborele sunt acoperite cu cauciuc , atăt
pentru a proteja moara căt si pentru a preveni impurificarea materialului măcinat prin
produsele de eroziune .
Fig.7 .- micronizator .
1- camera de maruntire;
2- injectorul de alimentare;
3- injectoare de maruntire;
4- conducta de alimentare
a injectoarelor cu aer sau abur;
5- ciclon;
6- iesirea produsului pulverizat;
7- iesirea aerului sau aburului;
15
Micronizatorul este format dintr-o cameră circulară de măruntire , prin peretele căreia
patrund injectoare in directie aproape tangentială .
Micronizatorul este folosit pentru măruntirea foarte fină a materialelor ca : insecticide,
sulf , calomel , bachelita , criolita , barita , talc , pigmenti , antracit , pamint ,decolorant ,
antibiotice .
Pulberile foarte fine , prin suprafata lor specifica foarte mare , scot in evidenta proprietati
superficiale interesante :
- putere de absorbtie ;
- culoare ;
- emulsionare ;
- viscozitate ;
- viteze mari de reactie ;
- afinitati chimice .
16
Fig.8. – moara coloidală
1- carcasa; 2- rotor dintat; 3- miezul central, dintat in partea concava;
4- nicovala dintata; 5- intrarea suspensiei de maruntit;
Aceste mori sunt cunoscute şi sub numele de mori Kent sau mori
Maxecon , macină materialul prin presare între un inel lat , cu axa orizontală şi trei valţuri
situate în interiorul inelului .
Valţul de sus este antrenat direct de o transmisie cu curea , pe acest valţ se sprijină liber
inelul de măcinare care este rotit prin frecare cu valţul .
Celelalte doua valţuri sunt presate contra inelului de arcuri exterioare şi sunt rotite de
inel în jurul axului lor .
Construcţia formează un system echilibrat şi destul de elastic ca să reacţioneze când
debitul de alimentare nu este uniform .
17
1- inel de macinare;
2- valturi;
3- arcuri;
4- palnie si dozator de
alimentare;
5- carcasa;
Materialul de măcinat este adus între inel şi valţurile inferioare ; aici are loc o prima
măruntire .
Din cauza forţei centrifuge, materialul ramăne proiectat pe faţa interioară a inelului şi este
mărunţit apoi succesiv între celelalte valţuri şi inel .
Produsul iese din moară prin fantele circulare dintre inel si pereţii frontali ai carcasei .
Pentru a obţine pulbere fina este nevoie de un separator exterior, al cărui refuz este readus
în moară .Moara este folosită pentru măcinarea intermediară şi fină a materialelor moi
semidure , în special cărbuni şi fosfaţi .
Ca urmare a elasticităţii sistemului de măcinare, morile cu inel şi valţuri prezintă câteva
avantaje importante :
a ) – uzură mică a suprafeţelor de măcinare ;
b ) – mers liniştit şi deci fundaţii reduse ;
c ) – consum relativ mic de energie în comparaţie cu alte mori .
18
CONCLUZII
19
Morile cu bile sunt morile care macina prin lovirea si frecarea
materialului de catre corpuri de macinare libere, intr-un tambur orizontal.
In ultimul capitol sunt date detalii despre morile cu inele si valturi care
macina materialul prin presare intre un inel lat, cu axa orizontala si trei valturi situate in
interiorul inelului.
BIBLIOGRAFIE
20
4. A.G.Kasatkin - ,, Procese si aparate principale in tehnologia chimica”
Editura didactica, Editura tehnica, Bucuresti, 1963.
21