Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antichitatea romana:
Evul mediu:
1162- Senatul Romei declară Columna lui Traian “obiect 1119, Columna lui Marc
Aureliu (ca şi cea a lui Traian)
protejat”.
erau concesionate pentru a fi
“astfel încât să nu fie nicicând distrusă sau mutilată, ci folosite ca puncte de belvedere
păstrată pentru onoarea poporului Roman, atât timp cât de câtre pelerini
lumea va exista.”4
1
Argument al lui Piranesi din Parer su l'Archittetura, 1765
2
Cevat Erder, Our Architectural Heritage: From Consciousness to Conservation, UNESCO, Museums and Monuments
XX, 1986, p.57.
3
Cevat Erder, op.cit., p.58
2
Renaşterea:
priveşte MONUMENTUL CA MODEL = recunoaştere a valorii 1337, Petrarca este primul care
condamnă distrugerile
creaţiei.
mărturiilor trecutului în Roma
Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic şi
artistic Prima cercetare, -1375,
Giovanni Dondi
dar nu este protejat
Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele Romei6
“Roma Instaurata”- descriere a
Teatrul lui Marcellus transformat în palat
Romei, Flavio Biondo-1466
Forul Nerva - bolţile Teatrului lui Marcellus - măcelarii
sticlarii ocupă Termele lui Agrippa
Leon Battista Alberti, în De Re
vânzătorii de peşte ocupă porticul Octaviei
Aedificatoria, vol. 10:
tăbăcarii ocupă Statium Domitian
"corectarea greşelilor": greşeli
producătorii de var şi de funii ocupă Circus Flaminius
mentale şi greşeli manuale
lumânărarii ocupă Porticul lui Balbo
îndreptăţesc a fi corectate, în
Bazilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata 1506, Papa Iulius II
scopul creării unui lucru nou şi
Monumentul trebuie cunoscut nu atât pentru a fi protejat cât perfect
pentru a fi întrecut.7
Antichitatea clasică greco-romană este singura perioada San Francesco-Rimini,
“perfecţionat”.(L.B.Alberti.)
considerată a fi produs valori (Antichităţi).
Rafael: plan al monumentelor antice din Roma în vederea Bazilica-Vicenza, “una suave
cercetării lor arheologice. armonia” (A.Palladio.)
Leon X îl numeşte pe Rafael inspector al monumentelor antice Michelangelo, Sta. Maria degli
(“Commissario delle Antichita”) şi scrie despre activitatea sa : Angeli, Roma (termele lui
“a studiat ruinele minuţios şi le-a măsurat cu competenţă. A citit despre Diocleţian): păstrarea spaţiului
ele din autorii antici şi a comparat ce a citit cu ce a putut vedea rămas. interior şi a orientării ne-
Mare i-a fost durerea când a văzut cadavrul acestui nobil oraş [Roma], canonice
care fusese cândva regina lumii, astăzi atât de desfigurat.”
Rafael: „Prin conservarea
Rafael despre vestigiile Romei Antice (Scrisoarea către Leon X): exemplului anticilor,
Sanctitatea Voastră va încerca
a le egala şi a le depăşi(...)”
„Căci, atunci când contemplez vestigiile (...) şi când examinez raţiunea
divină a anticilor, deseori îmi explic de ce multe lucruri care lor le erau (...) Am îndrăzneală să spun că
facile nouă ni se par imposibile. această nouă Romă pe care noi
4
Decretul stabilea pedeapsa cu moartea pentru cei ce-l incalcau, precum si confiscarea de catre trezorierie a averilor lor
- F.A.Gregorovius, History of the City of Rome in the Middle Ages, AMS Press, New York, 1967, vol IV, pp 685-6
5
Confundat cu Constantin cel Mare
6
Palazzo Barberini (Bernini) este ridicat cu piatră din Colosseum ("Quodnon fecerunt Barbari fecerunt Barberini").
7
Exceptie constituie restaurarea bisericilor din Ravenna, inlaturand efectul apelor freatice prin suprainaltare.
3
(...) am deprins o anumită cunoaştere a arhitecturii antice. Pe de o parte o contemplăm astăzi în toată
acest lucru îmi provoacă o imensă plăcere prin cunoaşterea a atât de splendoarea şi frumuseţea ei,
multe lucrări excelente, dar pe de altă parte încerc o imensă durere cu palatele, bisericile şi
atunci când văd, asemeni unui cadavru, această nobilă cetate ce a fost celelalte edificii, este toată
regină a lumii şi care este în mod lamentabil ruinată şi vandalizată.” făcută cu varul extras din
marmurele antice.”
Rafael despre sensul monumentelor şi protecţiei lor (Scrisoarea
către Leon X): „Dar de ce ne-am plânge noi
de Goţi şi de vandali ca şi de
atâţi alţi inamici tenece ai
„Este o datorie pentru orişicine să îşi iubească patria şi părinţii, astfel
latinităţii, atunci când aceia
încât mă simt dator să folosesc toate forţele mele cele slabe pentru a
care, ca nişte părinţi ori tutori
conserva, atât cât este posibil, o formă de viaţă imaginii sau mai degrabă
ar fi trebuit să protejeze aceste
umbrei acestui oraş care este de fapt patria tuturor creştinilor, şi care a
rămăşiţe lipsite de apărare au
fost cândva atăt de puternică încât oamenii începuseră să creadă că ea
contribuit în schimb de mult la
singură fusese plasată sub înalturi deasupra soartei şi că, în contra legilor
ruina şi distrugerea anticei
naturii, ea a fost extrasă morţii şi promisă eternităţii. Dar se pare că
Rome.”
timpul, invidios în faţa gloriei umane, şi prea puţin încrezător în propria
sa putere s-a asociat cu soarta dar mai ales cu barbarii ignoranţi pentru a
Proiect de raport (scrisoare)
distruge această mândră cetate.”
către Leon X
Papa Nicolae V(1447-55): proiecte ambiţioase de asanare şi Alberti propune o spină între
Castel S. Angelo şi Vatican, cu
reconstruire a Romei
arcade, în stilul forurilor
Sixtus al IV lea (1471-1484): fondatorul primului muzeu public, romane, despărţind Vaticanul
M. Capitolin, şi al bibliotecii Vaticanului. de Cetatea Romei
13
Catedrala din Chartres stă fără acoperiş câţiva ani iar Notre Dame de Paris îşi pierde fleşa, precum Sainte Chappelle,
datorită prezenţei unei coroane pe acest element.
14
xxx, Le Patrimoine, op.cit. p.15. În aceeaşi lucrare este evocată intervenţia unui deputat care declară despre Porte
Saint-Denis următoarele : “Ea merită toată ura oamenilor liberi, dar această poartă este o capodoperă.” (idem, p.15)
6
1818 - Decret promulgat de Ducele de Hessa - Darmstadt pentru 1. Succesul unui program de
conservare stă în existenţa
realizarea inventarului construcţiilor istorice din Ducatul Hessa
unei instituţii specializate
Înfiinţarea unui Înalt Colegiu al Construcţiilor, responsabil cu avizarea
încadrate cu conservatori
modificărilor la imobilele istorice
profesionişti,
1820 - Primele servicii descentralizate în oraşele Statului Papal: 2. Nevoia unui inventar al
Decretul Cardinalului Pacca, prevăzând inventariere, conservare şi monumentelor,
administrare unitară 3. Conservarea părţilor vechi,
păstrarea materialului
1826 - Decret al Ludovic I al Bavariei referitor la interzicerea original şi menţinerea la un
distrugerii fortificaţiilor medievale minim necesar a intervenţilor.
Fr. Schinkel (1781-1841)
Prusia. Friedrich Schinkel: program de conservare a Oberbaudirector Preusen
monumentelor
bazat pe un număr de idei ce plecau de la principiul "Monumentele aparţin
publicului, prin urmare întreţinerea acestora este de interes public"
15
În 1675, Colosseumul este transformat în spaţiu religios utilizat pentru transpunerea calvarului iar arcadele exterioare
sunt zidite. Un cutremur din 1703 pune capăt acrestui proiect (Papa Clement V). Benedict al XIV transformă
Colosseumul într-un memorial al martiriului lui Hristos (1749), cu care prilej repară arcadele de vest.
16
Reconstrucţie ordonată de Pius IX
7
Inlăturarea efectelor deficienţelor de construcţie şi a reparaţiilor ulterioare înlocuită cu materiale mai bune,
Consolidare mai puternice şi într-o manieră
Eliminarea părţilor gotice şi înlocuirea acestora cu propuneri romanice fără greşeală. Ca rezultat al
Perfecţionarea părţilor de construcţie care nu necesitau reparaţii (faţada V) operaţiunii căreia i-a fost
subiect, clădirea restaurată
Paul Abadie - 1842, Catedrala Angouleme trebuie să capete o nouă
speranţă de viaţă, mai mare
Constant Dufeux, Bis. Sf. Laurenţiu - Paris decât cea care tocmai s-a scurs.
Demolarea faţadei renascentiste şi înlocuirea ei cu una gotică E.E. Viollet-le-Duc,
E.E.Viollet le Duc, Lassus, 1843, Notre Dame de Paris Restaurarea, Dictionnaire
Înlocuirea ferestrelor de sec.XIII cu unele de tip sec.XII raisonné de l'architecture
Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faţada de S a transeptului française du XIe au XVIe siécle
Îndepărtarea decoraţiei clasiciste, Fleşa
“Cunoştinţele noastre asupra
Anglia: stilurilor trecute face ca
Sir George Gilbert Scott (1811-78), Chichester Cathedral perioada în care trăim să ne
Cercetare amănunţită şi reconstruire a turnului central apară - prin excelenţă- cea mai
potrivită pentru lucrările de
Sir George Gilbert Scott, Ripon Cathedral (1862) restaurare.”18
Eliminarea mărturiilor de sec. XIV de pe faţada de V şi turnuri şi
înlocuirea cu elemente de sec. XIII
17
Folosită la acel moment ca arhivă şi într-o stare deplorabilă
18
apud Machatschek Alois, History of the Restoration and Preservation of the Architectural Heritage, Curs la R.
Lemaire Centre for Conservation, K.U.L.
25
“Accesul la putere al lui Ludovic Filip îşi căuta o legitimitate pe care restauraţia o reclama de la perioada
anterevoluţionara. Regimul monarhiei constituţionale îşi constituie această legitimitate pornind de la o istorie nouă,
distinctă de cea a dinastiilor, şi care ţine cont de [rolul] burgheziei, clasa dominantă.” Op. cit. pag 32.
8
Victor HUGO
Insistă asupra necesităţii unei legi de protecţie a
monumentelor
“Sunt două lucruri într-un edificiu : folosinţa şi frumuseţea.
Folosinţa aparţine proprietarului, frumuseţea - tuturor. A o
distruge înseamnă deci o depăşire a drepturilor.”
Guerre au Demolisseurs, 1832 - V. Hugo23
Legea Monumentelor din 1887 :“Imobilele care aparţin unor
persoane publice sau private a căror conservare reprezintă din
punctul de vedere al istoriei şi artei un interes naţional pot fi
clasate [ca monumente storice].”24
22
xxx, Le Patrimoine, op.cit., pag.44
23
« Une loi suffirait. Qu'on la fasse. Quels que soient les droits de la propriété, la destruction d'un édifice historique et
monumental ne doit pas être permise à d'ignobles spéculateurs que leur intérêt aveugle sur leur honneur ; misérables
hommes, et si imbéciles qu'ils ne comprennent même pas qu'ils sont des barbares ! Il y a deux choses dans un édifice :
son usage et sa beauté. Son usage appartient au propriétaire, sa beauté à tout le monde, à vous, à moi, à nous tous. Donc,
le détruire, c'est dépasser son droit".
10
24
Cu toate acestea, clasarea bunurilor private nu se putea face decat cu acordul proprietarului. Abia legea din 1913 a
monumentelor istorice permite clasarea din oficiu a bunurilor imobile private.
26
apud A. Chastel, op. cit. pag. 82
27
Printre cele 7 lămpi (principii) sunt: Sacrificiul, respectiv implicarea efortului artistic, Adevărul, respectiv expresia
sinceră a materialelor, sistemului tehnologic şi constructiv, Puterea, respectiv controlul raportului dintre masă şi lumină,
Memoria şi Obedienţa, respectiv respectul pentru formele trecutului.
28
Între 1818 şi 1835 sunt construite 214 biserici din care 174 în stil neogotic
29
"Clasele de jos din oraşe au devenit periculos de nemulţumite, şi este în principiu datoria bisericii naţionale de a-i
întoarce spre stări de spirit mai convenabile. Pentru succesul acestei operaţii, săracii oraşelor trebuie să meargă la
biserică.", apud Martin Shaw Briggs, Goths and Vandals, A Study of the Destruction, Neglect and Preservation of
Historical Buildings in England, London, Constable, pp.149-50
11
noi, şi ale căror nume sunt deja scrise în Cartea Creaţiei. Şi nu avem nici
un drept, prin ce facem sau neglijăm, ca să-i penalizam sau să-i privăm
de vreun drept pe care ar fi putut să-l aibă moştenire din partea noastră.
Şi aceasta cu atât mai mult cu cât una din condiţiile trudei omeneşti stă în
acea proporţie dintre timpul sădirii şi cel al culesului, în care stă bogaţia
roditoare a fructului; şi în general cu cât plasăm mai departe ţelurile
noastre şi dorim mai puţin să fim noi înşine martorii rezultatelor trudei
noastre, cu atât mai mare şi mai bogată va fi măsura succesului nostru.
Profitul celor de lângă noi nu poate fi egalat de beneficiul celor care ne „Ruskin militează pentru o etică
vor urma, şi dintre toate amvoanele de la care mesajul oamenilor este şi caută să impună concepţia sa
trimis viitorului, nici unul nu trimite mai departe decât o face morală asupra monumentului
mormântul.” unei societăţi pe care propriile
tendinţe o antrenează în sens
invers(...)”
4. Defineşte “Universalitatea valorii monumentului istoric”
Fr.Choay,
din care deduce “Universalitatea protecţiei” sale.
Alegoria patrimoniului
30
Titlul complet este: "I nostri vecchi monumenti: conservare o restaurare?", Nuova Antologia, Nr. 87, 1886, pp.480-
506. I nostri vecchi monumenti:Conservare o restaurare” este scris in 1886, ca o serie de articole, culese apoi în lucrarea
“Questioni pratiche di belle arti: restauri, concorsi, legislazione, professione, insegnamento” (Milan, 1893)
13
Norme propuse:
1/ Maxima importanţă întreţinerii, îngrijirii şi consolidării „Noi putem spune, vorbind în
monumentelor. general, că monumentul se
compune din diverse straturi,
2/ Reconstituirea (ripristino), motivată de raţiunea unităţii după modelul crustei terestre şi
artistice sau arhitecturale, acceptată doar dacă se bazează că ele toate au, de la cea mai
pe documentare irefutabilă, pe prevalenţa existentei profundă la cea mai
majorităţii elementelor constitutive originale. superficială o valoare proprie
3/ Orice tentaţie spre completare a monumentelor foarte pe care trebuie să o
respectăm.”
vechi (cazul antichităţilor) trebuie refuzată, cea mai
indicată este anastiloza. Despre restaurarea San Marco:
4/ Monumentelor “vii” - utilizari prezente cu conditia ca „Scheletul a fost consolidat,
ele sa nu presupuna alterari majore , sa nu fie radical lăsând pielea intactă, cu carnea
diferite de cele originale. şi muşchii săi; pielea bronzată
de soare, ridată de intemperii,
5/ Păstrarea tuturor elementelor valoroase din punct de crustată ici şi colo, plină de
vedere istoric sau artistic, indiferent din ce perioadă a cicatrici, şi cu toate acestea mai
existenţei monumentului ar data; seducătoare decît pilelea fină şi
- fără a căuta unitatea de stil sau întoarcerea la roză a unei domnişoare.”
formula iniţială
- şi fără a exclude unele elemente în favoarea altora,
Exemplul restaurării bisericii
- excepţie făcând elemente minore ce desfigurează Santa Trinita din Florenţa:
aspectul „(...) toate eliminările,
- şi numai după o atentă şi obiectivă judecată. inevitabile oricărei restaurări,
6/ Respectul pentru monument trebuie insoţit de acela trebuie să se limiteze la ceea ce
este lipsit de orice interes, şi
pentru ambientul său prin refuzul alterării acestuia ce ar
poate fi considerat ca profanare
putea conduce la subordonarea monumentului cadrului nou artistică.”
construit prin efecte de masă, culoare sau stil.
7/ Adăugirile necesare consolidării sau reutilizării
monumentului trebuiesc limitate la minimum, şi
prezentând o simplitate ce poate continua doar expresia
geometrică a compoziţiei originale şi nu plastica sa
decorativă.
„(...) nu este nici un dubiu că exagerez dacă pentru a salva
adevărul arheologic uit că arta are şi ea drepturile sale.
Volumul, conturul, aspectul de ansamblu al părţilor care
completează monumentul nu trebuie să contrazică monumentul;
diferenţele trebuie să stea în detaliu.”
8/ Adăugirile trebuiesc marcate prin diferenţa de material, Exemple de ignorare a
modenatură mai simplă sau inscripţii. principiilor lui C. Boito:
„Adăugirile (completările) nu trebuie privite ca veritabile Restaurarea Castelului
restaurări, ci ca părţi noi de edificiu, în care expresia veritabilă Sforzesco făcută parţial
a artei contemporane nu numai că nu strică (...) autenticităţii prin demolare şi
arheologice a monumentului, dar serveşte a ilustra arta epocii reconstruire (Turnul lui
noastre” Filarete, de ex.),
9/ Folosirea tuturor tehnicilor moderne pentru consolidare. Completarea la
Palazzo di Re Enzo,
10/ În cercetările arheologice excavările - imediat urmate
Bologna,
14
[ suportul material al
bunuri ale întregii omeniri.
valorii memoriale sau
-creşterea rolului educaţiei publicului în domeniul protecţiei monumentelor. istorice ], în timp ce restul
poate fi alterat.”
-recomandă întocmirea în fiecare ţară a unor inventare complete ale
- Sub influenţa ideologiei
patrimoniului.
urbanismului corbusian,
proclamă
-”cultul valorilor trecutului
nu trece peste criteriile
justiţiei sociale”.
- asanarea construcţiilor
dărăpănate din jurul
monumentelor istorice şi
folosirea zonei drept spaţiu
verde.
- Este împotriva pastişei
stilistice.
37
C. Brandi, op. cit. pag. 35-36
38
C. Brandi, op. cit. pag. 36-37
39
C. Brandi, op. cit. pag. 38
40
C. Brandi, op. cit. pag. 39
41
C. Brandi, op. cit. pag. 49
42
C. Brandi, op. cit. pag. 49
43
C. Brandi, op. cit. pag. 49
44
C. Brandi, op. cit. pag. 50
20
45
C. Brandi, op. cit. pag. 63
46
C. Brandi, op. cit. pag. 67
47
C. Brandi, op. cit. pag. 67-68
21
Preambul
Adoptată la cel de-al II-lea
“(...) Popoarele devin din ce in ce mai conştiente asupra unităţii valorilor Congres internaţional al
umane şi privesc monumentele istoriei ca pe un patrimoniu comun. Este arhitecţilor şi tehnicienilor
recunoscută responsabilitatea comună în păstrarea lor pentru generaţiile viitoare. monumentelor istorice, Veneţia,
(...) 25-31 Mai 196448
Este esenţial ca principiile ce ghidează protejarea şi restaurarea clădirilor
istorice să fie stabilite şi agreate pe plan internaţional, fiecare ţară fiind
responsabilă de aplicarea acestora în contextul propriei culturi şi tradiţii.”
Definiţii
Scopuri
Conservarea
48
Primul Congres Internaţional având loc în 1957 la Paris ( a se vedea şi H. Teodoru, Congresul Internaţional al
arhitecţilor şi tehnicienilor de la Paris, Arhitectura R.P.R. nr. 8, 1957, pag. 46)
22
Doar în aceste limite modificările cerute de schimbarea de funcţiune trebuie Şerban Cantacuzino
considerate şi permise.
Principiu ce conduce la
Articolul 6. instituirea „zonelor de
Conservarea unui monument presupune conservarea scării cadrului [său]. protecţie” şi la obligativitatea
Când cadrul tradiţional există el trebuie păstrat. Nici o construcţie nouă, demolare obţinerii unui aviz pentru orice
sau modificare care ar altera relaţiile de masă şi culoare nu trebuie permisă. intervenţie în cadrul acestora.
Articolul 11.
Trebuie respectată contribuţia valoroasă a tuturor perioadelor ce au contribuit Art. 11 stă la baza procedurilor
la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurării. de consultare şi avizare a
Atunci când o construcţie include opera suprapusă a diferite perioade, lucrărilor de restaurare,
revelarea unei stări ascunse poate fi justificată în circumstanţe excepţionale şi îndeplinite în România în
atunci când ceea ce este îndepărtat este de mic interes iar materialul adus la cadrul Comisiei Naţionale a
lumină este de mare interes din punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar Monumentelor Istorice, cf.
starea sa de conservare este suficient de bună pentru a justifica o astfel de acţiune. L.422-2001, Art. 35 alin.(1)
Evaluarea importanţei elementelor implicate precum şi decizia asupra a ceea lit.h.
ce trebuie îndepărtat nu poate sta exclusiv în sarcina individului însărcinat cu
lucrarea [în cauză].
“Înlocuirea nu trebuire să
Articolul 12. creeze un contrast puternic,
Înlocuirea [re-întregirea] părţilor lipsă trebuie să se integreze armonios cu care nu ar face decât să
23
întregul, dar în acelaşi timp trebuie să fie deosebită de original, astfel încât impieteze asupra aspectului
restaurarea să nu falsifice mărturia istorică. general al operei.(…) Dacă
este întregit un element
Articolul 13. puternic deteriorat ce nu mai
Completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu împietează asupra poate fi reparat, sau un profil
părţilor de interes ale clădirii, asupra cadrului său tradiţional, echilibrului întrerupt (…) ori o piesă lipsă
compoziţiei sale şi a relaţiei cu vecinătăţile. a unui tavan simetric, atunci o
Articolul 14. copiere a originalului este
Ambientul monumentelor trebuie să facă obiectul unei griji speciale pentru necesară. (…)49”
salvgardarea integrităţii şi purităţii sale şi asigurarea unei prezentări potrivite. Michael Petzet
Lucrările de conservare şi restaurare realizate în astfel de locuri trebuie să se
inspire din principiile cuprinse în articolele precedente.
Săpături arheologice
„(...)
Articolul 15. 9. Fiecare Stat trebuie să ia în
Săpăturile [arheologice] trebuie realizate în conformitate cu standardele considerare păstrarea neatinsă,
ştiinţifice şi recomandările definind principiile internaţionale de aplicat în aceste parţială sau totală, a unui
cazuri şi adoptate de câtre UNESCO în 1956. număr de situri arheologice din
Ruinele trebuiesc păstrate şi trebuiesc adoptate măsuri pentru conservarea şi diferite perioade pentru ca
protecţia permanentă a caracteristicilor lor arhitecturale precum şi a obiectelor [ce cercetarea acestora să poată
au fost descoperite]. beneficia de viitoare tehnici
În plus, trebuiesc luate toate măsurile pentru a facilita întelegerea îmbunătăţite. În cadrul fiecărui
monumentului şi pentru prezentarea sa fără însă a-i distorsiona semnificaţia. sit arheologic excavat, acolo
Orice lucrare de reconstituire trebuie respinsă a priori. unde natura terenului o
Este permisă doar anastiloza, adică reasamblarea părţilor existente dar permite, se vor lăsa zone martor
dezmembrate. bine determinate în scopul
Materialul utilizat pentru integrare [în anastiloză] trebuie sa fie întotdeauna permiterii unor verificări
recognoscibil iar folosirea sa trebuie să se reducă la minimul necesar conservării ulterioare asupra stratigrafiei şi
monumentului şi reconstituirii formei sale. compoziţiei arheologice a
sitului.”
Recomandările UNESCO
asupra principiilor
internaţionale aplicabile
săpăturilor arheologice
Publicare
Articolul 16.
În orice lucrare de protecţie, restaurare sau cercetare arheologică trebuie să se
realizeze o documentaţie precisă sub forma unei cercetări analitice şi critice,
ilustrată cu desene şi fotografii.
Fiecare etapă a lucrărilor de eliberare, consolidare, reconstituire şi integrare,
precum şi caracteristicile tehnice şi formale identificate pe parcursul lucrărilor
trebuiesc incluse [în documentaţie].
Aceasta documentaţie trebuie depusă în arhivele instituţiilor publice şi trebuie
pusă la dispoziţia cercetătorilor. Este recomandată publicarea cercetărilor.
49
“Cu toate acestea, dacă însă nu se ştie precis cum arăta piesa - ce poate să fi lipsit de foarte mult timp - fie reîntregirea
nu trebuie realizată, fie trebuie făcută într-o manieră neutră (…)”. Michael Petzet, Principles of Restoration, în
http://www.icomos.org/germany/uk_main.html sau Revista Monumentelor Istorice nr. 1-2/2000, paq.79-139
24
COMPLETĂRI DOCTRINARE:
Carta oraşelor istorice
Carta oraşelor istorice (Toledo 1986, Washington 1987) “Preambul şi definiţii (…)
“Principii şi obiective 2: Această cartă se referă la
areale urbane, fie ele mari sau
1. Pentru a fi eficace, conservarea oraşelor istorice şi a zonelor istorice
restrânse, inclusiv oraşe sau
urbane trebuie să fie parte integrantă şi coerentă a politicilor de
centre ori cartiere istorice,
dezvoltare economică şi socială şi a celor de urbanism şi amenajarea
împreună cu ambientul lor
teritoriului la toate nivelurile.
natural şi artificial. Dincolo de
2. Calităţile care sunt de conservat includ caracterul istoric al oraşului sau valoarea lor documentară,
zonei urbane împreună cu toate caracteristicile materiale care exprimă aceste areale sunt
acest caracter, şi în mod special: materializarea valorilor
tradiţionale ale culturii urbane.
a) textura urbană definită prin parcele şi străzi
(…)”
b) relaţia dintre construcţii şi saţiul liber şi plantat
c) aspectul construcţiilor, interior şi exterior, definit prin scară, stil,
tip structural, materiale, culoare şi decoraţie
d) relaţia dintre oraşul sau zona istorică şi ambientul său, fie el
natural sau artificial, şi
e) diferitele tipuri de funcţiuni pe care le-a avut oraşul în decursul
istoriei sale.
Oricare dintre aceste calităţi, ameninţate fiind, ar compromite autenticitatea
oraşului sau zonei istorice.”
(…) Trebuie să constituie un principiu general acela că strângerea de de bază. El cuprinde toate
informaţii despre patrimonial arheologic nu trebuie să distrugă mai multe mărturii vestigiile existenţei umane şi
decât este necesar pentru scopurile ştiinţifice sau de protejare ale cercetării. constă în locuri referitoare la
Tehnicile nedistructive, cercetările aeriene şi terestre, prelevarea de probetrebuie toate manifestările umane, în
încurajate în detrimental excavărilor la scară mare. structuri abandonate, în
mărturii de toate naturile
Întrucât excavarea implică întotdeauna necesitatea alegerii mărturiilor de
(inclusiv situri subterane şi
documentat şi păstrat, cu costul pierderii altor informaţii şi chiar al distrugerii
subacvatice) împreună cu toate
totale a monumentului, decizia de excavare trebuie luată după o analiză detaliată.
mărturiile materiale mobile
Excavările trebuie realizate în situri sau monumente ameninţate de proiecte de asociate cu acestea.
dezvoltare, schimbări de utilizare a terenurilor, vandalism sau deteriorare naturală.
Art. 2. Politici integrate de protecţie
În cazuri excepţionale, situri neameninţate pot fi excavate pentru elucidarea
Patrimoniul arheologic este
unor probleme ştinţifice. (..) În astfel de cazuri săpăturile trebuie precedate de o
o resursă fragilă şi
evaluare complexă a semnificaţiilor ştiinţifice ale sitului.
neregenerabilă. De aceea
(…) folosinţa terenurilor trebuie
controlată şi dezvoltată astfel
Art.6. Întreţinere şi conservare
încât să minimizeze distrugerea
(…) Orice transfer a unor elemente patrimoniale spre noi amplasări reprezintă patrimoniului arheologic.
o violare a principiului păstrării patrimoniului în contextual său original. (…)
Politicile de protecţie a
Acelaşi principiu cere ca patrimonial arheologic să nu fie expus prin excavare patrimoniului arheologic
sau lăsat expus după excavare dacă nu au fost luate şi garantate măsurile necesare trebuie să constituie o
pentru întreţinerea şi gestiunea sa. componentă integrală a
politicilor relative la
(…) amenajarea teritoriului,
Art.7 Prezentare, informare şi reconstituiri dezvoltare şi planning, precum
şi a celor culturale,
(…) reconstrucţiile nu trebuiesc realizate direct deasupra mărturiilor educaţionale şi de protecţie a
arheologice şi trebuiesc a fi marcate ca atare.” mediului. (…)”
Modificările întreprinse de-a lungul timpului trebuie înţelese şi appreciate ca o aplicare eficientă a
aspecte importante ale vernacularului. Aducerea tuturor părţilor edificiului la metodelor şi meseriilor
expresia unei singure perioade nu trebuie să fie obiectiviul intervenţiei asupra tradiţionale de
structurilor vernaculare” construcţie.”
inscripţii, documente şi
4. civilizaţia din zona respectivă
iconografie (construire,
utilizare, schimbare de
proprietate, accidente şi
B. Valoarea de arta
modificări, etc.)
Constă în :
Se materializează prin:
1. Unitatea compoziţională
Partiul arhitectural
2. Integritatea compoziţională ilustrând compoziţia
arhitecturală generală
3. Coerenţa şi lizibilitatea mesajului artistic
Compoziţia plasticii
arhitecturale (decoraţii,
profilatură, piese de artă
ataşate imobilului)
F. Principiul conservării
Prin care se cere ca:
Orice intervenţie contemporană asupra unei structuri istorice are drept
prioritate asigurare conservării materialului original.
Nici o intervenţie asupra unui monument istoric nu trebuie să pună
conservarea pe un loc subordonat reabilitării sale funcţionale sau
eventualelor completări aduse în vederea folosirii contemporane a
acestuia.
G. Criteriul autenticităţii
Se materializează prin:
A. Autenticitatea materialului păstrarea materialelor
istorice găsite în operă sau,
după caz, înlocuirea lor fie
Constă în persistenţa materialelor originale de construcţie sau, în cazurile în care cu materiale identice
acestea au fost înlocuite în decursul timpului, de menţinerea tipului original recuperate din alte părţi ale
tradiţional de material. clădirii sau din altele
asemănătoare, ori
folosirea unor
materiale nou prelucrate
dar obţinute din locurile
sau prin tehnologiile
tradiţionale.
B. Autenticitatea concepţiei
Se materializează prin:
Constă în păstrarea în timp a concepţiei originale şi a celor care au marcat decelarea diferitelor
existenţa istorică a edificiului. etape de construire, şi prin
conservarea lor
scrupuloasă prin
respectarea principiilor
ştiinţifice de intervenţie.
C. Autenticitatea execuţiei
Se materializează prin:
folosirea doar a
Constă în conservarea materială a edificiului sau a părţilor sale în tehnica tehnicilor tradiţionale şi, în
originală de execuţie a construcţiei sau prin tehnicile tradiţionale folosite în cazuri excepţionale, a unor
decursul timpului pentru diversele adaptări sau modificări ale construcţiei. tehnici contemporane
32
Schlatter:
Tismana (adăugiri de factură neogotică în incintă),
Bistriţa (reconstruită total după 1840)
Arnota (idem, +1856)
Antim (rozasă neogotică)
Radu Vodă (parament, supraînălţare cornişă şi fronton neo-gotic)
Curtea Veche (turlă, ferestre şi anexe neogotice)
Domenico Rupollo
Palatul Mogoşoaia: ridicarea înălţimii etajului, crearea unei cornişe lombarde,
coşuri veneţiene (înlocuind formele neogotice), modificarea formei golurilor de la
arc în mâner de paner la trilobat, introduce 2 balcoane stânga-dreapta loggiei de
vest, completare cu un corp pe latura de nord.
Gheorghe Lupu
Mîn. Cetăţuia – Iaşi: modificări de caracter muntenesc la arhondaric şi chilii
Bis. Sf. Anton – Curtea Veche: reconstituire prin analogie
Nicolae Ghika-Budeşti
Mân. Cozia: eliberarea paramentului iniţial de tencuiala clasicizantă, exprimarea
biolţii pronaosului prin coborârea înălţimii pridvorului şi păstrarea
ancadramentelor brâncoveneşti (1715).
Biserica Domnească, Târgovişte
Ştefan Balş
Rodica Mănciulescu
Mihai Opreanu
Bis. Mirăuţi, Suceava (arh. V. Polizu, ing. A. Cişmigiu) Carcasa spaţială este compusă
din:
Model spaţial de consolidare ce răspunde caracterului spaţial de cadru-diafragmă de pod,
avariere, conducând la un sistem structural compozit. un complex structural de
fundare,
Bis. Mân. Berca (ing. M. Crişan) elemente verticale
lamelare,
Carcasa spaţială centură deasupra
ferestrelor
Bis. Mân. Snagov (ing. C. Pavelescu)
Carcasă spaţială.
Horia Teodoru
Grigore Cerkez
Ştefan Balş
P.E. Miclescu
H. Fabini
Cercetări cartografice
Studiul hărţilor vechi ale oraşului sau a unor planuri Cadastrul localităţii:
documentul de maximă
(ridicări) parţiale
credibilitate.
Ghidurile localităţilor
Cercetări iconografice
Relevee arhitecturale
Cercetări arheologice
Cercetări de arhitectură
Cercetarea de arhitectură este una din sursele esenţiale de informaţii Cercetarea arhitecturală se
despre: realizează prin:
Observare şi
Etapele de realizare a clădirii interpretare directă
Metode de analiză
Cercetarea de arhitectură verifică datele obţinute din cercetarea nedistructivă (cu ajutorul
documentară sau arheologică: specialiştilor în domeniul fizicii
şi chimiei materialelor de
Inscripţiile pot să se refere la o fază de renovare a construcţii)
construcţiei;
alinierea cu partiţionări
interioare ale clădirii;
profunzimea rostului (pe
întreaga grosime sau parţial)
Dovezi ale demolărilor parţiale ale clădirii (fără a fi însă înlocuite neregularităţile colţurilor
zidăriei;
de alte construcţii);
neregularităţile rosturilor;
anomalii de plan;
Modificarea compartimentării :
o întreruperea decoraţiei pereţilor sau plafoanelor;
o urme în textura pereţilor portanţi în dreptul foştilor
pereţi de compartimentare;
o urme de încastrare a montanţilor pereţilor de
compartimentare în grinzile principale;
o prezenţa deschiderilor recente sugerând apariţia unor
compartimentări.
fost obţinută prin desfiinţarea unui zid de sunt adesea supuse schimbării
compartimentare dintre două încăperi; gusturilor.
o această concluzie este mai probabilă dacă cele 2 sau
mai multe coşuri (horn, loc de sobă, şeminee) sunt de
tehnici, decoraţie, scară diferite
o execuţii de date diferite semnifică deseori o încăpere
întâi compartimentată şi mai apoi readusă la
dimensiunea ei iniţială).
Avantaje :
poate fi realizată fără a face recurs la un echipament sofisticat şi
scump;
cel interesat (arhitectul, conservatorul, inginerul, antreprenorul)
poate controla direct şi precis focalizarea cercetării spre informaţiile pe
care le consideră relevante;
tehnici relativ simple;
versatilitatea - completează eficient (timp, bani, rezultate) alte
metode, mai sofisticate dar mai puţin potrivite pentru detalii (de ex.
fotogrametria).
Fotografia Dezavantaje:
Avantaje: subiectivitatea obiectivului
rapiditate, versatilitate şi simplitate; de fotografiat (distorsiuni, în
nu necesită multe persoane (1 este de ajuns); special la superangulare);
nu necesită apropiere directă spre zonele care interesează; lipsa posibilităţii de a
ideală pentru înregistrarea evoluţiei lucrărilor (timp minim, nu necesită măsura cu precizie de pe o
întreruperea lucrărilor); fotografie, chiar dacă este de
ideală pentru ilustrarea imaginii clădirii şi a relaţiei dintre elementele dorit ca oricând posibil să fie
sale, a decoraţiei şi a detaliilor. prezentă o scală în imagine;
nu se poate dispensa de
adnotări; un detaliu clar la fata
locului poate fi de neînţeles
45
Dezavantaje :
Fotogrametria Nu poate inregistra decat
Tehnică de producere de reprezentări grafice ale ceea ce vede aparatul de
fotografiat (detalii obturate
obiectelor prin măsurari ale fotografiilor lor. vizual au nevoie de alte
Se bazează pe producerea de imagini stereoscopice cu tehnica de relevare);
Necesita personal si
aparate ale căror proprietăţi optice sunt cunoscute şi controlate
echipament specializat si
(aparate metrice) şi pe prelucrarea automatizată (plotare) a scump;
produsului fotografic. Ineficienta pentru
realizarea de planuri
Precizie uzuală de 10 mm pentru relevee de clădiri la Sc. atunci cand acestea sunt
1:50 singurul obiectiv al
masurarii;
Avantaje : Nu inlocuieste observarea
Investigaţie neintruzivă; directa pentru
Ideala pentru constructii ample sau complicate; interpretarea imaginilor
Permite o masurare precisa chiar in cazul unor obiecte cu diferente de (nu are capacitatea de
planuri importante; interpretare a texturii,
Permite o detaliere variabila in functie de scopurile masurarii; detaliului de imbinare, etc.)
Produce o informatie bogata (pot fi obtinute sectiuni ale elementelor
relevate), utilizabilă uşor de către sistemele CAD si simplu de stocat in
vederea prelucrarii;
Metoda eficienta economic atunci cand este aplicata in cazuri in care
celelalte metode ar fi prea lente, imprecise sau scumpe (nu necesita
esafodaje, contact direct cu materialul relevat si nu presupune
intreruperea lucrarilor );
46
Prevenirea deteriorării
Conservare
Stoparea acţiunilor destructive
Edificiul roman cu Mozaic- C-ţa - Arh. Rux. Twardowschi
(închidere, acoperire, microclimat)
Bis. Vodiţa
(conservare în stare de ruină)
Reparatii de prevenire a degradarilor
Bis. Surdeşti
Bis. Ieud
Consolidare
Restaurare
Anastiloza
Templul Atenei Nike – Parthenon - Arh. N. Balanos
Restaurare de eliberare
Sf. Niculae Domnesc- C. de Arges – Arh. Gr. Cerkez
eliminarea pridvorului de sec XIX
49
Reabilitare
Cu alterare volumetrică
Edificiul cu Mozaic - C-ţa - Arh. Rux. Twardowschi
Fără alterare volumetrica
Hanul lui Manuc
50
Reconstrucţie
Reconstruire în material contemporan, păstrarea amplasamentului şi a
trăsăturilor arhitecturale
Brugge, Piaţa
Strămutări:
Reconstruirea în cadrul ansamblului
Bis.Sf.Gheorghe, Mân. Neamţ
Reconstruirea pe alt amplasament
Templu Philae, Egipt
Translatarea construcţiei
Bis. Mân. Mihai-Vodă
51
(a) “bunurile mobile sau imobile de mare importanţă pentru Recomandările O.N.U. (sau ale
patrimoniul cultural al fiecarui popor precum: Consiliului Europei) sunt
documente ale Adunării
o monumentele de arhitectură, arta şi istorie, fie ele religioase sau Generale (sau ale Adunării
laice ; Parlamentare a Consiliului
Europei), adoptate de câtre
o siturile arheologice; acestea cu majoritate simplă şi
nu sunt supuse regimului
o ansamblurile de clădiri ce sunt împreună importante din punct de ratificării.
vedere istoric sau artistic; (…); Recomandările nu crează
obligaţii directe ci sunt menite
(b)- “construcţii ale caror scopuri sunt acelea de a adăposti sau expune să ghideze activitatea
bunurile culturale mobile definite în par.(a) precum muzee, mari legislativă şi administrativă a
biblioteci şi arhive precum şi adăposturile acestora amenajate pentru statelor în vederea realizării
cazurile de conflict armat.” obiectivelor acestora.50
(c) “centre conţinând un mare numar de bunuri culturale de felul celor Rezoluţiile reprezintă “moţiuni
definite în par.(a) şi (b), definite drept “centre conţinând monumente”. adoptate de câtre o adunare
deliberantă, ce constituie fie un
Scopul convenţiei este acela de a proteja bunurile culturale - subiecte ale simplu deziderat, fie o
convenţiei de distrugere, jaf sau vandalism în cazul unui conflict armat dispoziţie, o reglementare
prin intermediul înscrierii lor în “Registrul Internaţional al Bunurilor internă.”51
Culturale supuse unei Protecţii Speciale” şi al următoarelor măsuri Rezoluţiile sunt adoptate prin
(Capitolul II, Articolul 8, par.6): procedura şi cu majoritatea
stabilită de forul care le emite.
o abţinerea de la folosirea bunurilor culturale sau a vecinătăţilor
acestora în aşa fel încât să le expună riscului de distrugere în cazul unui Cartele sunt rezoluţii adoptate
conflict armat. prin consens de câtre forul care
le emite. De aceea o cartă
cuprinde numărul maxim de
50
Art. IV, par.4 al Constituţiei O.N.U.: “fiece stat membru trebuie să supună autorităţilor sale competente
recomandările şi convenţiile [chiar dacă statul în cauză a votat sau nu, a ratificat sau nu documentele] în termen de un
an de la adoptarea acestora de câtre Adunarea Generală.”
Cap. VI, art.16, par.1 (Norme de procedură).: “Statele membre transmit Adunării Generale rapoarte speciale asupra
felului în care actionează pentru a da viaţă conţinutului convenţiilor şi recomandărilor.”
51
Petit Larousse Illustre, pag. 889, Librairie Larousse, Paris 1975
53
(c) bunuri culturale obţinute prin intermediul misiunilor de cercetare (d) elemente ale monumentelor
arheologică, etnografică sau biologică organizate cu consimţământul istorice sau artistice precum şi
organismelor competente ale statului de origină a unor asemenea ale siturilor arheologice ce au
bunuri; fost dezmembrate din acestea;
(d) bunuri culturale ce au făcut subiectul unui schimb liber consimţit; (e) antichităţi mai vechi de 100
de ani precum inscripţii,
(e) bunuri obţinute drept cadou sau cumpărate legal cu acceptul monede sau sigilii;
organismelor competente din ţările de achiziţie.”
“Fiecare Stat parte a acestei
Convenţii recunoaste că datoria
de a asigura identificarea,
Convenţia referitoare la protecţia patrimoniului cultural şi
protecţia, conservarea,
natural mondial.- 1972.
prezentarea şi transmiterea
câtre generaţiile viitoare a
Formuleaza 2 principii :
bunurilor naturale şi culturale
definite prin art.1 al Convenţiei
1. Datoria fiecărui stat de a proteja bunurile aparţinând Patrimoniului
care se află pe teritoriul
Mondial aflate pe teritoriul naţional (Art. 4):
naţional îi revine (...)”
2. Datoria comunităţii internaţionale de a coopera în asigurarea Art.6, par.1 “(...) respectând
54
câtre autorităţile publice în vederea protecţiei, gestiunii şi amenajării Art.5. Părţile se angajează să:
teritoriului peisager”
a. recunoască prin lege
obiective ale calităţii peisajului, “exprimarea de câtre autoritatea peisajul ca o componentă
publică a aspiraţiilor publicului faţă de un peisaj anume” esenţială a ambientului uman,
om expresie a diversităţii
protecţia peisajului, “acţiuni spre conservarea şi menţinerea patrimoniului lor cultural şi
caracteristicilor importante ale peisajului ce motivată de valoarea sa natural comun, şi ca pe un
patrimonială” fundament al identităţii,
LEGISLAŢIE ROMÂNEASCĂ
Art. 41
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt Proprietatea
garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
(2) (...).
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, Exproprierea
stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul Interesul general
oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul
pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi
pentru alte daune imputabile autorităţii.
(5) (...)
(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia
mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea Exercitarea dreptului de
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. proprietate
Codul Penal
57
Distrugerea
Art. 21752. - Distrugerea
Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui
bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori
Distrugerea de bunuri
de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, se
culturale
pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă.
În cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică,
arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la
unu la 10 ani.
(…)
Dispoziţiile prevăzute în alin. 2, 3 şi 4 se aplică chiar dacă bunul
aparţine făptuitorului.
Dacă bunul este proprietate privată, cu excepţia cazului când acesta este
în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală pentru fapta
prevăzută în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Distrugerea de monumente şi
Art. 360. - Distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale
alte bunuri de valoare
Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau culturală în timp de conflict
construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, armat
mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă,
manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de
cărţi, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general
a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de
la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează jefuirea sau însuşirea sub orice
formă a vreuneia dintre valorile culturale arătate în prezentul articol, de
pe teritoriile aflate sub ocupaţie militară.
Legislaţia specială
52
Art. 217 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
53
Art. 280 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
54
Art. 2801 a fost introdus prin art. III din Decretul nr. 365/1976, publicat în B.Of., Partea I, nr. 92 din 3 noiembrie
1976.
58
Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de Art. 7. - (1) Monumentele
monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau istorice se clasează astfel:
subacvatic:
a) în grupa A - monumentele
a) monument - construcţie sau parte de construcţie, împreună cu istorice de valoare naţională şi
instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau universală;
exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări
artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul b) în grupa B - monumentele
aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice istorice reprezentative pentru
semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, patrimoniul cultural local.
artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;
(2) Clasarea monumentelor
b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, istorice în grupe se face prin
arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care ordin al ministrului culturii şi
împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce cultelor, la propunerea
constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere Comisiei Naţionale a
arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, Monumentelor Istorice,
social, ştiinţific sau tehnic; conform procedurii de clasare
prevăzute de prezenta lege.
c) sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru
natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de Art. 8. - (1) Pentru fiecare
vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, monument istoric se instituie
religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural. zona sa de protecţie, prin care
se asigură conservarea
(...) integrată a monumentului
istoric şi a cadrului său
Art. 10. - (1) Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra construit sau natural.
imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a
situaţiei juridice a monumentelor istorice se fac numai în condiţiile (2) Delimitarea şi instituirea
stabilite prin prezenta lege. zonei de protecţie se realizează
simultan cu clasarea bunului
(2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi imobil ca monument istoric, în
degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează condiţiile legii.
conform legii.
(3) În zona de protecţie pot fi
Art. 11. - (1) Evidenţa monumentelor istorice rezultă din procedura de instituite servituţi de utilitate
alcătuire a fişei fiecărui monument, în care sunt consemnate informaţiile publică şi reglementări
tehnice şi ştiinţifice, toate intervenţiile umane, precum şi modificările speciale de construire prin
naturale survenite în decursul timpului. planurile şi regulamentele de
urbanism aprobate şi avizate
(2) Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument conform legii.
istoric unui bun imobil conform art. 7.
(...)
(...)
Art. 17. - (1) Monumentele
Art. 22. - (1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe istorice şi zonele lor de
baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor; protecţie sunt evidenţiate în
fac excepţie intervenţiile determinate de forţă majoră, cu condiţia ca planurile urbanistice generale
modificările să fie reversibile. şi în toate celelalte
documentaţii de urbanism şi,
(2) În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra respectiv, de amenajare a
monumentelor istorice sunt: teritoriului.
istorice, inclusiv reparaţiile curente, lucrările de întreţinere şi iluminarea Art. 24. - (1) Toate intervenţiile
interioară şi exterioară de siguranţă şi decorativă; care se efectuează asupra
monumentelor istorice, altele
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; decât cele de schimbare a
destinaţiei, de întreţinere sau
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de de reparaţii curente, indiferent
protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau de sursa lor de finanţare şi de
orice fel de însemne pe şi în monumente istorice; regimul de proprietate al
imobilului, se fac sub inspecţia
d) schimbări ale destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările şi controlul propriu ale
temporare; Ministerului Culturii şi
Cultelor, respectiv ale
e) strămutarea monumentelor istorice; direcţiilor pentru cultură, culte
şi patrimoniul cultural naţional
f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, judeţene, respectiv a
indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a monumentelor istorice. municipiului Bucureşti, cu
personal atestat şi agreat, în
(3) Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi condiţiile legii
autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute la alin. (2) sunt
eliberate numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii
şi Cultelor şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(...)
Ordonanţa guvernului privitoare la protejarea patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional (OG 43-2000,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 378 din 2001)
Lege privind exproprierea pe cauză de utilitate publică (Legea nr. 33-1994) Art. 1 - Exproprierea de
imobile, în tot sau în parte, se
Art.6 - Sunt de utilitate publică lucrările privind: (…) salvarea, poate face numai pentru cauză
protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi de utilitate publică, după o
siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale dreaptă şi prealabilă
şi monumentelor naturii (…) despăgubire, prin hotărâre
judecătorească.
Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a - zone protejate (Legea nr. 5-2000)
Art. 5. - (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt Art. 2. - Legea evidenţiază
prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. zonele naturale protejate de
interes naţional şi identifică
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor valorile de patrimoniu cultural
publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii naţional, care necesită
de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a instituirea de zone protejate
prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, pentru asigurarea protecţiei
prevăzute în anexa nr. III. acestor valori.
Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (Legea nr. 350-2001) Art. 46. - (1) Planul urbanistic
general are caracter director şi
Art. 46. - (…) de reglementare operaţională.
Fiecare localitate trebuie să
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la întocmească Planul urbanistic
nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la: general, să îl actualizeze la 5-
10 ani şi să îl aprobe, acesta
(…) constituind baza legală pentru
realizarea programelor şi
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice; acţiunilor de dezvoltare.
(…)
(…)
competenţelor specifice;
(…)
(…)
(…)
(…)
Legislaţia conexă
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: