Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amine PDF
Amine PDF
A. NITRODERIVAŢII – compuşi care conţin în molecula lor una sau mai multe
grupări nitro - NO2 legate de un radical hidrocarbonat
Au formula generală: R-NO2
CLASIFICARE. NOMENCLATURĂ
- în funcţie de natura radicalului hidrocarbonat:
o alifatici: de ex: A,B,C
o aromatici: de ex: D
- după nr. grupelor nitro:
o mononitroderivaţi: R-CH2-NO2
o polinitroderivaţi: C6H3- (NO2)3
- după natura atomului de carbon de care este legată gruparea nitro:
primari: R-CH2-NO2 (A si B)
secundari: R2CH-NO2 sau C
terţiari: R3C-NO2 sau D
Exemple: NO2 C NO2
A B
H3C CH2
D
H3C NO2 CH2 NO2
nitrometan 1-nitropropan
nitrociclohexan nitrobenzen
Denumirea nitroderivaţilor se stabileşte după una din următoarele reguli:
a) nitro + numele hidrocarburii (exemplele A, B, C,D)
b) indici de poziţie pentru gruparea nitro + prefix pentru numărul grupărilor nitro + numele hidrocarburii
CH2―CH2―CH2―CH2 1,3,5-trinitrobenzen
│ │
NO2 NO2
1,4-dinitrobutan
O2N― NO2
METODE DE OBŢINERE
-H2O
benzen nitrobenzen
CH3
NO2
CH3 CH3 CH3
HNO3
NO2 O2N NO2
CH3
-H2O
-H2O
Toluen NO2 NO2
NO2
2,4,6.- trinitrotoluen (TNT)
Din derivaţi halogenaţi alifatici primari sau secundari prin tratre cu AgNO2
R-X + AgNO2 → R-NO2 + AgX
PROPRIETĂŢI FIZICE
Nitroderivaţii sunt substanţe lichide sau solide, insolubile în apă, solubile în solvenţi organici (eteri, alcooli,
benzen) Sunt toxici. Nitrobenzenul are miros de migdale amare.
PROPRIETĂŢI CHIMICE
Cea mai importantă proprietate chimică este reducerea cu hidrogen la amine primare:
6e-
Condiţii: metale (Fe,Zn) şi acizi (HCl)
Exemple:
Ni
C6H5-NO2 + 3 H2 C6H5-NH2 +2 H2O
nitrometan metil-amina
Fe + HCl
C6H5 – NO2 + 6H+ + 6e- C6H5 – NH2 + 2 H2O
nitrobenzen anilina
REPREZENTANŢI
CLASIFICARE. NOMENCLATURĂ
După cum sunt înlocuiţi 1, 2 sau 3 atomi de hidrogen din molecula amoniacului
amine primare (RNH2)
amine secundare (R-NH-R)
amine terţiare (R3N)
săruri cuaternare de amoniu (R4N+)
H3 C CH CH CH2 CH3 H3 C CH CH2 CH3 H3 C N C(CH3)3
NH2 CH3 H3 C N CH3 C2 H5
2-amino-3-metil-pentanul2-(N,N-dimetilamino)butan metil-etil-izobutilamina
+ - + -2
CH3 NH3]Br (C2H5 )3 NH]2SO4
bromura de metilamoniu sulfat de trietilamoniu
NH2
NH2 NH CH3 H3 C N CH3 NH2
H3 C CH3
Reducerea amidelor:
PROPRIETĂŢI CHIMICE
I. Datorită perechii de electroni neparticipanţi ai azotului, aminele au caracter bazic şi pot reacţiona cu
substanţele donoare de protoni (apa şi acizii)..
+ -
R3 N + XR' R4 N ]X
sare cuaternarã
de amoniu
Bazele cuaternare de amoniu de exemplu hidroxidul de tetrametil amoniu,(CH3)4N+]OH- , sunt baze de aceeaşi
tărie ca hidroxidul de sodiu sau de potasiu fiind complet ionizate.
R + H OH2 R +
N R NH OH2
R H OH2 R
au volum foarte mare care împiedicã
accesul moleculelor de apã la cat ioni
În mediile neapoase, unde nu se pune problema solvatării, aminele terţiare sunt cele mai bazice rezultă că
bazicitatea aminelor alifatice creşte cu numărul radicalilor.
Aminele aromatice sunt baze mult mai slabe decât amoniacul şi decât aminele alifatice.
Difenil amina este o bază şi mai slabă decât anilina. Trifenil amina nu are proprietăţi bazice:
NH2
> C6 H5 NH C6 H5 >(C6 H5 )3 N
Bazicitatea unei amine este o măsură a tendinţei perechii de electroni neparticipanţi ai azotului de a fixa un
proton. Bazicitatea mare a unei amine alifatice se datorează influenţei grupării alchil, datorită căruia densitatea
de electroni la atomul de azot este mărită. Acest efect explică în mod natural ordinea bazicităţii în seria:
NH3 RNH2 R2NH <R3N.
Bazicitatea mai mică a aminelor aromatice (comparabilă cu amoniacul) se datorează unui efect de conjugare p-
al electronilor neparticipanţi ai atomului de azot cu electronii ai nucleului, astfel atomul de azot pierde din
capacitatea de a ceda electroni. Gruparea NH2 este o grupare de ordinul I ce activează nucleul în poziţiile orto
şi para.
Aminele aromatice formează săruri cu acizii: + -
NH2 NH3 Cl
HCl
Introducerea unei grupări alchil, donoare de electroni într-o amină aromtică are ca efect creşterea bazicităţii, iar
introducerea unui substituent atrăgător de electroni micşorează bazicitatea:
> >
NO2
NO2
Prin tratarea cu acizi minerali aminele formează săruri R-NH3+]Cl- sau ArNH3+]Cl-solubile în apă. Multe amine
cu molecule mari (medicamente) sunt transformate în săruri solubile, de exemplu, novocaina HCl, cocaina
HCl.
R R +
-
R N + XR' R N R']X
R R
III. Reacţia de acilare
Acţiunea acidului azotos (HNO2) asupra aminelor pune în evidenţă dacă acestea sunt primare, secundare sau
terţiare.
Aminele primare alifatice tratate cu acid azotos în soluţie slab acidă formează alcooli:
Reacţia aminelor primare aromatice cu HNO2 este o reacţie foarte importantă în urma reacţiei se obţin săruri
de diazoniu:
+ -
Sărurile de diazoniu se obţin în soluţii apoase şi sub această formă se utilizează; în stare solidă explodează.
Reacţia aminelor secundare alifatice sau aromatice cu HONO nu este influenţată de natura radicalului şi
conduce la nitrozamine – uleiuri colorate, insolubile în apă, neutre, cu miros înţepător; reacţia este folosită
pentru purificarea aminelor secundare. Nitrozaminele aminelor inferioare sunt cancerigene.
anilina acetanilida
< 5oC + -
ArNH2 + NaNO2+ 2HX ArN2X + NaX + 2 H2 O
• A) Reacţii cu eliminarea grupării diazo
+ - HOH
Ar N N]Cl ArOH + N2 + HCl
N]Cl KI C6 H5I
+ -
C6 H5 N
-KCl iodbenzen
-N
2
• B) Reacţii cu păstrarea grupării diazo – reacţii de cuplare - sunt folosite la obţinerea coloranţilor
azoici; cuplarea se poate face cu amine (in mediu acid), cu fenoxizi (in mediu bazic) etc:
Reprezentanţi
• o, m, p-Toluidinele, naftilaminele servesc drept materie primă în industria coloranţilor.
• Dimetil-p-fenilendiamina asimetrică, (CH3)2N-C6H4-NH2, este intermediar pentru obţinerea coloranţilor
verdele lui Bindshedler şi albastru de metilen.
• Difenilamina, (C6H5)2NH este folosită la sinteza fenotiazinelor şi acridinelor. Procaina sau novocaina
este un anestezic local.
• Aminele se folosesc în principal la fabricarea medicamentelor, coloranţilor şi ca acceleratori de
vulcanizare.