PROIECT

LEGUMICULTURĂ SPECIALĂ
Tema: Grădină familială cu suprafața de 550 mp, în satul Conțești,
Comuna Conțești, Județ Dâmbovița

- 2014 –

1
Cuprins

1. OBIECTIV pg.3
2. STUDIU PEDOCLIMATIC AL ZONEI pg.3
3. STRUCTURA DE CULTURI pg.5
4. SCHIȚA GRĂDINII pg.10
5. ASOLAMENTUL pg.11
6. GRAFICUL DE ÎNCADRARE CALENDARISTICĂ A CULTURILOR pg.12
7. FIȘE TEHNOLOGICE pg.13
8. GRAFICUL DE RECOLTARE pg.19
9. BIBLIOGRAFIE pg.20

2
 Grădină familială cu suprafața de 550 mp, în satul Conțești, Comuna
Conțești, Județ Dâmbovița

1. OBIECTIV:
Înființarea unei grădini familiale cu suprafața de 550 mp în satul Conțești, com. Conțești,
jud.Dâmbovița, care să asigure necesarul de legume din soiurile alese pentru 11 membri ai familiei
(s-a considerat un necesar de 200 kg/persoana, producție medie = 4 kg legume/mp)

2. STUDIU PEDOCLIMATIC AL ZONEI

Comuna Conteşti este situata in sud - estul judeţului Dâmbovița, la o distanta de
aproximativ 9 km de oraşul Titu si 34 km de oraşul Targoviste. Suprafaţa totala a comunei Conteşti
este de 25,08 km2. Coordonatele sunt Latitudine- 44.67; Longitudine- 25.63.

Relieful
Campia Romana este subdivizata in 6 sectoare, carora li se adauga Lunca Dunării. Fiecare
sector este alcatuit din mai multe câmpuri sau câmpii.Teritoriul este amplasat pe cuprinsul unei
subdiviziuni, respectiv subdiviziunea numita Campia Bucureştilor, mai precis Campia de subsidenta
a Titului (Comuna Conteşti). Din punct de vedere tectonic acesta face parte din platforma
Moesica. Soclul platformei este de origine hercinica, iar sedimentele superioare sunt de origine
carpatica. Sedimentele dateaza din mezozoic si din pleistocen. In lunci, acestea sunt foarte recente
datand din holocen.
Campia de subsidenta a Titului este formata din câmpuri interfluviale inguste, separate de
vai cu albii instabile, cu zone de inmlastinare si cu numeroase albii părăsite. Caracterul esenţial
este dat de faptul ca luncile au o latime foarte mare.
Câmpiile de subsidenta se formeaza datorita coborârii lente a suprafeţei topografice si
genereaza cursuri meandrate, băltiri, inmlastinari, iar râurile au un caracter divagat. Câmpia Titu
este o câmpie joasă şi monotonă, cu pânza freatică aproape de suprafaţa.
Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona cu intensitate macroseismica de
gradul VII.

Reţeaua hidrografica
Din punct de vedere hidrologic, comuna se incadreaza intre bazinele râurilor Dambovita si
Ilfov. Teritoriul este străbătut de apele râului Dmbovita, care are curs puternic meandrat pe
direcţia NV - SE.
In aceasta zona, apele freatice au condiţii foarte bune de inmagazinare, pietrişurile şi
nisipurile stratelor de Frăteşti. Adancimea apei freatice este de 5 -10 m pe majoritatea teritoriului
sub câmpie si 2 - 3 m pe fundul văilor

Clima predominantă
Teritoriul judeţului Dambovita aparţine in proporţie de cca. 80 % sectorului cu climă
continentală (50% tinutului climatic al Câmpiei Romane şi 30 % tinutului climatic al Subcarpatilor)

3
şi in proporţie de cca. 20 % sectorului cu climă continental- moderată (tinuturilor climatice ale
munţilor mijlocii şi inalti).
Teritoriul satului Conțești se integreaza in specificul sectorului cu clima continentala.
Ţinutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii moderate
şi ierni nu prea reci, cu viscole rare şi intervale de incălzire frecvente, care duc la topirea stratului
de zăpadă
In aceasta regiune sunt inregistrate urmatoarele valori:
 temperaturile medii anuale depasesc 10°C;
 mediile lunii celei mai calde (iulie) depasesc 21 °C;
 mediile lunii celei mai reci (ianuarie) in jur de -2,9° C;
 temperatura maxima absoluta este de 41,1° C;
 temperatura minima absoluta este de -30 0 C.
Precipitaţiile scad substantial odata cu altitudinea. Se inregistreaza urmatoarele valori:
 cantitatiile medii anuale totalizeaza in jur de 500mm.;
 cantitatiile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si depasesc 80mm.
 cantitatiie medii lunare cele mai mici cad in februarie si depasesc 30mm ;
 cele mai mici cantitati in luna februarie, de 31,5 mm/m.p.

Clima se caracterizeaza prin dominarea maselor de aer din estul continentului, mase ce aduc
gerurile din timpul iernii si caldurile toride din timpul verii. Masele vestice din Marea Mediterana
sau Oceanul Atlantic ajung destul de frecvent si in aceasta zona.
Primul inghet se produce in aceasta zona dupa 21 octombrie, iar ultimul intre 11 aprilie si 1
mai.
Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată in partea joasă a judeţului, fata de
cea inalta, unde exista o mai mare stabilitate. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la
câmpie. Grosimile medii decadale ating in lunile ianuarie şi februarie valori de pană la 1 0 -1 5 cm.
Regimul eolian este caracterizat prin dominanta frecventa si intensitate a vânturilor din
sectorul estic si nord estic (crivățul), cu frecventa cea mai mare in timpul iernii, urmate de
vânturile din sectorul vestic (austrul).
Precipitaţiile sub forma de ninsoare acopera solul timp de peste 50 de zile, iar grosimea
stratului de zapada, uneori viscolit, depăşeşte 40 cm.

Principalele tipuri de sol

Zona de câmpie din aceasta regiune se deosebeste de celelalte forme de relief care
alcatuiesc judeţul Dambovita (munţi - 9%; dealuri - 41%), prin alcaiuirea geologica, tectonica si
morfologica.
Pe cuprinsul teritoriului predomină cernoziomul. De-a lungul râurilor solurile sunt de luncă.
Din forajele existente se constata prezenta unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste
care stau depozite loeosoiae sau de lunca.
Prin interacţiunea factorilor pedoclimatici specifici zonei, pe teritoriul s-au format soluri ca:
solul brun roşcat, solui brun argilo-iluvial, solul brun roşcat luvic, solul brun luvic, luvisolul albie,
solul brun eumezobazic, solul pseudogleic, solul aluvial.

Vegetaţia si fauna
Vegetatia acestei zone este cea specifica zonei de câmpie si anume: silvostepa. Ea este
reprezentata de numeroase specii de plante, determinate de aşezarea geografica a comunei. Fiind
o zona de câmpie, terenurile acoperite de păduri ocupa o suprafaţa mult mai restransa decât cea

4
destinata culturilor agricole. O parte din vegetatie a fost inlocuita de terenuri agricole, pentru
cultura plantelor cerealiere. Elementele faunistice sunt specifice silvostepei.

Resurse naturale
Principala resursă naturală a teritoriului este terenul agricol fertil, care permite practicarea
unei agriculturi profitabile.

Economia locală
La nivelul Comunei Conteşti 52% din populaţia activa este concentrata in sectorul agricol,
urmată de 13% în industria prelucrătoare şi 10% în transporturi. Cea mai mica pondere, de 1%,
revine sectoarelor poştă şi telecomunicaţii, servicii colective, gospodării personale, silvicultură şi
alimentaţie publică.

3. STRUCTURA DE CULTURI

Sola 1
Culturi premergătoare: Spanac cultivar Samos F1 și Salată cultivar Analena
Cultura principală (succesiv): Tomate de vară Buzău 1600, Ardei lung Cosmin
Sola 2
Culturi premergătoare: Ceapă verde Roșie de Făgăraș, Usturoi verde De Dărăști
Cultura principală (succesiv): Castravete Alibi F1, Dovlecei Hibrid Milet
Sola 3
Culturi premergătoare: Ridiche de lună Mondial RZ
Cultura principală (succesiv): Varză albă de căpățână de Buzău
Sola 4
Culturi premergătoare: Cartofi timpurii Flavia
Cultura principală (succesiv): Fasole de toamnă Solara

Scurtă descriere a soiurilor/hibrizilor:

1.1. Spanac cultivar Samos F1

Samos F1 este un hibrid, recomandat pentru culturile extratimpurii, semanate în toamnă
sau în iarnă. Frunzele au culoare verde-inchis, cu stralucire bună. Prezintă o tolerantă foarte bună
la frig și toleranță slabă la emiterea tijelor florale. Acest lucru il recomandă semanărilor din
toamna și iarnă. Hibridul este recomandat pentru culturile extratimpurii și de toamnă tarzie, cu
bună rezistenșă la frig, cu frunze moi, pline, de culoare verde inchis, deosebit de productiv.
Prezinta rezistentă ridicata la mana spanacului.

Perioada de Perioada de vegetatie a Perioada Producție/ha

însămânțat speciilor legumicole estimată de
(de la rasarire- la recoltare
recoltare)
Prima decadă a 45-50 zile Prima decadă 10-15 to

5
 lunii noiembrie luna aprilie
78 g/solă

1.2 Salata cultivar Analena

Analena este un soi de salată, destinată cultivării toamna sau primavara, în câmp sau
solarii. Acest soi tolerează frigul și se pretează a se cultiva toamna sau primavara în câmp, dar și
în solarii, prezintă frunze mari, de grosime medie și poate forma căpățâni mari (de peste 500 de
grame) în cel mai scurt timp. Culoarea verde a frunzelor face din aceasta varietate una foarte
atractivă, prezintă rezistență la Bremia.
Perioada de Plantare Perioada Producție/ha
însămânțat/răsad estimată de
recoltare

A treia decadă A doua decadă luna A doua 35-40 to

ianuarie martie decadă luna 228 kg /solă
aprilie

1.3 Tomate de vară cultivar Buzău 1600

Este un cultivar semitardiv, cu creștere nedeterminată, fructe de 190-260 g, cu fructe mari

şi foarte mari, cu conţinut ridicat în substanţă uscată recomandaţi pentru consum proaspăt sau
pentru industrializare.

Perioada de Plantare Perioada Producție/ha

însămânțat/răsad estimată de
recoltare

A doua decadă A doua decadă luna mai Iunie (3) – 30-40 to

martie Octombrie 196 /
(2) solă

1.4 Ardei lung cultivar Cosmin

Soi semitârziu (137-142 zile), cu plante de 55-60 cm înălţime, tufă viguroasa cu 3-4
ramificaţii. Fructele pendente, tip teaca, cu suprafata voalata, roşu intens la maturitatea
fiziologică, cu greutate cuprinsă între 70-110 g, cu 2-3 muchii.

Perioada de Plantare Perioada Producție/ha

însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Prima decadă A doua decadă luna mai August(1) – 30.45To

6
 martie Octombrie
(2) 196 kg / solă

2.1 Ceapă verde Roșie de Făgăraș

Rosie de Fagaras este un soi autohton care se cultiva in Transilvania. A fost omologat in
anul 1952 si reinscris in anul 1999. Este un soi pretentios la umiditate, si de aceea nu se cultiva in
regiunile secetoase. Bulbul este mare, avand greutatea de 120-150g. Forma bulbului este sferic
turtita. Culoarea tunicilor exterioare este rosie-violacee intensa.Perioada de vegetatie este de 130-
140 zile. Este rezistent la mana si sensibil la viroze. Capacitatea de pastrare este mijlocie. Se cultiva
pentru a fi consumat in stare proaspata.

Perioada de Perioada Producție/ha

însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Prima decadă Aprilie (2) 20-25 to

septembrie 130 kg/solă

2.2. Usturoi verde De Dărăști

Este un cultivar cu o capacitate de păstrare redusă, dar foarte rezistent la temperaturi scăzute
din câmp. Datorită acestei calităţi înfiinţarea culturii se poate face toamna. Perioada de vegetație
este de 155-190 de zile.
Perioada de Perioada Producție/ha
însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Prima decadă Aprilie (2) 8-10 to

octombrie 52 kg/solă

2.3. Castravete Alibi F1

Castravete cu fruct mic - tip cornichon, pentru consum în stare proaspata si industrializare,
recomandaţi pentru culturi în câmp, sere şi solarii, semitârziu.
Perioada de Perioada Producție/ha
însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Mai (1) Iuile (2) 8-10 to – 20-25

to/ha
65 kg/solă

7
 2.4. Dovlecei cultivar Milet

Cultivar timpuriu. Hibrid nou de tip Saray,foarte viguros si foarte timpuriu ,ajunge la
maturitate dupa 50-55 de zile de la rasarit. Este un hibrid care are fructe uniforme,de culoare alb-
verzuie.Productia este ridicata si constanta pe parcursul intregii perioade de vegetatie.Tolerant la
virusul mozaicului dovleceilor.
Perioada de Perioada Producție/ha
însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Aprilie (2) Iulie (3) 10-30 to/ha

100 kg/solă

3.1. Ridiche de lună Mondial RZ

Are perioada de vegetaţie de 28-45 zile.

Perioada de Perioada Producție/ha

însămânțat/răsad estimată de
recoltare

Martie(1) Aprilie (2) 8-10 to/ha

104 kg/solă

3.2. Varza albă de căpățână de Buzău

Soi târziu. Soi românesc, tardiv cu căpăţâna de formă globuloasă - turtită, frunza subţire, fragedă şi
fină. Se recomandă pentru consum în stare proaspătă şi pentru murat.

Perioada de Perioada Producție/ha

semănat/plantat estimată de
recoltare

Mai(1)- semănat Septembrie 50-60 to/ha

Iunie (2) plantare (2) 650 kg/solă

4.1. Cartofi timpurii Flavia

Este un soi extratimpuriu,la fierbere are o pulpa ferma,nu se decoloreaza si are un gust
excelent,tip culinar B. Tubercul atractiv ,lung oval,coaja galbena,neteda,pulpa galbena. Soi
rezistent la PCN R01,4. Toleranta mare la raia comuna, Erwinia,Rizoctonia si patarea pulpei. Soiul
Flavia este de asemenea rezistent la crestere secundara,inima goala si craparea pulpei.

Perioada de Perioada Producție/ha

semănat estimată de

8
 recoltare

Martie(2) Mai (2) 12-15 to/ha

150 kg/solă

4.2. Fasole de toamnă Solara

Perioada de Perioada Producție/ha

semănat estimată de
recoltare

Iunie(1) Septembrie 5-6 to/ha

(1) 65 kg/solă

4. SCHIȚA GRĂDINII
Nord

Cultura premergatoare:   Cultura 12,2 25 m

9
 premergatoare:
Spanac Ceapă verde
Salata Usturoi verde
   
Cultura pp(succesivă): Cultura pp(succesivă): m
Solanacee Bostănoase
Tomate de vară Castravete
Ardei Dovlecei
 
0,6 X
  m Surs
Cultura a
Cultura premergatoare: premergatoare: Apa
Cartofi timpurii ridichi de lună
   
    12,2
Cultura pp (succesivă): Cultura pp(succesivă): m
Legum.păstăi Vărzoase
fasole de toamnă varza albă de căpățână
  Conopidă
  gulii de toamnă
  alee  
0,6
10,7 m m 10,7 m  
22 m    

Suprafață Sola 1 = S. Sola 2 = S.Sola 3 = S.Sola 4 = 130,54 mp

5. ASOLAMENTUL

An/Solă 2014 2015 2016 2017

10
S1 Solancee Bostănoase Vărzoase Legume pt.boabe

S2 Bostănoase Vărzoase Legume pt.boabe Solancee

S3 Vărzoase Legume pt.boabe Solancee Bostănoase

S4 Legume pt.boabe Solancee Bostănoase Vărzoase

11
 7. FIȘE TEHNOLOGICE

Notă:fișele au în vedere cultura standard a cultivarului.

Fisa tehnologica nr 1

12
Cultura: Spanac
Cultura utilizata: Samos F2
Inceputul recoltarii: Decada a 1 a lunii aprilie
Productia obtinuta: 10-15 t/ha = 0,08 to/solă

Nr. Lucrarea Perioada de Utilaje(unelte) cu Caracteristici tehnice ale

crt. executata executie care se executa lucrarii
Luna Decada

1 Desfiintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana curat

culturii de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sapă, greblă Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizarea 10 3 Substante uniform
chimica de distribuite,fertilizarea se face in
baza functie de starea de
aprovizionare a terenului

4 Incorporare o 10 3 Cazma Incorporarea substantelor o

data cu data cu efectuarea săpăturii la
săpărea de adancimea de 25-30 cm
profunzime
5 Maruntirea 10 3 Motocultor Operatiune necesara modelarii
solului solului in straturi inaltate
6 Semanatul 11 1 Manual Necesar sămânță = 0,23 kg

7 Irigarea Manual, furtun Aprovizionarea necesarului de

apa din sol necesara rasaririi
8 Combaterea 3 2 Vermorel Combaterea fusariozei
bolilor si spanacului
daunatorilor
(Topsin 0,1%)
9 Prasila 3 3 Sapă Combaterea buruienilor

10 Recoltarea 4 1 Manual Valorificare in stare proaspata

Fisa tehnologica nr 2
Cultura: Castraveți
Cultura utilizata: Alibi F1
Inceputul recoltarii: Decada a 2 a lunii iulie
Productia obtinuta: 10-15 t/ha = 0,08 to /solă

13
 Nr. Lucrarea Perioada de Utilaje(unelte) cu Caracteristici tehnice ale
crt. executata executie care se executa lucrarii
Luna Decada

1 Desfiintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana

culturii curat de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sapă, greblă Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizarea 10 3 Substante uniform
chimica de distribuite,fertilizarea se
baza si cu face in functie de starea de
gunoi de aprovizionare a terenului
grajd
4 Incorporare 10 3 cazma Incorporarea substantelor o
o data cu data cu efectuarea săparea
săparea în de profunzime la
profunzime adancimea de 25-30 cm
5 Maruntirea 5 1 Motocultor Operatiune necesara
solului modelarii solului in straturi
inaltate
6 Fertilizare 5 1 Substante uniform
chimica(sup distribuite,fertilizarea se
erfosfat,sulf face in functie de starea de
at de aprovizionare a terenului
potasiu
siingrasami
nte cu azot)
7 Modelarea 5 1 Sapă, greblă Obținerea de straturi
în straturi înălțate
înășțate

7 Semanatul 5 1 manual Necesar semințe 0,03 kg

8 Irigare 5 1 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului

prin picurare de apa din sol necesara
rasaririi
9 Raritul 5 2 Operatiune Operatiune efectuata cand
plantelor executata manual plantele au 2-3 frunze
adevarate, la 12-20 cm
plante pe rând
10 Prasila 5 3 Sapă Combaterea buruienilor
si afanarea solului
11 Irigare 5 3 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului
prin picurare de apa din sol

14
 12 Fertilizarea 5 2 Vermorel Asigurarea necesarului de
faziala substanțe

13 Irigare 5 4 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului

prin picurare de apa din sol
14 Combaterea 5 4 Vermorel Combaterea boli și
bolilor si dăunători
daunatorilor
15 Prasila 6 1 sapă Combaterea buruienilor

16 Irigare 6 1 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului

prin picurare de apa din sol
17 Prasila 6 3 Sapă Combaterea buruienilor

18 Irigare 6 1 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului

prin picurare de apa din sol
19 Recoltarea 7 2 manual Valorificare in stare
proaspata

Fisa tehnologica nr 3
Cultura: Dovlecel
Cultura utilizata: Hibrid Milet
Inceputul recoltarii: Decada a 3 a lunii iulie
Productia obtinuta: 40 t/ha= 0,26 to/solă

Nr. Lucrarea Perioada de Utilaje(unelte) cu Caracteristici tehnice ale

crt. executata executie care se executa lucrarii
Luna Decada

1 Desfiintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana

culturii curat de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sapă, greblă Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizarea 10 3 Substante uniform
chimica de distribuite,fertilizarea se face
baza in functie de starea de
aprovizionare a terenului

4 Incorporare 10 3 cazma Incorporarea substantelor o

o data cu data cu efectuarea săparea de
săparea în profunzime la adancimea de
profunzime 25-30 cm
5 Maruntirea 4 1 Motocultor Operatiune necesara
solului modelarii solului in straturi

15
 inaltate
6 Fertilizare 4 1 Substante uniform
chimica(supe distribuite,fertilizarea se face
rfosfat,sulfat in functie de starea de
de potasiu aprovizionare a terenului
siingrasamint
e cu azot)
7 Semanatul 4 2 1-2 seminte,la distanta de 70 c
intre randuri si 40cm intre
seminte pe rand
8 Irigare 4 2 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului de
prin picurare apa din sol necesara rasaririi
9 Raritul 5 1 Operatiune Operatiune efectuata cand
plantelor executata manual plantele au o frunza
adevarata, lasandu-se 1-2
plante in cuib-vreji sensibili
1 Prasila 5 1 Sapă Combaterea buruienilor
0 si afanarea solului
11 Irigare 5 2 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului de
prin picurare apa din sol
12 Fertilizarea 5 2 Vermorel Operatiune efectuata inainte
faziala de inceperea fructificarii

13 Combaterea 5 3 Vermorel Combaterea Clandosporiozei

bolilor si si a Antracnozei
daunatorilor
(Dithane
M45)
14 Prasila 6 1 sapă Combaterea buruienilor

15 Irigare 6 1 Sistem de irigare Aprovizionarea necesarului de

prin picurare apa din sol
16 Raritul 6 2 Operatiune Se lasa maxim trei fructe-
fructelor efectuata manual calitate foarte buna
1 Prasila 7 1 Sapă Combaterea buruienilor
7
1 Recoltarea 7 3 manual Valorificare in stare
8 proaspata

Fisa tehnologica nr 4
Cultura: Cartofi Extratimpurii
Cultivarul utilizat: Soiul Flavia
Inceputul recoltarii: decada intai a lunii mai
Productia obtinuta: 20 t/ha= 0,26 to / solă

16
Nr. Lucrarea Perioada de Utilaje(unelte) cu Caracteristici tehnice ale
crt. executata executie care se executa lucrarii
Luna Decada

1 Desfintarea 10 2 Terenul trebuie sa ramana curat

culturii de resturi vegetale
anterioare
2 Nivelarea 10 2 Sapă, greblă Terenul trebuie sa ramana
terenului perfect plan
3 Fertilizare de 10 3 Lopată Gunoiul trebuie uniform
baza cu gunoi distribuit,fertilizarea se face in
de grajd functie de starea de
aprovizionare a terenului

4 Fertilizarea 11 1 - Substante uniform

chimica cu distribuite,fertilizarea se face in
fosfor si functie de starea de
potasiu aprovizionare a terenului
-nivelul fosforului trebuie sa fie
mai redus decat la cartoful de
toamna sau de
samanta(fertilizarea mai
consistenta determina
formarea unui nr.mare de
tuberculi in cuib cu o crestere
mai lenta,deci productie mai
tarzie)
5 Aratura de 11 2 cazma Incorporarea substantelor o
toamna si data cu efectuarea araturii la
incorporarea adancimea de 30 cm
substanetelor
chimice
6 Calirea 2 3 se executa manual In spatiile de depozitare se
tuberculilor creeaza treptat o temperatura
apropiata de cea din camp,prin
deschiderea usilor si
ferestrelor,eventual a
ventilatoarelor
7 Maruntirea 3 1 Motocultor, greblă Operatiune necesara modelarii
solului si solului pentru deschiderea
deschidere rigolelor
de rigole
8 Plantarea 3 2 Se face cu masini cu Bilonarea se face la o distanta
tuberculilor si distribuitori cu de 10-12cm deasupra cuibului
bilonarea banda de cauciuc pentru a asigura caldura
tuberculilor

17
9 Bilonarea 3 3 Greblă, sapă Bilonarea finala se face pana
finala 25-30cm ,bine
consolidat,favorizeaza
dezvoltarea stolonilor si a
tuberculilor
10 Irigare 3 3 Sistem de irigare Asigura rasarirea
prin picurare
11 Erbicidare 4 1 Atomizor Combaterea buruienilor anuale
premergenta si unele dicotiledonate
( Sencor 70
WG) si
rebilonare
12 Irigare 5 2 Sistem de irigare Udarea de aprovizionare a
prin picurare solului
13 Recoltarea 5 2 Sapă, furcă, greblă Valorificare

14 Recoltarea 5 3 Sapă, furcă, greblă Valorificare

15 Prasila 6 1 Sapă Combaterea buruienilor

16 Recoltare 6 1 Sapă, furcă, greblă Valorificare

17 Recoltare 6 2 Sapă, furcă, greblă Valorificare

18 Recoltare 6 3 Sapă, furcă, greblă Valorificare

18
 8. BIBLIOGRAFIE

1. Lagunovschi-Luchian Viorica, Legumicultură specială, Bucureşti, 2013

19
2. Hoza Gheorghița, Legumicultură generală, București, 2011
3. Popescu V., Popescu Angela, Grădina de legume, București, 1999
4. Groza T., Voinea M., Lăzărescu V., Legume, Pomi și viță de vie pe lângă casă, București,
1976
5. Colectiv autori, Compendiu horticol, Timișoara, 2000
6. Strategia de dezvoltare locală a teritoriului „Cornăţelu-Conţeşti-Sălcioara”, Elaborator S.C.
MOB VAD S.R.L. Târgovişte

20