Management

2. Evoluția managementului
1. MANAGEMENTUL TIMPURIU

2. CONTRIBUȚII PRECLASICE

3. PERSPECTIVA CLASICĂ

4. PERSPECTIVA COMPORTAMENTALĂ

5. PERSPECTIVA CANTITATIVĂ

6. PERSPECTIVE CONTEMPORANE
 În urma parcurgerii capitolului 2
trebuie să reţineţi următoarele:

1. Perspectivele principale din evoluția

managementului.

2. Conţinutul teoriilor X şi Y.

3. Abordarea sistemică a organizației.

4. Conţinutul teoriei Z.
 Perspectivele principale din evoluția
managementului
Teoria managerială

Contributii
Contribuții Școala clasică Școala com- Școala Școala
preclasice portamentală cantitativă contemporana
preclasice

MG Primele Teoria
Cercetare
științific abordari operationala sistemelor

MG Studiile de la Managementul Teoria

birocratic Hawthorne operațional contextuala

MG Școala Sistemele
informaționale Teoria Z
administrativ Relațiilor
manageriale
Umane

Știința com-
portamentală
Platon (424-342 î.e.n.) primul introduce ideea
referitoare la diviziunea muncii. Omul, afirmă
el, nu poate lucra şi cu lemnul, şi cu fierul, şi cu
piatra, deoarece nu poate reuşi în toate.

Socrate, analizând munca unui bun

comerciant, militar, industriaş, spune că, în
fond, ele sunt asemănătoare, principalul constă
în faptul de a pune la locul cuvenit omul
necesar şi a obţine ca acesta să îndeplinească
întocmai indicaţiile primite.
 Contributii preclasice
Robert Owen (1771 - 1858) - om de afaceri britanic care a subliniat
importanţa resurselor umane.

Charles Babbage (1792 -1871) Matematician englez, cunoscut ca

părintele ciberneticii moderne. A lansat ideea de specializare a
muncii, a descoperit că nu numai activităţile fizice ci şi cele
mentale pot face obiectul specializării. El a elaborat un plan de
participare la profit a angajaţilor, care cuprindea două categorii de
beneficii: recompense pentru ideile inovatoare şi prime a caror
valoare depindea de profitul realizat de fabrică.

Henry R. Towne (1844 - 1924) Inginer mecanic, preşedinte al

companiei Yale and Towne Manufacturing, a subliniat necesitatea
delimitării managementului ca ştiinţă. El a observat că deşi foarte
puţine persoane posedă atât calităţi tehnice cât şi manageriale,
acestea sunt absolut necesare pentru obţinerea eficienţei.
 Școala clasica
MG științific – pune accentul pe cresterea productivitatii muncii prin
organizarea rationala a muncii.
Managerii găndesc – muncitorii lucreaza
Omul este o masina care trebuie sa activeze productiv

F. Taylor, Frank Gilbert, H. Emerson

MG birocratic – se acorda atentie conducerii raţionale,
impersonale în baza determinării clare a obligaţiunilor şi
responsabilităţilor lucrătorilor, introducerii rapoartelor formale.

Max Weber
MG administrativ – elaborarea unor reguli generale de conducere
utilizarea cărora va duce inevitabil organizatia spre succes.
Organizatia este o masina care trebuie bine reglată

H. Fayol, C. Barnard
 Școala comportamentală
M.P. FOLLETT
PRIMELE ABORDĂRI COMPORTAMENTALE
Productivitatea angajatului depinde de mediul in care lucreaza

ELTON MAYO
STUDIILE DE LA HAWTHORNE
Relatiile interumane, comunicarea, influentele interpersonale,
conditiile sociale, respectiv satisfactia angajatilor, influenteaza
considerabil productivitatea

A. MASLOW, D. McGREGOR
ȘCOALA RELAȚIILOR UMANE
Cheia privind creșterea productivității muncii angajaților este
acordarea unui interes sporit salariaților și motivarea lor, pentru
ca ei sa fie satisfacuti de rolul lor.

ȘTIINȚA COMPORTAMENTALĂ
Muncitorii sunt fiinţe umane care au nevoi şi idealuri în ceea
ce priveşte munca pe care o desfăşoară
 MARY PARKER FOLLETT (1868-1933)

Idei de bază:
 Echipele de muncă

 Managerii și muncitorii trebuie să se

considere parteneri.

 Împărţirea puterii în cadrul unei organizaţii şi

rezolvarea conflictelor prin găsirea unei
soluţii care să satisfacă ambele părţi ce se
află într-un conflict
 ELTON MAYO (1880-1949)

Idei de bază:
 Comportamentul uman
 Faimoasele experimente de la Hawthorne,
Western Electric Company (Chicago) între anii
1927 şi 1932.
 Alături de aspectele fizice ale muncii (buna
iluminare, mărirea salariului, creșterea perioadei
de odihnă, scurtarea zilei de muncă etc.),
acționează și factorii de relații umane, care pot
influența eficiența și performanțele muncitorilor.
 ABRAHAM MASLOW (1908-1970)

Ierarhia nevoilor:
„o dată ce nevoile fiziologice (hrană, locuință, securitate personală) au fost
satisfăcute, nevoile de tip superior (amiciție, stimă, autodesăvârșire etc.) vor
întregi potențialul uman și personalitatea individului”.
Supozițiile teoriei X (McGregor)

Teoria X – motivare negativă

Teoria Y – motivare pozitivă
 Supozițiile teoriei X (McGregor)

1. Persoana medie încearcă să evite munca,

fiindcă aceasta îi displace.
1. Pentru a acționa în vederea atingerii obiectivelor
organizației, cei mai mulți oameni trebuie
constrânși, controlați, dirijați și amenințați cu
pedepse.
3. Persoana medie vrea să fie dirijată, fuge de
responsabilitate, este lipsită de ambiție și caută
siguranța mai presus de orice.
 Supozițiile teoriei Y (McGregor)
1. Majorității oamenilor nu le displace munca; efortul este la fel de
natural precum joaca sau odihna.
2. Oamenii vor exercita auto-conducere și auto-control pentru
atingerea obiectivelor (când sunt atașați de ele).
3. Atașamentul față de obiective este în funcție de recompense, în
special de cele legate de nevoile de stimă și auto-realizare.
4. Atunci când condițiile sunt favorabile, persoana medie învață nu
doar să accepte, dar chiar și să caute responsabilități.
5. Mulți oameni au capacitatea de a exersa un grad ridicat de
creativitate și inovare în rezolvarea problemelor
organizației.
6. Potențialul intelectul al majorității oamenilor este folosit doar
parțial în majoritatea organizațiilor.
 Scoala cantitativa
Kaufman, J. Starr
Cercetare operationala
utilizarea metodelor şi tehnicilor
matematice, statistice şi informatice
în adoptarea deciziilor şi creşterea eficienţei organizaţiei

Managementul operațional
conducerea şi coordonarea producţiei,
distribuţia produselor sau serviciilor.

Sistemele informaționale manageriale

dezvoltarea şi implementarea
unor sisteme informaţionale computerizate, care să
satisfacă cerinţele impuse de conducerea unei organizaţii.
 Scoala contemporană
Teoria sistemelor(slaid urmator) P. Drucker, C. Barnard, G. Popov
organizaţiile sunt un sistem ce au un set de componente
interconectate ce operează ca un întreg în vederea îndeplinirii unor
scopuri propuse.

Teoria contextuala J. Woodward

fiecare situaţie particulară implică o anumită acţiune din partea
managerului. Nu există principii universal valabile.

Willliam Ouchi
Teoria Z (slaid urmator)
siguranţa locului de muncă pentru angajaţi, accentuarea
responsabilităţilor de grup, creşterea calităţii, stabilirea unor
strategii de dezvoltare graduală, controlul informal, acordarea unei
atenţii sporite salariaţilor
Abordarea sistemică a organizației
Resurse: Abilități manageriale Rezultate:
 Umane și tehnologice:  Produse și servicii
 Materiale  Planificare  Profituri și pierderi
 Echipament  Organizare  Dezvoltarea și
 Financiare  Conducere satisfacția
 Informaționale  Control angajaților
 Tehnologie

Procesele de
Intrări Ieșiri
transformare

Feedback din mediu

Informații despre:
 Rezultate
 Starea organizației
Teoria Z (Ouchi)

Teoria Z
Un concept care combină aspectele pozitive ale managementului
din SUA și Japonia, într-o formă organizațională nouă, destinată
creșterii eficacității managementului din SUA, dar rămânând
compatibilă cu normele și valorile societății și culturii americane.

Companii care au adoptat aspecte ale Teoriei Z: General

Motors, Ford, Hewlett-Packard, Intel …
 Teoria Z

Tipul A Tipul Z Tipul J

(american)
1. Angajare pe termen scurt
2. Decizii individuale
3. Responsabilitate
individuală
4. Evaluare și promovare
rapide
5. Control explicit,
formalizat
6. Carieră specializată
(american modificat)
1. Angajare pe termen lung
2. Decizii luate prin consens
3. Responsabilitate
individuală
4. Evaluare și promovare
lente
5. Control implicit,
informal, cu măsuri
explicite, formalizate
6. Carieră specializată
moderat
(japonez)
1. Angajare pe viață
2. Decizii luate prin
consens
3. Responsabilitate
colectivă
4. Evaluare și promovare
lente
5. Control implicit,
informal
6. Carieră nespecializată
 Contribuţia diferitelor curente
la promovarea inovării în management
Scoala Idei inovatoare
Clasica •Subliniază nevoia creării unei științe a MG;
•Consideră că metodele de lucru pot fi imbunătățite prin cercetare
științifică;
•Identifică câteva principii utile în conducerea eficientă a
organizatiei;
•Consideră salariul un factor de motivare
Comportamentala Importanța comunicării, motivării, leadership-ului;
Aplică descoperirile din științele exacte, sociologie,
psihologie, economie în MG;
Importanța angajaților ca Resurse Umane si nu ca instrument
pasiv de productie
Cantitativa •Dezvoltă instrumente pentru creșterea eficacității producției;
•Introduce ideea folosirii computerelor în MG
Contemporana Organizatia poate fi privita ca sistem;
Importanța acțiunii mediului asupra organizatiei;
Nu există o rețetă unică pentru conducerea unei organizatiei,
managerul trebuie să acționeze în funcție de situație
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!