Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………... 3
1
Capitolul III – Studiu de caz: Raportul instituțional între Primar și Consiliul Local
Maneciu………………………………………………………………………………..36
III.1 Prezentarea comunei Maneciu…………………………………………….35
III.2 Studiu de caz primaria comunei Maneciu. Digitalizarea Administratiei
Publice………………………………………………………………………………….45
III.3 Problemele comunei Maneciu……………………………………………..45
III.4 Impactul implementarii solutiei CITYMANAGER in cadrul Primariei
Maneciu…………………………………………………………………………………46
Concluzii………………………………………………………………………………..47
Listă bibliografică………………………………………………….………………….48
2
Introducere
Administraţia publică locală în orice ţară constituie o reţea de instituţii şi organizaţii, a căror
obiectiv principal este asigurarea ordinii şi securităţii sociale, economice şi politice a unei
comunităţi. Dacă obiectivul principal al administraţiei publice locale, practic, nu diferă de la ţară la
ţară, atunci structura şi forma de activitate a autorităţilor publice locale sunt diferite.
Dezvoltarea și implementarea unui sistem de administrație publică locală eficient şi
performant este o prioritate necesară a bunei guvernări la nivel local. Astfel, domeniul
administraţiei publice locale în Romania la etapa actuală suportă şi promovează schimbări,
modernizări şi reforme. Unele din ele sunt cantitative, altele - calitative, iar unele - mixte, urmărind
atât indicatori de
progres calitativi cât şi cantitativi.
În acest context se înscrie şi reforma administraţiei publice în care sunt stipulate obiective
concrete şi activităţi, care au drept scop reformarea sistemului administraţiei publice locale.
Nu putem să nu reliefăm şi alte procese care au demarat în administraţia publică locală,
inclusiv procesul de descentralizare, schimbările în domeniul managementului finanţelor publice
locale.
Toate aceste procese de modernizare şi reformare a administraţiei publice locale au drept
scop eficientizarea activităţii autorităţilor locale şi promovarea unui sistem de administraţie publică
locală care să îmbine tradițiile și obiceiurile existente și să corespundă principiilor și standardelor
internaționale pe care statul le-a acceptat şi s-a angajat să le implementeze.
Lucrarea abordează o parte din temele cele mai importante ale administraţiei
publice locale, care oferă îndrumări referitor la modul în care poate fi organizată şi realizată
activitatea administraţiei publice locale. De asemenea, lucrarea urmăreşte şi dobândirea unor
abilităţi practice pentru a permite utilizarea conceptelor şi principiilor teoretice în situaţii practice.
Pentru specialiştii în administraţia publică este important să înţeleagă complexitatea domeniului
1
Larry King, Secretele comunicării, Ed. Amaltea, 1999, p. 8.
3
administraţiei publice şi să-şi dezvolte aptitudinile necesare pentru identificarea soluţiilor pentru
diverse probleme ale administraţiei publice locale.
2
Dumitru Iacob, Managementul organizațiilor. Comunicare organizațională, curs SNSPA, București, 2012, p. 11.
4
esenţiale ale omului, mai exact acele trăsături prin care acesta se diferențiază semnificativ de
celelalte vieţuitoare conlocuitoare ale Planetei:
a) Omul este o „făptură gânditoare”, adică o fiinţă înzestrată cu capacităţi de cunoaştere. În
calitate de Homo Sapiens, fiinţa umană a declanşat o neîntreruptă expansiune a cunoaşterii asupra
realităţii înconjurătoare şi asupra ei înşişi. Frontierele cunoaşterii, extrem de mobile, se lărgesc în
permanenţă, iar potenţa de cunoaştere a omenirii în ansamblu este, în principiu, în permanenta
creştere. Omul însă, ca individ izolat, are capacităţi restrânse, limitate de cunoaştere, fapt ce impune
acumularea unor cunoştinţe deja existente, rezultat al investigaţiilor întreprinse de generaţiile
anterioare, precum și specializarea în cunoaştere, utilă prin rezultatele ei, în acest mod fiind cu
putinţă aprofundarea rapidă a cunoaşterii prin acţiunea indivizilor care alcătuiesc aceeaşi generaţie.
În ambele ipostaze ale omului ca fiinţă cunoscătoare, pe verticala generaţiilor sau pe orizontala
aceleiaşi generaţii, este vizibilă necesitatea cooperării în cunoaştere.
b) Cunoaşterea nu a fost niciodată şi nu poate fi la modul absolut, un scop în sine. Omul
cunoaşte pentru a transforma, iar omul produce schimbări în lumea naturală, în mediul înconjurător,
pentru a-şi înlesni condiţiile de viaţă. Homo sapiens se îngemănează cu homo faber. Ca fiinţă
transformatoare, ca individ care realizează şi mânuieşte unelte, care produce obiecte noi, omul este
supus aceloraşi limite ale acţiunii izolate şi are deschisă aceeaşi cale de depăşire a limitelor sale.
Organizarea acţiunii umane implică şi face cu putinţă diviziunea muncii, fapt ce presupune
realizarea scopului comun mai multor oameni cu eforturi mult mai mici decât dacă fiecare dintre ei
ar acţiona de unul singur. Prin organizare, sporeşte eficienţa acţiunii şi se micşorează timpul de
realizare a acesteia. În societăţile moderne, eficienţa şi timpul devin valori tot mai semnificative,
dobândirea lor fiind unul din fructele cele mai de preţ ale existenţei organizaţiilor.
În cea mai generală definiție a sa, omul este o fiinţă socială, împlinindu-și menirea doar
trăind împreună cu semenii săi, iar societatea este compusă din multitudinea relaţiilor interumane.
Din această stare de fapt, decurg consecinţe extrem de importante, începând cu aceea că omul se
valorizează prin semenii săi. Măsura valorii individului (general-umană, morală, profesională) este
dată doar de criteriile societății, cu alte cuvinte de către semeni. Chiar propria imagine a omului
despre sine însuși este dată, în cele mai multe culturi de pe mapamond, de imaginea pe care omul o
primeşte de la ceilalţi şi prin ceilalţi. Aceasta înseamnă că omul se afirmă şi se construieşte ca om
împreună cu semenii, într-o organizaţie, într-o colectivitate umană.
Nu este de neglijat nici faptul că nevoile umane esenţiale (altele decât cele ce privesc
cunoaşterea şi acţiunea) sunt satisfăcute în şi prin formele organizate ale vieţii sociale. Nevoia de
afecţiune, de căldură şi satisfacţie sufletească, de comunicare şi înţelegere reciprocă – toate acestea
primesc răspuns prin existenţa activă a omului în alcătuiri bine închegate împreună cu semenii săi.
Cea mai de interes pentru prezenta lucrare, satisfacţia în muncă, mulţumirea lucrului bine făcut,
sentimentul datoriei împlinite au sens şi sunt cu putinţă doar în interiorul unor forme de organizare
5
umană. Altfel spus, cooperarea în cunoaştere şi cooperarea în acţiune, ele însele puternic
interdependente, se împletesc strâns cu cooperarea socio-morală şi afectivă.
În concluzie, se poate afirma că temeiul apariţiei şi existenţei organizaţiilor constă atât în
caracteristica acestora de a realiza scopurile individuale (ale indivizilor care alcătuiesc organizaţia)
mai rapid, complet şi mai eficient decât prin acţiune izolată, cât şi în capacitatea lor de a răspunde
unor necesităţi umane fundamentale.
3
Aristotel, Politica, Ed. Univers Enciclopedic, 2015, pp. 21-23.
6
devenit instituție permanentă, prefectul, ales dintre senatori, având misiunea de a asigura liniștea pe
o rază de 100 de mile de jur împrejur. El exercită, de asemenea, justiția penală și civilă”.4
O magistratură romană care se aseamănă în câteva puncte esențiale cu cea de primar din
zilele noastre este aceea de edil (aedilis). Edilii erau în număr de doi, aleși de adunările plebei,
inițial sarcina lor fiind aceea de a-i ajuta pe tribunii plebei în exercitarea funcției lor. „Edilii au ca
funcții poliția piețelor, supravegherea aprovizionărilor, întreținerea și paza orașului, organizarea și
buna desfășurare a jocurilor publice”. În plus, edilii aveau puterea (potestas) de a emite edicte,
asemenea tuturor magistraților. „Edictul era ordonanța dată de magistrat la începutul învestirii sale
în funcție, pentru a face cunoscut spiritul în care înțelege să-și conducă magistratura. Edictele nu
erau valabile, în principiu, decât pentru anul în care magistrații își exercitau funcția. Dar, de fapt,
urmașii acestora în magistratură reluau și îmbunătățeau edictele înaintașilor lor”.5
Înainte de epoca modernă, oamenii erau descurajați de la a căuta soluții la problemele lor. Li
se cerea să facă ceea ce le spuneau superiorii lor laici sau religioși, deoarece politica încă nu se
democratizase. Oamenilor obișnuiți nu li se permitea să participe la sistemul politic, ci doar, cel
mult, să asiste. Politica era rezervată regilor, aflați în fruntea unei clase conducătoare puțin
numeroase. În loc să aibă un cuvânt de spus în guvernare, masele de oameni simpli trebuiau să
muncească, să producă bunuri materiale pentru a susține statul și, ocazional, să se sacrifice în
războaiele declanșate de regi. Oamenii de rând erau mobilizați pe frontul de luptă, dar nu și în
activitatea politică. Regele și conducătorul militar prusac Frederic cel Mare (1712-1786) a spus
cândva: „Războaiele nu-l privesc pe poporul meu”.6
Atitudinea descrisă prin citatul mai sus menționat ar părea arogantă în ochii oricărui
observator contemporan, dar numai pentru că fiecare societate modernă este democratică în cel
puțin un sens al cuvântului. Fiecare sistem politic modern este motivațional, adică liderii încearcă
să își mobilizeze cetățenii pentru a atinge obiectivele politice, economice și sociale ale societății.
Fie că vorbim despre România, Franța, Statele Unite, Japonia, Brazilia, Nigeria sau toate celelalte
entități politice naționale moderne, indiferent de deosebirile dintre ele, au în comun o trăsătură
importantă: toate sunt interesate să-și implice cetățenii în efortul de a realiza obiectivele statului.
Critica democrației
4
Jean-Claude Fredouille, Dicționar de civilizație romană, Ed. Univers Enciclopedic, 2000, p. 62.
5
Ibidem, pp. 78-79.
6
apud Leon P. Baradat, Ideologiile politice. Origini și impact, Ed. Polirom, 2012, pp. 15-16.
7
Noi, cei din ziua de astăzi, obișnuiți să credem în atotputernicia democrației, sau cel puțin în
ideea că puterea poporului este „răul cel mai mic”, suntem uimiți să descoperim tonul extrem de
virulent cu care Platon vorbește despre democrație. Filosoful atenian considera că democrația este o
mutație a oligarhiei, și anume prin continuarea dincolo de limită a principiului de bază al oligarhiei,
care este nevoia unui cât mai mari bogății. Îmbogățirea unora este însoțită, în mod previzibil, de
sărăcirea altora. Însă unii dintre cei care sărăcesc sunt oameni de valoare, care încep să-i urască pe
cei bogații și sunt dornici de schimbări politice, mai precis de înnoiri politice, căci aceasta este
expresia lui Platon. Tabloul pe care filosoful îl face democrației nu este deloc roz: „Eu cred că
democrația apare atunci când săracii, biruind, îi ucid pe unii dintre cei bogați, pe alții îi alungă,
restul îi dau parte egală în drepturi cetățenești ca și în demnități”.7
În viziunea lui Platon și a celor care i-au continuat ideile, așa cum democrația este regimul
care face pe plac dorințelor aleatorii și pestrițe ale mulțimii, la fel omul democratic este sclavul
toanelor și dorințelor variate care îi ies în cale, fără să se poată opune definitiv lor, ci doar
schimbând o toană pe alta. Varietatea este în acest caz doar una dintre fațetele slăbiciunii, sinonimă
cu absența autocontrolului, cu viața dezordonată și irațională. Gânditorii platonicieni acceptă faptul
că oamenii democratici sunt frumoși la exterior și extrem de interesanți, dar, din nefericire, în
această diversitate pitorească ar fi adânc îngropată o imensă slăbiciune.
7
apud Cristian Pantelimon, Sociologie politică, Ed. Fundației România de Mâine, 2006, pp. 38-39.
8
Cristian Pantelimon, Sociologie politică, Ed. Fundației România de Mâine, 2006, p. 171.
8
I.3.1 Management public local
Dr. ing. Corneliu Baltă consideră că „managementul este unul dintre factorii esențiali care
explică de ce o țară este bogată sau săracă. Managementul este o artă și nu una oarecare, ci arta
artelor pentru că pune în valoare resursele și talentele oamenilor. Din cele două definiții rezultă că
managementul are un pronunțat caracter uman. Conducerea înseamnă o rețea de oameni care
lucrează împreună pentru a atinge obiectivele organizației sau instituției, fiecare structură a acesteia
gestionându-și propriile acțiuni, cu singurul amendament că trebuie să-și justifice rezultatele în fața
beneficiarilor săi”.9
Beneficiarii unei instituții publice de administrație locală sunt cetățenii săi în ansamblu,
respectiv comunitatea care locuiește și/sau își desfășoară activitatea pe teritoriul respectivei unități
teritorial-administative (UTA).
9
Corneliu Baltă, Întreprinderile mici și mijlocii. Coloana vertebrală a economiei, Ed. PIM, 2013, p. 83.
9
Fig. 1 – Raportul dintre funcții într-un UAT de dimensiuni medii din România
(1) Mаndаtul prіmаruluі dеclаrаt аlеs еstе vаlіdаt în tеrmеn dе 20 dе zіlе dе lа dаtа dеsfăşurărіі
аlеgеrіlor dе cătrе judеcătorіа în а cărеі rаză tеrіtorіаlă sе аflă cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе
аu аvut loc аlеgеrі, în procеdură nеcontеncіoаsă. 10 Vаlіdаrеа sе rеаlіzеаză lа judеcătorіе, după
dеpunеrеа rаportuluі dеtаlіаt аl vеnіturіlor şі chеltuіеlіlor еlеctorаlе, potrіvіt lеgіі prіvіnd fіnаnţаrеа
pаrtіdеlor polіtіcе şі а cаmpаnііlor еlеctorаlе, prіn închеіеrе pronunţаtă în cаmеrа dе consіlіu, fără а
fі аplіcаbіlă procеdurа dе rеgulаrіzаrе а cеrеrіі.
(2) Іnvаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі sе poаtе pronunţа în cаzul în cаrе sе constаtă, potrіvіt lеgіі
prіvіnd аlеgеrеа аutorіtăţіlor аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе, încălcаrеа condіţііlor dе еlіgіbіlіtаtе sаu
dаcă аlеgеrеа аcеstuіа s-а făcut prіn frаudă еlеctorаlă.11
(3) Închеіеrеа judеcătorіеі prіvіnd vаlіdаrеа sаu, după cаz, іnvаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі sе
comunіcă dе îndаtă prеfеctuluі şі sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-
VЕRGІNІА VЕDІNАŞ - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Еdіțіа а ІX –а rеvăzută șі аctuаlіzаtă,
10
10
tеrіtorіаlе, cаrе аrе oblіgаţіа аducеrіі lа cunoştіnţă publіcă prіn аfіşаrеа аcеstеіа lа sеdіul
unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, în tеrmеn dе cеl mult 24 dе orе dе lа comunіcаrе.
(4) În tеrmеn dе 2 zіlе dе lа аducеrеа lа cunoştіnţă publіcă, cеі іntеrеsаţі pot formulа аpеl împotrіvа
închеіеrіі judеcătorіеі dе vаlіdаrе sаu іnvаlіdаrе а аlеgеrіі prіmаruluі lа trіbunаl.
(5) Аpеlul sе soluţіonеаză dе trіbunаl în tеrmеn dе 5 zіlе dе lа sеsіzаrе, hotărârеа fііnd dеfіnіtіvă.
Hotărârеа sе comunіcă dе îndаtă prеfеctuluі, sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі
аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, prіmаruluі dеclаrаt аlеs şі sе аducе lа cunoştіnţă publіcă.
(6) Pronunţаrеа închеіеrіі judеcătorіеі, rеspеctіv pronunţаrеа hotărârіі trіbunаluluі sе poаtе аmânа,
o sіngură dаtă, cеl mult 24 dе orе, іаr tеrmеnul pеntru motіvаrеа închеіеrіі, rеspеctіv а hotărârіі еstе
dе cеl mult 48 dе orе dе lа pronunţаrе.
(7) Rеzultаtul vаlіdărіі sаu іnvаlіdărіі аlеgеrіі prіmаruluі sе prеzіntă în prіmа şеdіnţă prіvіnd
cеrеmonіа dе constіtuіrе sаu, după cаz, într-o şеdіnţă еxtrаordіnаră а consіlіuluі locаl.
(8) În cаz dе іnvаlіdаrе а аlеgеrіі prіmаruluі, Guvеrnul, lа propunеrеа аutorіtăţіlor cu аtrіbuţіі în
orgаnіzаrеа аlеgеrіlor locаlе, pе bаzа solіcіtărіі prеfеctuluі, stаbіlеştе dаtа аlеgеrіlor. Аcеstеа sе
orgаnіzеаză în tеrmеn dе mаxіmum 90 dе zіlе dе lа dаtа іnvаlіdărіі sаu, după cаz, dе lа dаtа
rămânеrіі dеfіnіtіvе а hotărârіі judеcătorеştі, în condіţііlе lеgіі.
(1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima ședință privind ceremonia de
constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în
care prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de
zile de la data alegerilor.
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
(3) După depunerea jurământului, primarul intră în exercițiul de drept al mandatului.
11
(4) Mandatul primarului prevăzut la alin. (1) se exercită până la depunerea jurământului de către
primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război,
calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
12
(1) Prіmаrul аsіgură rеspеctаrеа drеpturіlor şі lіbеrtăţіlor fundаmеntаlе аlе cеtăţеnіlor, а
prеvеdеrіlor Constіtuţіеі, prеcum şі punеrеа în аplіcаrе а lеgіlor, а dеcrеtеlor Prеşеdіntеluі
Românіеі, а ordonаnţеlor şі hotărârіlor Guvеrnuluі, а hotărârіlor consіlіuluі locаl. Prіmаrul dіspunе
măsurіlе nеcеsаrе şі аcordă sprіjіn pеntru аplіcаrеа ordіnеlor şі іnstrucţіunіlor cu cаrаctеr normаtіv
аlе mіnіştrіlor, аlе cеlorlаlţі conducătorі аі аutorіtăţіlor аdmіnіstrаţіеі publіcе cеntrаlе, аlе
prеfеctuluі, а dіspozіţііlor prеşеdіntеluі consіlіuluі judеţеаn, prеcum şі а hotărârіlor consіlіuluі
judеţеаn, în condіţііlе lеgіі.12
(2) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele prevăzute la alin. (1),
primarul are în subordine un aparat de specialitate.
(3) Аpаrаtul dе spеcіаlіtаtе аl prіmаruluі еstе structurаt pе compаrtіmеntе funcţіonаlе încаdrаtе cu
funcţіonаrі publіcі şі pеrsonаl contrаctuаl.
(4) Prіmаrul conducе іnstіtuţііlе publіcе dе іntеrеs locаl, prеcum şі sеrvіcііlе publіcе dе іntеrеs
locаl.
(5) Prіmаrul pаrtіcіpă lа şеdіnţеlе consіlіuluі locаl şі аrе drеptul să îşі еxprіmе punctul dе vеdеrе
аsuprа tuturor problеmеlor înscrіsе pе ordіnеа dе zі, prеcum şі dе а formulа аmеndаmеntе dе
fond sаu dе formă аsuprа orіcăror proіеctе dе hotărârі, іnclusіv аlе аltor іnіţіаtorі. Punctul dе
vеdеrе аl prіmаruluі sе consеmnеаză, în mod oblіgаtorіu, în procеsul-vеrbаl аl şеdіnţеі.
(6) Prіmаrul, în cаlіtаtеа sа dе аutorіtаtе publіcă еxеcutіvă а аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе,
rеprеzіntă unіtаtеа аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlă în rеlаţііlе cu аltе аutorіtăţі publіcе, cu pеrsoаnеlе
fіzіcе sаu jurіdіcе românе şі străіnе, prеcum şі în justіţіе.
14
g) еmіtе аvіzеlе, аcordurіlе şі аutorіzаţііlе dаtе în compеtеnţа sа prіn lеgе şі аltе аctе normаtіvе,
ultеrіor vеrіfіcărіі şі cеrtіfіcărіі dе cătrе compаrtіmеntеlе dе spеcіаlіtаtе dіn punctul dе vеdеrе аl
rеgulаrіtăţіі, lеgаlіtăţіі şі dе îndеplіnіrе а cеrіnţеlor tеhnіcе;
h) аsіgură rеаlіzаrеа lucrărіlor şі іа măsurіlе nеcеsаrе conformărіі cu prеvеdеrіlе аngаjаmеntеlor
аsumаtе în procеsul dе іntеgrаrе еuropеаnă în domеnіul protеcţіеі mеdіuluі şі gospodărіrіі аpеlor
pеntru sеrvіcііlе furnіzаtе cеtăţеnіlor.
(6) Prіmаrul dеsеmnеаză funcţіonаrіі publіcі аnumе împutеrnіcіţі să ducă lа îndеplіnіrе oblіgаţііlе
prіvіnd comunіcаrеа cіtаţііlor şі а аltor аctе dе procеdură, în condіţііlе Lеgіі nr. 135/2015, cu
modіfіcărіlе şі complеtărіlе ultеrіoаrе.
(7) Pеntru еxеrcіtаrеа corеspunzătoаrе а аtrіbuţііlor sаlе, prіmаrul colаborеаză cu sеrvіcііlе publіcе
dеconcеntrаtе аlе mіnіstеrеlor şі аlе cеlorlаltе orgаnе dе spеcіаlіtаtе аlе аdmіnіstrаţіеі publіcе
cеntrаlе dіn unіtăţіlе аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, prеcum şі cu аutorіtăţіlе аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе
şі judеţеnе.
(8) Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de
interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor și criteriilor
aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul
VI sau titlul III capitolul IV, după caz.
(1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin
din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea
măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca
reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot
fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
15
Consiliu local este o autoritate administrativă care guvernează un oraș, o municipalitate, o
comună sau alte tipuri de așezări.
Consiliul Local este acel organ de administrație publică definit drept autoritatea deliberativă
de la nivelul unei localități, indiferent că este vorba de comună, oraș sau municipiu.
16
(2) Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri generali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București se stabilește în
funcție de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul І, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H. Bеck,
13
DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul ІІ, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H. Bеck,
14
Mаndа C., Mаndа C.C. Аdmіnіstrаţіа publіcă locаlă dіn Românіа. Bucurеştі: Lumіnа Lеx, 1999,
15
pаg 102.
18
ARTICOLUL 115–- Codul administrativ
Rеnunţаrеа lа mаndаt înаіntе dе vаlіdаrе
(1) Consіlіеrul locаl dеclаrаt аlеs poаtе rеnunţа lа mаndаt în cеl mult 10 zіlе dе lа dаtа dеsfăşurărіі
аlеgеrіlor, sіtuаţіе în cаrе comunіcă, în аcеlаşі tеrmеn, sub sеmnătură, dеcіzіа sа sеcrеtаruluі
gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе.
(2) Sеcrеtаrul gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе trаnsmіtе judеcătorіеі în а
cărеі rаză tеrіtorіаlă sе аflă cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе аu аvut loc аlеgеrі şі prеfеctuluі
dеclаrаţііlе sеmnаtе dе consіlіеrіі locаlі dеclаrаţі аlеşі, prеvăzuţі lа аlіn.(1), în tеrmеnul prеvăzut lа
аrt.114 аlіn.(4).
(1) Pеntru fіеcаrе consіlіu locаl dіn judеţ, prеfеctul convoаcă consіlіеrіі locаlі pеntru şеdіnţа
prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl în cеl mult 5 zіlе dе lа comunіcаrеа închеіеrіі
judеcătorіеі prеvăzutе lа аrt.114 аlіn.(5) orі а comunіcărіі hotărârіі trіbunаluluі în condіţііlе аrt.114
аlіn.(6) şі (7), după cаz, în sіtuаţіа în cаrе numărul mаndаtеlor dе consіlіеr locаl, vаlіdаtе, еstе mаі
mаrе dеcât prіmul număr nаturаl strіct mаі mаrе dеcât jumătаtе dіn numărul mеmbrіlor consіlіuluі
locаl stаbіlіt potrіvіt аrt.112.
(2) Prеfеctul îі comunіcă sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе dаtа
şі orа stаbіlіtе pеntru şеdіnţа prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl, lа cаrе pаrtіcіpа
prеfеctul, subprеfеctul sаu un rеprеzеntаnt аl іnstіtuţіеі prеfеctuluі dеsеmnаt prіn ordіn dе cătrе
prеfеct. În sіtuаţіі motіvаtе, cu rеspеctаrеа dіspozіţііlor аlіn.(1) prеfеctul poаtе comunіcа o аltă dаtă
şі oră.
(3) Sеcrеtаrul gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе comunіcă consіlіеrіlor locаlі
аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе dаtа şі orа şеdіnţеі prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе convocаtă dе
prеfеct, cаrе аrе loc lа sеdіul consіlіuluі locаl.16
(4) Şеdіnţа pеntru cеrеmonіа dе constіtuіrе еstе condusă dе cеl mаі în vârstă consіlіеr locаl, аl căruі
mаndаt а fost vаlіdаt, аjutаt dе doі dіntrе cеі mаі tіnеrі consіlіеrі locаlі аlе căror mаndаtе аu fost
vаlіdаtе.
(5) Consіlіеrіі locаlі аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе dеpun jurământul prеvăzut lа аrt.117 în
cаdrul şеdіnţеі prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl.
(6) În cаzul în cаrе numărul consіlіеrіlor locаlі cаrе аu dеpus jurământul în condіţііlе аlіn.(5) еstе
mаі mіc dеcât prіmul număr nаturаl strіct mаі mаrе dеcât jumătаtе dіn numărul mеmbrіlor
16
CORNЕLІU MАNDА, CЕZАR C. MАNDА, Ștііnțа аdmіnіstrаțіеі - Curs unіvеrsіtаr, Еdіțіа а
ІІІ-а, rеvăzută șі аdăugіtă, Еdіturа Unіvеrsul Jurіdіc, Bucurеștі, 2008, pаg 65.
19
consіlіuluі locаl stаbіlіt potrіvіt аrt.112, prеfеctul convoаcă consіlіеrіі locаlі pеntru o а douа şеdіnţă
prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе în tеrmеn dе 20 dе zіlе dе lа dаtа prіmеі şеdіnţе.
(7) În cаdrul cеlеі dе а douа şеdіnţе pot dеpunе jurământul consіlіеrіі locаlі vаlіdаţі cаrе аu
аbsеntаt dе lа prіmа şеdіnţă şі suplеаnţіі аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе în condіţііlе аrt.119 şі
consіlіеrіі locаlі vаlіdаţі în condіţііlе аrt.114 аlіn. (6) şі (7) şі cаrе nu аu fost convocаţі lа prіmа
şеdіnţă dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl.
(8) Prіn еxcеpţіе dе lа dіspozіţііlе аlіn.(7) consіlіеrul locаl dеclаrаt аlеs cаrе nu а putut dеpunе
jurământul, cа urmаrе а аbsеnţеі pеntru motіvе tеmеіnіcе, poаtе dеpunе jurământul în cаdrul prіmеі
şеdіnţе а consіlіuluі locаl. Sunt consіdеrаtе motіvе tеmеіnіcе spіtаlіzаrеа sаu іmobіlіzаrеа lа pаt,
orі sіtuаţіі prеcum dеplаsаrеа în străіnătаtе în іntеrеs dе sеrvіcіu, еvеnіmеntе dе forţă mаjoră, cum
аr fі іnundаţіі sаu аltе cаtаstrofе cаrе аu împіеdіcаt dеplаsаrеа, dеcеs în fаmіlіе orі аltе sіtuаţіі
sіmіlаrе.
(9) Consіlіеrul locаl аl căruі mаndаt а fost vаlіdаt cаrе nu dеpunе jurământul nіcі în cеа dе а douа
şеdіnţă prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе orі în tеrmеnul prеvăzut lа аlіn.(8) sаu cаrе rеfuză să
dеpună jurământul еstе consіdеrаt dеmіsіonаt dе drеpt.
(10) Locurіlе consіlіеrіlor locаlі dеclаrаţі аlеşі аlе căror mаndаtе nu аu fost vаlіdаtе sаu cаrе sunt
consіdеrаţі dеmіsіonаţі dе drеpt şі cаrе nu pot fі complеtаtе cu suplеаnţі sе dеclаră vаcаntе prіn
ordіn аl prеfеctuluі în tеrmеn dе 5 zіlе dе lа prіmа şеdіnţă ordіnаră а consіlіuluі locаl.
Președintele de ședință
(1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit
prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, un președinte de ședință, pe o
perioadă de cel mult 3 luni, care conduce ședințele consiliului și semnează hotărârile adoptate de
acesta. Președintele de ședință se alege prin vot deschis cu majoritate simplă, prevăzută la art. 5, lit.
ee).
(2) Consilierul local ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție, la inițiativa a cel puțin
unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție, prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută.
(3) În cazul în care președintele de ședință lipsește, la propunerea consilierilor locali, din rândul
acestora este ales un alt președinte de ședință, prin hotărâre adoptată cu majoritate simplă, care
conduce ședința respectivă. Acesta exercită pentru această ședință atribuțiile prevăzute de prezentul
cod pentru președintele de ședință.
(4) Președintele de ședință exercită următoarele atribuții principale:
20
a) conduce ședințele consiliului local;
b) supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri și anunță rezultatul votării, cu precizarea
voturilor pentru, a voturilor împotrivă și a abținerilor numărate și evidențiate de secretarul general
al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în procesul-verbal al ședinței;
c) semnează procesul-verbal al ședinței;
d) asigură menținerea ordinii, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului
local;
e) supune votului consilierilor locali orice problemă care intră în competența de soluționare a
consiliului local;
f) aplică, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) sau propune consiliului aplicarea
unor asemenea sancțiuni, după caz;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege, de regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local sau alte însărcinări date de către consiliul local.
21
Atribuțiile comisiilor de specialitate
(1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate;
b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe care le prezintă
consiliului local;
c) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu
activitatea lor.
(2) Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă.
22
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau
municipiului;
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al
statutului unității administrativ-teritoriale, precum și un model orientativ al regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului local;
b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a
consilierilor locali, în condițiile art. 152 alin. (2);
23
g) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile
angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul
protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
(5) Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat
după două ședințe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfășoară
pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile
de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință gratuită a
bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor
publice de interes local, în condițiile legii;
b) hotărăște vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosință gratuită sau
închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în
condițiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale
localităților;
d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de orice alte obiective de
interes public local.
(7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit
competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes
local privind:
a) educația;
b) serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a
familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
c) sănătatea;
d) cultura;
e) tineretul;
f) sportul;
g) ordinea publică;
h) situațiile de urgență;
i) protecția și refacerea mediului;
j) conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
k) dezvoltarea urbană;
l) evidența persoanelor;
m) podurile și drumurile publice;
n) serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
24
o) serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
p) activitățile de administrație social-comunitară;
q) locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-
teritoriale sau în administrarea sa;
r) punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității
administrativ-teritoriale;
s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.
(8) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
b) aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a
utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
(9) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în
vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public
local;
b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități
administrativ-teritoriale din alte țări;
c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din
țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților
administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(10) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), consiliul local:
a) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de
administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și funcționarea clădirilor în
care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice a căror activitate prezintă un interes
local. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale;
b) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituției sau autorității publice titulare a dreptului
de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare și întreținere a clădirilor sau
terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creșterii nivelului de
atractivitate turistică a unității administrativ-teritoriale, cu condiția ca, prin acordul exprimat,
titularul dreptului să permită accesul publicului în spațiile astfel îmbunătățite pe o perioadă de
minimum 5 ani. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-
teritoriale.
(11) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări și
rapoarte de la primar, viceprimar și de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice
și de utilitate publică de interes local.
25
(12) Consiliul local hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, personalului
angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciilor publice de interes local.
(13) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de
cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin
acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte
integrantă a statutului unității administrativ-teritoriale.
(14) Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția
celor date în mod expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite
prin lege.
26
(3) Data ședinței consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea
modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:
a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziției sau documentului de convocare pentru
ședințele extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și/sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în alte situații
stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea acestuia pentru
ședința extraordinară, prin excepție de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de îndată.
(5) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informații despre ședință:
a) data, ora și locul desfășurării;
b) proiectul ordinii de zi;
c) materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
d) modalitatea prin care sunt puse la dispoziția consilierilor locali, potrivit opțiunilor acestora,
materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
e) indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri;
f) invitația de a formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.
(6) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale transmite prefectului, sub
semnătura sa, evidența prezenței consilierilor locali la convocările pentru ședințele care nu s-au
putut desfășura din lipsa cvorumului, în termen de 3 zile de la data convocării. Evidența transmisă
prefectului precizează și situațiile în care, urmare a ultimei absențe, a intervenit cazul de încetare de
drept a mandatului prevăzut la art. 204 alin. (2) lit. e).
(7) În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Ordinea de zi
(1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale și compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali,
după caz, în condițiile legii.
(2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
(3) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu
menționarea titlului și a inițiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor
27
locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale
conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică în unitățile
administrativ-teritoriale, după caz, precum și orice alte probleme de interes local.
(4) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei, ai
orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass- media, prin afișarea
pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(5) În comunele, în orașele sau în municipiile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul
ordinii de zi se aduce la cunoștința publică și în limba minorității naționale respective.
(6) Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situația în care acesta
nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8) sau numai cu acordul inițiatorului, dacă
acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
(7) Ordinea de zi a ședinței se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor care a/au cerut
convocarea consiliului local.
(8) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă.
(9) În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condițiile prevăzute la alin. (7), nu se acordă
indemnizația cuvenită consilierilor locali pentru ședința respectivă.
28
(5) Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri se comunică și data de depunere a rapoartelor și a
avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să poată fi transmise și comisiilor
de specialitate înainte de pronunțarea acestora.
(6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului local emite un
aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
(7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către consilierii locali și către
inițiatori, după caz, cel mai târziu în ziua ședinței.
(8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local este supus
dezbaterii numai dacă este însoțit de:
a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare și motivare, semnat de inițiator;
b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului;
c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;
d) alte documente prevăzute de legislația specială.
(9) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale asigură îndeplinirea
condițiilor de la alin. (8) și aduce la cunoștința consiliului local cazul neîndeplinirii acestora înainte
de adoptarea ordinii de zi.
(10) Rapoartele și avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut la alin. (5),
dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse pentru a fi înscrise
pe proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului local, respectiv în termen de cel mult 3
zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a
ședințelor extraordinare. În situația ședințelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele
compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgență, cel târziu odată cu proiectul
hotărârii.
(11) Inițiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunța, în orice moment, la susținerea
acestuia.
29
c) posibilitatea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în unitatea/subunitatea administrativ-
teritorială respectivă de a asista la ședințele consiliului local și/sau de a le urmări pe internet, în
condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali
aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele
consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În aceste cazuri se asigură,
prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de
consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba română.
(4) La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele
consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai
Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort și
conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unitățile
administrativ- teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum și alte
persoane interesate, în condițiile prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local.
(5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care
acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale
regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(6) Președintele de ședință este obligat să asigure luarea cuvântului de către inițiator pentru
susținerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum și de către delegatul
sătesc, după caz.
(7) Consilierii locali participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii locali sunt
obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
(8) Președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul
dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecărui
vorbitor, precum și timpul total de dezbatere a proiectului.
(9) Președintele de ședință permite oricând unui consilier local să răspundă într-o problemă de ordin
personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului sau
atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
(10) Președintele de ședință sau reprezentantul oricărui grup de consilieri locali poate propune
încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția consiliului local. Propunerea de încheiere a
dezbaterii se supune votului, iar discuțiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate
simplă.
(11) Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii locali prezenți la ședință,
precum și dialogul dintre vorbitori și persoanele aflate în sală.
30
(12) Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii locali, precum
și ceilalți inițiatori prezenți la ședință putând formula amendamente de fond sau de formă.
Amendamentele se supun votului consiliului local în ordinea în care au fost formulate.
(13) Sinteza dezbaterilor din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul
fiecare consilier local în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de
ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(14) Președintele de ședință, împreună cu secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
(15) La începutul fiecărei ședințe, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali și primarul
au dreptul ca, în cadrul ședinței curente a consiliului local, să conteste conținutul procesului-verbal
și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
(16) Procesul-verbal semnat de președintele de ședință și de către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale, precum și documentele care au fost dezbătute în
ședința anterioară se depun într-un dosar special al ședinței respective, care se numerotează și se
sigilează de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuții în acest sens,
desemnată în condițiile legii.
(17) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al ședinței, secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale afișează la sediul primăriei și publică pe pagina de
internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.
31
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române
sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(4) Votul consilierilor locali este individual și poate fi deschis sau secret.
(5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalități:
a) prin ridicarea mâinii;
b) prin apel nominal, efectuat de președintele de ședință;
c) electronic.
(6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter
individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de
lege.
(7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opțiunii se folosesc,
de regulă, cuvintele da sau nu.
(9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de
vot pe care nu a fost exprimată opțiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte
prevăzute la alin. (8).
(10) Abținerile se numără la voturile împotrivă.
(11) Dacă pe parcursul desfășurării ședinței nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru
adoptarea proiectului de hotărâre, președintele de ședință amână votarea până la întrunirea acesteia.
(12) Dacă în urma dezbaterilor din ședința consiliului local se impun modificări de fond în
conținutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali
și cu acordul majorității consilierilor locali prezenți, președintele de ședință retransmite proiectul de
hotărâre, în vederea reexaminării de către inițiator și de către compartimentele de specialitate.
(13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în
cursul aceleiași ședințe.
Delegatul sătesc
1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în consiliile locale sunt reprezentați la
ședințele consiliului local de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este asimilat aleșilor locali.
32
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local, în termen de 20 de zile de la
data constituirii acestuia, de o adunare sătească, convocată de primar cu cel puțin 15 zile înainte și
desfășurată în prezența primarului sau a viceprimarului și a secretarului general al unității
administrativ- teritoriale.
(3) Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenți la această adunare,
consemnată într-un proces-verbal care se prezintă în prima ședință a consiliului local. La adunarea
sătească pot participa toți cetățenii cu drept de vot din satul respectiv.
(4) Încetarea de drept a mandatului delegatului sătesc are loc în următoarele situații:
a) demisie;
b) validarea, în calitate de consilier local, a unui supleant care are domiciliul în satul al cărui
delegat este;
c) schimbarea domiciliului într-un alt sat, inclusiv ca urmare a reorganizării unității administrativ-
teritoriale respective;
d) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate,
indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei;
e) punerea sub interdicție judecătorească;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) deces.
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4) se alege un nou delegat sătesc, cu respectarea prevederilor alin.
(1) - (3), care se aplică în mod corespunzător.
(6) Adunarea sătească, convocată de către primar, poate hotărî oricând eliberarea din funcție a
delegatului sătesc și alegerea, în termen de 20 de zile de la eliberare, a unei alte persoane în această
funcție, în condițiile alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
(7) La discutarea problemelor privind satele pe care le reprezintă, delegații sătești sunt invitați în
mod obligatoriu. Delegații sătești au dreptul de a se exprima cu privire la problemele discutate,
opinia acestora fiind consemnată în procesul-verbal al ședinței.
33
b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe
durata a patru luni calendaristice consecutive;
c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului
membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți în condițiile art. 122.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire
la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la
dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
34
Concluzie
35
Administraţia publică locală reprezintă totalitatea organelor cu competenţă generală sau
specială constituite pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi
administrativ-teritoriale.
Administraţia publică locală îşi exercită atribuţiile numai în limitele unităţii
administrativ-teritoriale în care aceasta funcţionează.
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează
în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute mai sus nu poate aduce atingere caracterului de stat
naţional, unitar şi indivizibil al României.
Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se
exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei
publice locale. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
36
Capitolul III – Studiu de caz: Raportul instituțional între Primar și Consiliul Local
Măneciu
Comuna Măneciu este situată în partea de nord a judeţului Prahova, pe valea superioară a
râului Teleajen, la o distanţă de 47 km de municipiul Ploieşti şi la 18 km de oraşul Vălenii de
Munte.
Comuna este străbătută de la sud la nord de drumul naţional DN1A Ploieşti-Braşov prin
Săcele şi este staţie terminus în satul Măneciu-Ungureni pentru calea ferată Ploieşti-Măneciu.
Comuna, cu o suprafaţă de 23641,74 ha (conform Registrului Electronic al Limitelor
Unitatilor Administrativ-Teritoriale), are în componenţa actuală satele: Măneciu-Ungureni
(localitatea de reședință), Măneciu-Pământeni, Chiciureni, Gheaba, Făcăieni, Costeni,
Mânăstirea Suzana, Cheia.
Evoluția localității și a satelor componente a fost analizată detaliat în studiul istoric de
fundamentare P.U.G.
Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul PUG
Situată în nordul judeţului - zonă montană, pe platforma înaltă dintre apele Crasnei şi ale
Teleajenului, comuna Măneciu își trage denumirea (conf. prof. Alexandru Barbu) din latinescul
maneo-manere ce înseamnă a poposi, a trage în gazdă, a rămâne, sau (conf. DGJPh) de la
mânecile largi ale cămăşilor purtate de întemeietorii locurilor, forma originară a numelui fiind
Mâneciu. Are în componență nouă sate: Măneciu - Ungureni (reşedinţa), Cheia, Chiciureni,
Costeni, Făcăieni, Gheaba, Mânăstirea Suzana, Măneciu - Pământeni şi Plăieţu.
37
Atestarea documentară a localiţăţii o constituie un hrisov al lui Dan al II-lea, de la 1
decembrie 1429, prin care dăruia unor boieri ai săi, printre care şi Dumitru din Maniaci, mai
multe sate între care și Maniaciul.
Documentul face referire la statutul de localitate de vamă a Măneciu-lui, pe importantul
drum de legătură între Ardeal și Țara Românească, ce urma cursul văii Teleajenului.
În jurul anilor 1438 - 1514 (după răscoala lui Horea) mulţi transilvăneni, persecutaţi de
imperiali şi catolici şi exploataţi de grofii maghiari, se hotărăsc să fugă în Ţara Românească unde
întemeiază adevărate sate de fugari, de unde şi denumirile Măneciu Ungureni, Homorâciu
Ungureni, Poseşti Ungureni, etc (adică a celor veniţi din Ardeal).
Dar migrarea masivă a ardelenilor spre satele de munte ale Țării Românești are loc în
perioada de după uniație – începutul sec. al XVIII-lea și apoi în perioada imediat următoare
revoluției de la 1848. Aceste etape istorice au produs creșterea în salturi a așezărilor de”
ungureni”, inclusiv a satului Măneciu Ungureni. Numele vechi al satului a fost Valea Largă.
În 1546, anume Miclea, Căzan, Dumitraşcu şi Voicilă primeau proprietăţi din partea
domnitorului Mircea Ciobanul la Măniaci şi Coasta Râului (lângă Măneciu, probabil actualul
Costeni).
În 1548, acelaşi Mircea Ciobanul întărea proprietăți în Coasta Râului, Valea Largă şi
Plaiu (poate fostul sat Plăieţu).
Localitatea Gheaba îşi trage numele de la pârâul pe malurile căruia este amplasată.
MDGR presupune că ar fi luat fiinţă pe la 1800. O altă variantă a formării și denumirii satului,
mai plauzibilă, este cea a unui Ion Gheba din Măneciu, care a format o roire, prin” baterea
parului”– întemeierea unui sat nou cu câteva familii apropiate, pe la 1750. Gheaba s-a mai numit
și Giurești.
Chiciureni apare prima dată menţionat într-un hrisov din 1585 care pomeneşte un
toponim de demarcaţie a locului,, Chiciura Şoimului".
Făcăenii, amplasat în sudul comunei, a primit numele, conform tradiţiei, după locuitorii
strânşi în jurul unei mori cu ,, făcău" (cu roată cu fusul vertical la o moară de munte), moară
întemeiată de o morăriţă venită din secuime.
Localitatea Cheia se numeşte astfel datorită locului unde este amplasată, o vale strâmtă
de-a lungul râului Teleajen între doi pereţi înalţi de stâncă loc denumit „cheie". El a apărut în
jurul mănăstirii Cheia, la sfârșitul sec. al XIX-lea.
38
Satul Mânăstirea Suzana - alcătuit în a doua jumătate a sec. XX şi-a luat denumirea
după mânăstirea cu acelaşi nume, în jurul căreia a fost construit satul monahal (mănăstire de
sine).
Până în 1984 a existat satul Plăiețu, acoperit acum de apa lacului de acumulare de pe
Teleajen. Satele au avut o existență legată de pastoral și de exploatarea forestieră, devenită
industrială la sfârșitul sec. al XIX-lea. Construirea căii ferate pe Valea Teleajenului, între 1910 –
1914, cu punct terminus la Măneciu Ungureni, a adus un important atu în dezvoltarea
localităților.
Existența a două mari mănăstiri: Cheia și Suzana, ambele construite și întreținute de-a
lungul timpului de ardelenii din zona Săcele, a contribuit la conturarea unui statut de centru de
pelerinaj, la început mai mult dinspre Ardeal, apoi intens frecventat și dinspre Muntenia.
Calitățile peisajului și aerului de munte au făcut să se dezvolte la Cheia, o stațiune
montană, devenită cu timpul de interes național.
Drumul de legătură cu Transilvania a constituit, și în vechime și astăzi, un motor de
dezvoltarea tuturor activităților economice și sociale din zonă, contribuind la dinamizarea
dezvoltării satelor.
39
40
41
Istoria comunei Măneciu
Revista românească Știință și Tehnică menționa într-un articol de specialitate publicat în
2015 că „platforma experimentală Măneciu a fost locația aleasă de către însuși Henri Coandă
pentru a-și prezenta invențiile: era locul unde marele om de știință dorea să creeze un oraș al
cercetării. În anul 1972, Coandă a implementat pe această platformă un sistem numit
«AerotuveExpress», sistem în care puteai să transporți marfă pe ruta Ploiești-București cu până
la 500 km/h – o viteză absolut impresionantă pentru acea dată”.17
În 1980, după construirea barajului şi a lacului de acumulare de la Măneciu, satul Plăieţu
a fost dezafectat, iar locuitorii acestuia au fost strămutaţi. Câţiva au refuzat să părăsească locurile
şi s-au stabilit dincolo de lac, pe munte. Până la construcţia barajului, satul Plăieţu făcea parte
din comuna Măneciu şi avea o lungă istorie, începută înainte de 1870. În 1980, momentul în care
a fost sacrificat pentru a face loc barajului, era în plină dezvoltare şi avea aproape 500 de
17
https://stiintasitehnica.com/platforma-lui-coanda-participa-la-cucerirea-spatiului/, accesat la 24.11.2019.
42
locuitori faţă de aproximativ 150 la începutul secolului al XIX-lea. Există şi o poveste populară
care leagă întemeierea satului de străvechiul obicei românesc al transhumanței ciobanilor cu
turmele de oi. Potrivit legendei, satul ar fi luat naştere după ce un oier ardelean şi mama sa au
trecut Carpaţii din Transilvania spre Ţara Românească, când o iarnă geroasă venită pe
neașteptate i-a blocat pe valea Teleajenului. Nemaiputând să înainteze, ei s-au stabilit pe o pajiște
mărginită de pădure, unde mai târziu avea să se formeze satul Plăieţu.18
Istoria nu a contat însă atunci când autorităţile comuniste au dispus construirea barajului
hidroelectric şi a lacului de acumulare care a barat cursul natural al râului Teleajen. Barajul
Măneciu a fost ridicat din materiale extrase din cariere locale, cu ecran central de argilă.
Proiectul barajului a fost realizat de institul ISCPGA (în prezent Aquaproiect), proiectant-șef
fiind ing. Ariana Teodorescu. Lacul de acumulare Măneciu are un volum de 60 de milioane de
metri cubi de apă și o suprafață totală de circa 192 de hectare.
Locuitorii au fost anunţaţi din scurt că satul lor va fi acoperit de ape, iar cei mai mulți au
primit de la stat locuinţe la bloc în Ploiești și Vălenii de Munte sau despăgubiri în bani. Însă circa
100 de cetățeni au hotărât că viaţa lor nu poate curge tihnit în altă parte decât în preajma munţilor
şi s-au așezat dincolo de baraj. Pentru a ajunge în acele locuri izolate este nevoie de o
ambarcațiune și tot pe calea apei ajung inclusiv la medic sau la autorităţile publice comunale ori
pentru procurarea proviziilor necesare. Rupţi de restul comunității, acești localnici s-au
împuţinat, astfel că acum, cei de peste baraj abia dacă mai pot fi număraţi pe degetele unei
singure mâini. Cei mai mulți sunt sunt la o vârstă înaintată și suspină cu nostalgie după vechea
biserică, după şcoala primară şi casele lor din satul Plăieţu, acum sub metri de apă. După
finalizarea construcției barajului Măneciu, satul Plăieţu a rămas, pe hârtie, în legea organizării
administrativ teritoriale ca parte a comunei Măneciu.
43
Vârful Bratocea, Tigăile Mici, Şaua Tigăilor, Turnul Goliath, Babele la Sfat, precum şi alte
formaţiuni geologice unicat, constituie obiective care îi atrag pasionații de ascensiuni montane şi
de drumeţie, ca şi pe cei interesaţi din punct de vedere ştiinţific. De altfel, prin Legea 5/2000, o
zonă de circa trei hectare din masivul Ciucaş, mai precis cea repertoriată de geografi ca Tigăile
Mari, a fost declarată monument al naturii și se bucură de un statut protejat.
Vegetaţia şi fauna sunt, de asemenea, alte puncte de atracţie pentru cei amatori de peisaje
deosebite, de aer ozonat şi de liniştea pădurilor sau de vânătoare. Pădurile de amestec situate în
palierul de altitudine 800-1200 metri ocupă suprafeţe întinse şi includ specii de fag, brad, stejar,
şi altele. Ele asigură ozonificarea aerului din zona Măneciului şi din împrejurimi, acționând ca o
veritabilă centură verde care blochează poluarea generată de rafinăriile și câmpurile petrolifere
ale județului Prahova. Pădurile de conifere sunt situate pe următorul etaj de altidudine, respectiv
între 1200 și 1600 metri deasupra nivelului mării și îmbracă versanţii munţilor, pătrunzând pe
firul văilor sub formă de lobi. Aceste păduri au un rol deosebit în purificarea aerului, de
favorizare a ionizării negative a acestuia, cu efect deosebit de benefic asupra organismului.
Vegetaţia alpină şi subalpină cuprinde, pe lângă arbori şi tufărişuri, arbuşti, pajişti şi
numeroase specii de flori de munte, unele cu valoare endemică. Climatul munţilor înalţi şi
mijlocii are un caracter tonico-stimulent, uneori cu tendinţe de solicitare a organismului. Aerul,
la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanţi atmosferici nocivi, cu o dinamică mai activă,
puternic ionizat, cu valenţe bactericide şi chimice datorate razelor solare ultraviolete, are un rol
terapeutic deosebit.
44
mare de localnici. Societatea Drajna, avea înaintea celui de-al doilea război mondial, mai multe
linii de funicular, o fabrică de cherestea cu 4 gatere, o linie de cale ferată forstieră extinsă și utilaj
de transport pe calea ferată și angaja peste 480 de lucrători.
Bogăția în ape curgătoare repezi a dus la existența a numeroase mori și pive pe Văile
Teleajenului, Telejenelului, Stăncii, Mogoșului, Valea Berei. În 1894 existau nu mai puțin de 23
de fierăstraie acționate hidraulic pe aceste cursuri de apă.
Mai sunt menționate carierele de piatră de construcții aflate pe teritoriul comunei și exploatate
din vechime. Iar la ”locurile numite Strîmtoare și La Cheia din Rîpă, pe valea Teleajenului sunt
cărbuni de pământ”.
Tot exploatarea și prelucarea lemnului au fost meseriile care au rezistat aici și în perioada
comunistă, existând aici mai multe secții de prelucrare: semifabricate din lemn, mobilier, lăzi,
combustibili inferiori.
În cea de a doua jumătate a sec. XX se dezvoltă mult activitatea de turism și balneo-turism, care
generează o serie de noi meserii legate de acest sector, în special la Cheia, una din cele mai
agreate stațiuni montane din țară.
Platforma experimentală INCAS este amplasată în comuna Măneciu, sat Măneciu-
Pamânteni, pe zona pârâului Valea Mare, având legătură rutieră cu DN1A prin DC10.
Din Cheia se pot organiza excursii pe 12 trasee în zona munţilor Ciucaş, Zăganu,
Gropşoarele, Babeş, Valea Berii, Tătaru etc. Din Măneciu pornesc trasee turistice spre Schitul
Crasna – Schiuleşti; Poiana Mare – staţia Radioreleu; Vârful lui Crai – Slon – Cimitirul Tabla
Buţii (cimitirul eroilor); Valea Stânii – Boncuţa – Vama Buzăului; Săcele – Braşov; Vălenii de
Munte – Slănic Prahova.
În preajma lacului de acumulare Măneciu s-a dezvoltat în ultimele două decenii o zonă de
agrement pentru turiști, care include puncte de vânzare a produselor locale și a suvenirurilor,
restaurante, pensiuni și locuri de camping. Dezvoltarea infrastructurii turistice a fost favorizată
de existența în imediata vecinătate a șoselei naționale Ploiești-Brașov.19
Un obiectiv turistic tot mai căutat în ultima perioadă este Mănăstirea Suzana, situată pe
DN1A, la o distanță de 7 km de stațiunea Cheia, între Munții Grohotișului și Muntele Clăbucetul
Teleajenului. Pâraiele Stancea și Iepurașul se unesc chiar în fața mănăstirii în formă de cruce de
ape cristaline, pornind apoi la vale sub un singur curs – Teleajenul. Slujbele religioase ortodoxe,
19
https://www.lapensiuni.ro/cazare-muntenia/prahova/Pensiunea-La-Padure-7880549/activitati-si-imprejurimi.html,
accesat la 27.11.2019.
45
cu tradiție încă din secolul al XVIII-lea, sunt rânduite de trei ori pe parcursul fiecărei zile dăruite
oamenilor de Dumnezeu, de la răsăritul soarelui până după apusul său, grație dedicației pioase a
maicilor, în cadrul restrâns al Mănăstirii Suzana.20
Platforma internațională de rezervări hoteliere Booking.com listează în prezent nu mai
puțin de 24 spații de cazare pe teritoriul comunei Măneciu și în imediata apropiere (Slănic), cu
tarife pentru clienți variind între 90 și 478 lei pe noapte.21
În această lume tot mai globalizată, comunitățile mici își pierd cetățenii, bugetele publice
și identitatea culturală. Măneciu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată
din 8 sate cu o populatie de 11.353 de locuitori.
Ca orice altă comunitate mică din România, aceasta trebuie să facă față tendinței actuale
de migrare la oraș și cum poate să facă asta dacă nu prin oferirea de locuri de muncă, dezvoltare,
modernizare si crearea unui nivel de trai ridicat. Actualul Primar afirmă că nu a existat nimic în
comuna Măneciu în ultimii 25 de ani. Nu a fost implementat niciun proiect, nu a fost atrasă nicio
finanțare europeană, nimic nu a fost dezvoltat vreodată. Până în anul 2016 Primăria a avut câțiva
20
http://www.manastirea-suzana.ro, accesat la 23.11.2019.
21
https://www.booking.com/city/ro/maneciu.ro.html, accesat la 29.11.2019.
46
angajați care lucrau numai la treburile curente, fără a planifica în vreun fel viitorul și fără a
investi în soluții inteligente.
Realitatea din multe comune și sate din România în prezent este următoarea: lipsă
drumuri asfaltate, monumente lăsate în paragină, lipsa unui sistem de canalizare și alimentare cu
apă curentă, lipsa mijloacelor de transport în comun, lipsa iluminatului public, condiții mai
precare ca la oraș, lipsa accesului la informații, lipsa mobilității și mai puține locuri de muncă.
Diferența dintre viața la sat și viața la oraș în România trebuie eliminată prin parteneriate
strategice, fonduri europene și proprii, soluții inteligente și viziune.
47
În Comuna Maneciu s-a pus accent pe revoluționarea sistemului de management intern al
Primăriei prin tehnologie. Digitalizarea a fost percepută ca necesitate și ca bază de la care să se
construiasca un sistem viabil, integrat și complet.
În acest sens s-a decis dezvoltarea Primăriei și comunității prin resurse IT&C, pentru a
optimiza cheltuielile publice și a oferi procese administrative cât mai precise și moderne.
Primii pași:
1. Crearea infrastructurii instituționale (echipamente de lucru, rețele, laptopuri,
smartphone-uri, conexiuni între toate instituțiile publice: primărie, școală, dispensar
etc.)
2. Acces gratuit la internet (WI-FI) tuturor cetățenilor. Dotarea pentru școli și elevi cu
dispozitive IT (tablete, calculatoare, proiectoare etc.)
3. Dezvoltarea serviciilor publice bazate pe tehnologie (plata on-line a taxelor și
impozitelor, iluminatul public inteligent, analiza traficului și sisteme de detectare a
incidentelor).
Concret, fiecare funcționar public are în prezent laptop și smartphone, cu cel mai recent
sistem de operare MS și pachet Office complet bazat pe platforma cloud Office365; Primăria
devenind astfel o structură funcțională în contact permanent cu realitatea zilelor noastre.
Primăria Comunei Maneciu a optat pentru o soluție integrată de tip SmartCity-
CityManager, bazată pe module specifice fiecărui departament din cadrul Primăriei, furnizată de
un integrator de soluții software din Sibiu. Infrastructura este dezvoltată în Azure – Microsoft
Cloud, pentru a reduce costurile și a crește securitatea datelor, în conformitate cu noile cerințe
UE în ceea ce privește GDPR (regulamentul general privind protecția datelor).
Mai mult decît atât, Primăria Comunei Maneciu a accesat un proiect european care a fost
aprobat in luna noiembrie 2018, prin care școlile din comună vor fi echipate cu 30 de computere
noi, licențiate de Microsoft, 8 imprimante multifuncționale, 4 proiectoare și 4 table interactive.
Putem astfel afirma că această inițiativă de digitalizare și tehnologizare a administrației
publice a constituit primul pas in demersul de implemntare a Proiectului ProManeciu.
48
1. Procesele sunt automatizate pentru a servi cetățeanul mai repede și pentru a scuti
funcționarul de sarcini repetitive și scriptice (emiterea certificatelor fiscale, a
certificatelor de urbanism)
2. Toate informațiile se găsesc într-un singur sistem securizat online care ghidează
funcționarul și îl eficientizează
3. Funcționarii au acces în timp real la Registrele interne
4. Prin câteva click-uri, informațiile sunt urcate pe site-ul Primăriei fără a mai fi nevoie de o
persoană dedicată.
5. Toate procedurile și metodologiile de lucru se regăsesc în aplicație
6. Automatizarea task-urilor ușurează munca funcționarilor
7. Nu se mai „plimbă” hârtii între departamente pentru că orice angajat al Primăriei le
regăsește online.
8. Funcționarii sunt alertați în timp real de modificările legislative din Modulul Legislație
Această noua administrație a avut o misiune aproape imposibilă: să creeze o echipă bine
pregătită și să înceapă să scrie proiecte și strategii de dezvoltare în același timp cu realizarea
atribuțiilor zilnice de muncă. Soluția CityManager a simplificat procedurile astfel încât angajații
au putut aloca timp și altor proiecte de dezvoltare în timpul orelor de program.
Principala categorie de stakeholderi permanenţi ai unei administraţii publice locale o
constituie comunitatea locală, care de altfel stă şi la baza existenţei şi funcţionării respectivei
instituţii.
Pe lângă aceasta digitalizare a Primăriei a fost implementata și o nouă abordare de
interacțiune cu cetățenii. Dacă în majoritatea comunităților cetățenii trebuie să se deplaseze la
instituțiile publice pentru a solicita certificate/depune documente/ plăti amenzi/ afla informații în
Comuna Maneciu fiecare cetățean poate accesa o platformă dedicată de comunicare cu Primăria
online.
Noul site al primăriei Maneciu (https://primaria-maneciu.ro/) construit pe platforma
CityManager permite cetățenilor să acceseze toate serviciile publice: planificarea urbană,
impozitele și taxele, plata amenzilor, registrul agricol. Fiind o comunitate agricolă, cetățenii pot
consulta în timp real, datele înscrise în registrul agricol și în cazul în care sunt erori, pot trimite
documentele prin email pentru a corecta datele- scutind timp si economisind bani.
49
Astfel cetățenii din Maneciu au următoarele opțiuni:
pot depune cereri online
sunt informați pe email de stadiul solicitării
pot verifica în orice moment statusul documentelor depuse
pot semnala probleme oricând și de oriunde, chiar și de pe telefonul mobil
pot achita amenzi online
pot accesa informațiile de interes public
sunt informați în momentul depunerii cererilor de documentele necesare fără a
mai fi nevoie de mai multe drumuri la ghișee
Listă bibliografică
50
6. Iacob, Dumitru. (2012). Managementul organizațiilor. Comunicare organizațională.
București: Curs SNSPA.
7. Iancu, Diana-Camelia. (2010). Uniunea Europeană și administrația publică. Iași: Editura
Polirom.
8. King, Larry. (1999). Secretele comunicării. București: Editura Amaltea.
9. Matiuța, Cristina. (2018). Eu cu cine votez? Dinamica sistemului de partide din România
(1990-2018). Iaşi: Editura Institutul European.
10. Pantelimon, Cristian. (2006). Sociologie politică. Bucureşti: Editura Fundației România
de Mâine.
11. Petrescu, Claudia. (2013). Economia socială în contextul dezvoltării locale. Iași: Editura
Polirom.
12. Preda, Cristian. (2019). Introducere în știința politică (ediția a III-a, revăzută). Iași:
Editura Polirom.
13. DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul І, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H.
Bеck, Bucurеștі, 2008;
14. DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul ІІ, Еdіțіа а douа, Еdіturа
C.H. Bеck, Bucurеștі, 2010;
Surse Internet
https://adevarul.ro
https://www.booking.com
https://www.digi24.ro
https://www.lapensiuni.ro
http://www.manastirea-suzana.ro
https://nereprezinta.ro
https://www.observatorulph.ro
http://www.primarie-maneciu.ro
51
https://stiintasitehnica.com
52