Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară


Departamentul de Tehnologii Alimentare, Siguranța Producției Alimentare și a Mediului

MATERIALE PENTRU
ECHIPAMENTE
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
• Consideraţii generale privind testarea la coroziune a
materialelor metalice
• Metode analitice folosite pentru caracterizarea comportării la
C9
coroziune a sistemelor material metalic-mediu alimentar

Silviu-Gabriel STROE
silvius@fia.usv.ro
2

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 2


Deoarece studierea fenomenelor de migrare a ionilor metalici în mediile alimentare,
prin utilizarea efectivă a unor probe alimentare, este de cele mai multe ori dificilă, a fost
necesară stabilirea şi utilizarea unor simulanţi convenţionali care să le înlocuiască.

Medii corosive artificiale folosite pentru încercarea la coroziune

La baza cercetării fenomenelor de migrare a ionilor din materiale destinate a intra


în contact cu produsele alimentare stau reglementările Decretului Ministerial din
21.03.1973 al Ministerului Sănătăţii din Italia, care stabileşte normele de control a
igienei ambalajelor, containerelor şi a ustensilelor care sunt destinate a intra în contact
cu produse alimentare, precum şi condiţiile în care se efectuează testele de migrare.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 3


Simulanţi utilizaţi în testele de migrare (conform Decretului Ministerial din 21.03.1973 )

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 4


La nivel european, testarea migrării elementelor chimice şi a constituenţilor
materialele şi obiectelor ce intră în contact cu produsele alimentare, se realizează în
conformitate cu normele de bază prevăzute de Directiva UE 82/711EEC din 18
octombrie 1982 şi amendamentele la ea, Directiva 93/8/EEC şi 97/48/EEC, care aduc
completări cu privire la condiţiile de efectuare a testelor de migrare, inclusiv simulanţii
folosiţi.

În anul 2008, EFSA (European Food Safety Authority) actualizează reglementările


privind efectuarea testelor de migrare. Conform acestor reglementări, simulaţii folosiţi
sunt aleşi în funcţie de caracteristicile produsului alimentar.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 5


Spectrometria de absorbţie atomică în flacără sau cu cuptor de grafit
(FAAS/GFAAS) este tehnica cea mai utilizată pentru determinarea conţinutului de
metale grele din produsele alimentare, având principalul avantaj al unor costuri pentru
efectuarea analizelor relativ mici faţă de alte metode, cum ar fi metoda ICP-MS.

Standardele care reglementează determinarea metalelor grele din produsele


alimentare prin spectrometrie de absorbţie atomică sunt prezentate în tabelul
următor.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 6


Materiale pentru echipamente din industria alimentară 7
AVANTAJELE METODEI

- costul mic al efectuării analizelor şi sensibilitatea bună pentru o gamă largă de probe
alimentare cu interferenţe relativ mici;
- utilizarea spectrometriei de absorbţie atomică în flacără limitează temperatura de
excitaţie la un maxim de aproximativ 2600ºC.

DEZAVANTAJELE METODEI

- există o serie de elemente refractare, cum ar fi V, Zr, Mo sau B care nu pot fi


detectate datorită temperaturii insuficiente produsă de flacăra de acetilenă, soluţia
fiind folosirea spectrometriei de absorbţie cu cuptor de grafit unde sunt obţinute
temperaturi de excitaţie de până la 3000ºC;

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 8


- în cele mai multe dintre cazuri, spectrometria de absorbţie atomică prezintă
dezavantajul timpului relativ mare de efectuare al analizelor complete pentru probe
alimentare;
- metoda prezintă dezavantajul folosirii a câte o lampă pentru fiecare element
chimic studiat, ceea ce duce la ridicarea preţului de efectuare a analizelor;
- un alt factor de creştere a costurilor este analiza separată a elementelor
chimice;

În ultimii ani au fost dezvoltate metode noi care au permis analiza multi-
element simultană prin metoda GFAAS, principalul avantaj ale acestei
metode fiind dat de obţinerea unor temperaturi de excitaţie ridicate (obţinute
în cuptorul de grafit) combinată cu reducerea considerabilă a timpului de
realizare a unor analize elementale complexe

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 9


În condiţiile în care metale grele se regăsesc sub formă de urme în produsele
alimentare, se impune utilizarea unei metode care să aibă o limită de detecţie mult mai
bună decât cea oferită de spectrometria de absorbţie atomică.

O astfel de metodă analitică, cu ajutorul căreia s-a ajuns la rezultate remarcabile în


analiza cantitativă şi calitativă a metalelor sub formă de urme din produsele alimentare,
este spectrometria de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS).

Standardele care reglementează determinarea metalelor grele din produsele


alimentare prin spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv sunt prezentate în
tabelul următor:

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 10


Standarde privind determinarea metalelor grele din produsele alimentare prin
metoda ICP-MS

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 11


Principiul spectrometriei de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS)

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 12


AVANTAJELE METODEI
• metoda este folosită pentru detectarea unei game foarte largi de elemente chimice ce
se regăsesc în produsele alimentare ca urmare a proceselor de fabricaţie, de
depozitare sau natural;

• din cauza timpilor relativ mici în care are loc contactul dintre materialele metalice şi
produsele alimentare pe liniile de procesare, gradul de dizolvare a metalelor grele în
alimente este mic. Astfel, concentraţiile de metale grele sunt sub limita de detecţie a
altor metode, cum ar fi metodea AAS, fapt ce impune folosirea metodei ICP-MS;

• metoda ICP-MS prezintă un randament ridicat, tehnică bazată pe o singură sursă de


excitaţie de înaltă energie (plasmă) oferind avantajul determinării precise a metalelor
grele din alimente. Caracterul multi-element al analizelor prin metoda ICP-MS oferă
posibilitatea de a analiza o suită întreagă de elemente printr-o singură operaţie de
injectare a probei, economisindu-se timp şi resurse financiare;
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 13
AVANTAJELE METODEI
• metoda ICP-MS prezintă avantajul automatizării complete a analizelor;
• există posibilitatea analizării probelor solide cu ajutorul ablaţiei laser;
• prin metoda ICP-MS pot fi detectate toate elementele, mai puţin C, N, O, P, S, K şi Cl;
• metoda necesită cantităţi mici de probă (<10ml);

DEZAVANTAJELE METODEI
• principalul dezavantaj pe care îl prezintă metoda este preţul ridicat al echipamentelor
şi a consumabilelor;
• deşi metoda ICP-MS oferă avantaje superioare altor metode, în cazul analizelor unui
singur element se impune folosirea metodei GFAAS, care prezintă limite de detecţie
relativ asemănătoare;
• un alt dezavantaj al metodei este acela al interferenţelor ce se produc între matricea
probei şi ioni, interferenţă datorată concentraţiei mari a matricei.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 14


Reprezentare comparativă a etapelor de lucru pentru analiza elementală a metalelor grele
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 15
Comparaţie grafică Sensibilitate/Număr de analize între tehnicile de analiză elementală

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 16


Comparaţie între tehnicile de analiză elementală a urmelor din mediile alimentare

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 17

S-ar putea să vă placă și