--'/

Asa Hellberg

TOSCANA,
TUR-RETUR
traducere din limba suedezd de
DANIELA IONESCU

Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

 1

]essica adusese mAncarea de prdnz de la restaurantul

asiatic din centru, o finuse in brafe pe Sara in timpul uneia
dintre crizele ei de plAns, dusese gunoiuf spdlase farfu-
riile qi se oferise si rdmAni peste noapte. Jessica fusese
de neinlocuit. O purtase literalmente in brafe pe Sara, de,a
lungul intregului proces de divor!.
Vai de cei care n-au un prieten de nddejde, s-a gAndit
Sara.
O intreagd viali trebuia mutatd dintr-o vili mare
intr-un apartament mic gi, cu toate ci lacrimile o podideau
din cAnd in cAnd, ea le zAmbea amintirilor din vechile lizi
de carton din pod. Albume cu fotografii. Doui adolescente
cu fafa plind cu coguri. Jessica era deja de atunci cu un
cap mai inalt6. Se fineau pe dupd umeri. Aveau 17 ani?
Ce diferenld era sd vezi fotografiile aqa, nu pe calculator!
Se gAndea c5, inrimate, ar ar5ta bine pe perete, in noul
apartament.
in spatele ldzii cu fotografii era o alta, cu discuri de
vinil, pe care ea gi Danne le ascultaseri pAnd aproape se
uzaserd.,fi:r primii lor ani de cisnicie. A ezitat o clipiir:rainte
sd se hotirascd s5 le arunce. Coloana sonori din Saturday
Night Feaer, Abba,1"0cc gi Supertramp. Totul era acum pe

TOSCANA, TUR-RETUR
Spotify, dacd ar fi vrut sd le asculte din nou. Oricum,
discurile n-ar fi incdput in garsoniera ei. Avea s5-gi lingd
rdnile gi sd se cufunde in amintiri numai dupd ce avea sd
termine cu mutatul, dacd atunci ar mai fi simtit cd asta
era necesar.
Era hotdrAti sd se incuie in noul apartament qi si fie
tristd.
ln orice caz, un timp.
Se g6ndea sd-l pdrdseascd numai irr cazul in care vreunul
dintre copii ar fi avut nevoie de ea, dar asta era putin
probabil. Copiii ei igi trdiau de mult propria lor via!6. Erau
adulfi toli trei si nu pdreau prea afectafi de divorful pdrin-
filor. Nici Pontus, nici Emelie nu se miraserd prea tare,
iar Charlotte, cea mai micd gi mai clarvl.zdtoare dintre
ei, spusese cd Danne gi Sara triiau oricum vieti sepa-
rate, deoarece Sara cdldtorea atAt de mult. Charlotte ave4
desigur, dreptate, dar Sara crezuse intotdeauna cd maria-
jul ei rezista la nevoile sale de viafd, pe care nu doar familia
le putea satisface. Fiica ei intelesese cd asta nu era posibil,
in orice cazrru cu un sof ca Danne.
Cutia urmdtoare conlinea descrierile ei de cdldtorie,
primele, gi pe astea nu putea sd le arunce. Visa incd si scrie
o carte de aventuri gi avea nevoie de insemndrile alea.
Sigur, folosise multe din datele de acolo in reportaje gi
in conferinfele pe care le finuse, dar asta nu era decAt o
mic5 parte din tot ce avea de povestit, dacd i s-ar fi pus
la dispozifie patru sute de pagini.
CAnd a sunat telefonul, s-a gAndit si nu rdspundd. Dar
era Jessica. S-a aqezat greu, pe o cutie de cartory in mijlocul
podului.
- Vino inapoi gi ajutd-md, a spus Sara in glumd.
Jessica era totugi prea sentimentald pentru a o ldsa sd
fie cu ea, acolo, la curdlat de amintiri. Ar fi pus sub semnul
intrebdrii fiecare lucru pe care Sara ar fi vrut sd-l arunce.
Asa Hellb-^rq
- Nu incerca sd md ademenegti! Dar pot sd contribui cu
un sprijin moral. Pot sd strig ,,Hai, actrrr.t", dacd !i se pare cd
!i-ar fi de ajutor sd auzi asta, de la cea mai bund prietend a ta.
- Mulfumesc, drdgu! din partea ta, a spus Sara mutAnd
o cutie, in timp ce finea telefonul intre umdr qi obraz.
- Iartd-md, gtiu cd e un infem. Pot sd vin sd te ajut daci
promit sd nu vorbesc prea mult? Dacd iau un taxi, sunt
acolo intr-un sfert de ord.
- Jie !i-e imposibil sd nu plAngi daci arunc ceva.
$tim asta amAndoud. in plus, munca asta cere o salopetd
albastrd, un obiect pe care tu trebuie sd-l cauli pe Google
ca sd afli ce e. Iar eu, care cred despre mine cd sunt atAt de
tipicard la curdlenie, uitasem de tot depozitul dsta din
pod, a spus ea oftAnd.
Era atAt de murdar peste tot, incAt trebuia si faci
ordine inainte ca firma de curdlenie sd soseasc5.
- $i Danne nu s-a oferit sd te ajute?
Sara a rAs rdgugit.
- Nu, a ldsat totul pe mine. Vrea chiar sd-i vAnd 9i moto-
cicleta. Pot si pdstrez zece mii pentru mine, dacd reuqesc
s-o vAnd cu o sut5, a spus. Nu-l mai recunosc pe bdrbatul
dsta. Am citit undeva cd oamenii se schimbd dupd un
divorf 9i vdd cd aga e.
A fdcut o pauzd..
- Crezi ce eu m-am schimbat?
- Cu siguranld mai mult in relafie cu el decAt cu mine,
a rdspuns Jessica. Egti mai tristd gi mai obositd, dar nu e
ciudat dupd primdvara asta. in altd ordine de idei: copiii
ce spun? L-au iertat?
- Nu cred c6-l acuzd de ceva. Charlotte mi-a spus zilele
trecute cd se agtepta la un divorf fiindcd ea crede cd Danne
gi cu mine trdiam fiecare altd viafd.
fessica nu a rdspuns, dar Sara i-a auzit oftatul.
- Ce inseamnd asta? Cd nimic nu e ca in cdrtile tale?
IOSCANA, TUR-RETUR
 Pe de altd parte, in romanele prietenei nu era vorba
despre cdsnicii indelungate, ci despre cum oamenii se intAl-
neau qi se indrdgosteau. CAnd deveneau o pereche, cartea
setermina.
* Sunt multi care scriu despre divorf a spus jessica.
Dar pentru mine e prea dureros. in schimb, sper sd pot si
scriu despre noua ta dragoste.
-Atunci n-o sd fie nicio carte, pot sd-!i spun de pe-acum.
O sd md concentrez pe mine insdmi.
Sara a izbucnit in rAs, dar vorbea serios. De cAnd copiii
se mutaserd pe la casele lor, igi fdcuse o viald in care se
simlea bine. Cd Danne nu avea sd mai fie acolo, cAnd ea
avea sd se intoarcd din cdldtorii, era un lucru cu care avea
sd se obignuiascd. in cele din urmd. Nu prea avea de ales.
- i1i lipsegte?
- Tot timpul. imi pl5cea sd vin acas5 gi sd-l gdsesc aici.
- E atAt de dureros!
- Da.
Sara s-a uitat in tavan ca sd-gi relind lacrimile gi sd le facd
sd se intoarcd in partea nevdzutd. Vremea plAnsului necon-
solat trecuse, dar uneori - cAnd cineva o alinta sau, ca acum,
cAnd igi impacheta lucrurile
- nu putea sd gi-l refind.
sX continui cu impachetatul.
Trebuie
-
indreptat spatele, cdruia nu-i pria tavanul coborAt
$i-a
al podului. Slavi Domnului, nu mai avea mult.
- Dar md suni dacd ai nevoie de mine, da? $i-aga nu fac
decAt sd stau cu o foaie albd de hArtie in fa{5.
- N-ai nicio idee pentru roman?
- Niciuna. Mizez pe intAlnirea cu scriitorii din Malmo.
Sper sd-mi facl. iar creierul sd-mi funclioneze. Eu, care de
obicei nu am nicio problemd s5-mi gdsesc personajele, acum
habar n-am cine vor fi indrdgostifii din viitoarea mea carte.
- Apropo de dragoste, n-ai primit niciun semn de viald
de la JP...
Asa He lberg
- Nu, a intrerupt-o primit si nici nu vreau
Jessica. N-am
sd-i aud numele. Au trecut douizeci qi gapte de ani si e la
fel de patetic. $tiu. Si gtiu si ce te gAndegti sd spui acum: cd
trebuie sX vorbim despre asta" eu si el, pAnd la capdt.
- Poate ci e timpul sd-!i vezi propria contribulie la
tragedia voastr5.
- Mm. Asa cum gi tu egti atAt de inleleapt5, c6nd e vorba
despre tine. Asta vrei sd spui?
- N-am auzit ce-ai zis. Alol Alo! S-a intAmplat ceva cu
linia. Trebuie sd inchid telefonul.
Jessica a izbucnit in rAs.
- Ne auzim maitdrziu.
Avusese o bund inspiratie cAnd, cu cincisprezece ani
inainte, se inscrisese pe lista de asteptare pentru un apar-
tament. Se gAndise atunci la eventualitatea in care ea gi
Danne, odatd cu mutarea copiilor, ar fi dorit sd vAndd casa"
gi Sara plXtise in fiecare an taxa de listare, dar fird sd se
gAndeascd nicio clipd sd caute efectiv un apartament.
Doar avea casa ei, vila mexi, aflatd la trei sute de metri de
centrul Farsteil. Nu putuserd s-o cumpere direct cAnd se
cdsdtoriser5, dar, cAnd asteptau al treilea copil, conside-
raserd cd venise vremea. Danne fusese avansat, primind
postul de Eef al departamentului de vdnzdri, iar Sara lucra
ca jurnalist cu normd redusd si avea, in sfArgif bani.
Dar acum nu mai voia nimic altceva decAt sd plece
de-acolo. Nu din Farsta, ci din casa care devenise rece si
pustie de cAnd rdmdsese singurd in ea.
Primise cheile apartamentului gi voia sd se mute cAt
de repede posibil. O parte dintre lucruri era deja acolo Ei
nu avea nevoie de o firmi de mutat. Cumpdrase din nou
t Suburbie a Stockholmului (n. tr.).
IOSCANA, TUR-RETUR
majoritatea lucrurilor de la Ikea, care ii luase 799 de
coroane ca sd i le transporte acasi gi sd i le urce in mica
garsonierd. Toate noile achizilii se aflau deja acolo gi
agteptau. Patul era de 1.,20 metri. Nu avea spaliu pentru
unul mai lat, dacd voia sd aibd gi o canapea: una albd,
simpld, pe care se gAndea s-o umple cu perne gi cu ple-
duri. Perdelele, o bibliotecd micd, televizorul gi covoarele
le luase din casd. Covoarele fuseseri ale mamei ei qi pe
ele nu vrusese sd le arunce.
Mica masi de bucdtdrie era de la Miol gi lui Sara ii pld-
cea atAt de mult, incAt ar fi putut sd stea la ea toat5 ziua.
Cel mai adesea singur6, dar nu avea nimic impotrivi ca
|essica sau copiii se-i finX companie cAteodatd. Nu se
ingrijora de dimensiunile reduse ale apartamentului.
Dimpotrivd, avea un sentiment de bine simlind perelii
inconjurAnd-o, imbrdligAnd-o gi spunAndu-i ci totul avea
si fie din nou in reguld.
Lucrurile pe care le luase din casd ii incdpuserd in
maqinS. Trebuise sd facd mai multe drumuri, dar meritase.
Cunogtea o pereche care avusese aventuri nepldcute cu o
firmd de mutat: cAnd despachetaserd, descoperiserd cd
toate ldmpile le fuseserd sparte. Sara linea prea mult la
lucrurile pe care se hotdrAse sd le pdstreze ca s6, lase pe
altcineva sd i le transporte.
Cele gapte pahare din cristal de la mama, pe care Sara
nu le folosise niciodatd, erau impachetate cu grijd, in hAr-
tie de ziar, qi gtiuse incd de cAnd cdrase cutia in apartament
cd nu mai era actual sd find in dulap lucruri pe care nu le
folosea. Din clipa aceea avea sd intrebuinleze gervetele de
in, paharele scumpe gi serviciul de porfelan de culoarea
rLanf de magazine de mobili (n. tr.)
Asa Hellberg
osului. Avea sd pund fructe ilr vasele mari, pictate manual,
gi sd bea cafea din cegtile comandate la Villeroy&Boch1 care,
timp de peste zece arri, stdtuserd in casd neatinse. $i le ficuse
singuri cadou, cAnd primise prima sumi mai mare pe un
articol. Azi putea si cumpere mai multe duzini pe sdptd-
mAnd, atAt de mult public atrdseseri conferinfele ei, dar era
ca gi cum ceqtile acelea dobAndiserX o valoare mai mare
pentru cd le cumpdrase cAnd achiziliareprezentase un efort.
Descuind u9a apartamentului, a spus in gAnd o rugd-
ciune, doar pentru sine: Bunule Dumnezeu din ceruri gi de pe
pdmknt, dd-mi speranld!
2
intregul Vasastan2, cartierul in care locuia |essica, se
trezea la viald pe misurd ce localurile scoteau mesele
afar6,, pe terase, si, dacd n-ar fi fost in drum cdtre mama
ei, s-ar fr. aEezat o clipd, degi afard era incd destul e rece.
in SkAne3 e cu siguranlavar6., s-a gAndit ea gi gi-a strAns
paltonul mai bine in jurul trupului.
Jessica avea acum aqteptdri mai mari de la intAlnirea
cu scriitorii din Malmo - mai mari decAt crezuse cAnd
acceptase si participe la ea. Nu era obiqnuitd cu lipsa de
inspirafie. CAnd totul era ca de obicei, cuvintele incepeau
sd curgd de indatd ce deschidea laptopul. Dar acum lipsa
de inspirafie dura de mai multe siptdmAni. Nu i-ar fi pdsaf
dacd nu s-ar fi simlit atAt de riu din cauza asta. Numai
cAnd scria uita de tot. in lumea ei fictivd putea sd creeze
l Vestiti manufacturi germand de ceramicd (n. tr.).
2
Zond centrali din Stockholm (n. tr.).
3
Regiune din sudul Suediei (n. tr.).
TOSCANA, TUR-RETUR
 finaluri fericite, degi realitatea era complet diferitd. in orice
caz,in ceea ce-o privea pe ]essica Romin.
De obicei, ii lua doar o jumdtate de an ca si definitiveze
ceva cu cap qi coadd, dar acum nu avea nici mdcar o sin-
gurd idee. Cei pe care trebuia s5-i intAlneascd in Malmo
erau cu tofii gi fiecare in parte o sursd suficientd de inspi-
rafie. Personajele masculine dintr-un roman erau cel mai
greu de construit. Sara susfinea ce asta se intAmpla din
pricind cd ]essica avea o experienfd limitatd in privinla
sexului opus si cd ar fi trebuit sd iasd gi sd se distreze mai
mult, lucru cu care Jessica era de acord. Cei care-i citeau
cdrlile credeau cu siguran{d cd ea nu fXcea altceva decAt sd
petreacd toati noaptea cu al{i gi alli bdrbafi gi nu aveau nici
cea mai micd idee despre cum ardta realitatea ei. |essica
avea un mare succes literar, dar totul se oprea acolo.
inziuaaceea nu avea timp si se gAndeascd la romanele
viitoare. Yizita la mama, la Astrid, avea s6-i ocupe toatd
dupd-amiaza. Cu sigurantd, Lasse nu fusese pe-acolo. De
obicei, el miza pe sora lui, care avea grijd de totul. DeEi
promisese gi degi Astrid era la fel de mult gi mama lui.
- Dar tu ai gi timp, qi bani. Eu trebuie sd muncesc ca sX mi
intrefin, spunea elrAzAnd, dar Jessica qtia cd vorbea serios.
- Iar eu nu trebuie, vrei sd spui?
-Ba da, dar tu pui repede cap la cap o poveste, in timp
ce eu trebuie sd muncesc in fiecare zi, de la opt la cinci.
Lasse iEi spusese oful gi nu avea niciun rost si-l contra-
zic6. El incd era convins c5, in clipa cAnd manuscrisul era
gata, treaba ei se incheia. $i, in alti ordine de idei, nu despre
asta era vorba, ci despre mama lor comuni - care intreba
intotdeauna numai de Lasse. $i, de fiecare datd, Jessica sim-
lea aceeagi veche furie pe care preferinlele Ei favoritismele
mamei i-o provocau. Lasse, Lasse gi iar Lasse.
Despre succesele ei Astrid nu spunea niciodati nimic.
.$gg! E bine", zicea ea qi-i fdcea semn cu mAna slabd gi
Asa Hellberg
zbdrcitd., cAnd |essica incerca sd se puni in evidentd, uneori
chiar la limitd de ridicol, cdci, dintr-un motiv oarecare,
cduta incd sd primeascd o confirmare din partea mamei
ei. Dar, chiar dacd ar fi gtiut cd insdgi regina Silvia citea
cdrfile lui ]essica, rdspunsul lui Astrid ar fi fost acelaEi:
-99$, bine."
"
Nu avea nicio importanfd cd Jessica era cea care avea grijd
de tot, din punct de vedere financiar, dar gi practic. ,,Unde
e Lasse?" era intotdeauna prima intrebare a lui Astrid.
De la accidentul cerebral suferit cu cinci ani inainte,
b5trAna trdia intr-un azil gi Jessica mergea acolo de trei ori
pe sdptdmAn5: duminica, mar{ea gi vinerea. Pe parcursul
perioadelor de lucru intens, incerca sd lase vizitele pentru
dupd.-amiazd, cAnd era obositi de la scris, dar aceastd
dependenfd o mdcina. Lasse promisese cd avea sd preia
el vizitele la mama, cAt ea avea sd fie in Malmo. Oftase
gi spusese cd va incerca sd se descurce - degi era neclar ce
insemna asta. Jessica se striduia sd nu se gAndeasci prea
nrult la acest aspect.
A deschis portiera Hondei ei Civic gi, imediat ce s-a
aEezat la volan gi a apdsat butonul rogu de start, s-a gAndit
cd igi dorea ca ziua sd se incheie cAt mai repede.
Notorietatea are atAt avantaje, cAt Ei dezavantaje, se
gAndea ]essica strdbdtAnd zdmbitoare culoarele azilului de
bdtrAni. $tia cd tot ce fdcea era inregistrat. Pe de altd parte,
rru-i pldceau scenele. Nu-i pldcuserd niciodati. Dacd ar fi
indrdznit sd se infurie ceva mai des, poate cd fratele ei ar
fi ajutat-o mai mult. Si mama ar fi pretins maiputine.Vina
t numni q mea, a bombinit ea pentru sine, deschizAnd uga.
- Bund, mamd, a venit cafeaua de dupS-amiazS! a spus
ca cu glas vesef uitAndu-se la puiul de vrabie din pat.
Vorbise cu doctorii despre aceastd scddere vizibild in
grcutate a lui Astrid, intrebase dacd nu existau cauze fizice
irlc lipsei ei de poftd de mAncare. Totugi pericolul nu era
{).i ANA, TUR-RETUR
acut. ,,O depresie ugoari nu e deloc neobignuite", ii
spusese doctorul qi-gi vizuse de drum, deloc impresionat
cd Jessica era o scriitoare cunoscutd. Clasa superioard nu
citea literatura ei. $L in orice caz, qi dacd at fi citit-o, n-ar fi
recunoscut asta niciodati.
S-a agezat pe marginea patului si a scos din geantd
pldcintele cu scorfigoari.
- Cum te simfi? a intrebat-o pe Astrid.
- Unde e Lasse?
Jessica a zAnbit, sperAnd ci zAmbetul ei ardta firesc.
- Are multi treabd la serviciu. Sd te ajut si te ridici?
- Mulfumesc.
si-i aqeze pernele la spate,
fessica a tras-o pe Astrid, ca
gi s-a ingrozit simfindu-i qira spindrii prin cdmaqa de
noapte.
- Doamni Romin, cred ci ai avea nevoie de vreo doui
kilograme in plus, a spus Jessica linigtit, degi plAnsul ii
pusese un nod in gAt.
Astrid a tugit ca sd-gi dreagi glasul.
- Posibil, a rdspuns ea sec. CAnd pot sd plec acasi? Nu-i
prea pldcut aici. $i dacd sunt slabd, asta e din cauz6 cd
mAncarea nu e bund. in plus, personalul e arogant.
A tuqit din nou gi corpul ei fragil s-a cutremurat.
- Cu siguranfd cd s-ar gdsi locuri mult mai bune, dacd
tot egti obligat sd-!i pirdseqti propria locuinfi.
Jessica gtia cd daci s-ar fi uitat la mama in clipa aceea,
nervii i-ar fi cedat qi ar fi izbucnit in plAns. Avea enorme
mustrdri de conqtiin(i cd lisase ingrijirea ei in seama casei
de bdtrAni. Alternativa era s-o ingrijeasci singuri 9i mulli
aparfindtori fdceau asta. Dar nu gi |essica, o scriitoare
egoistd. Ea se debarasase de nepldcerea asta, trecAnd-o tr
sarcina celor de la azilul din Danvikstull, care avea, desi-
gur, vedere la mare, mAncare gititi zilnic gi un personal
exceptionaf dar dacd se gAndea ci Astrid se topea vdzAnd
Asa Hellberg
cu ochii, niciunul dintre lucrurile astea nu mai conta
pentru confortul ei, ci doar ca sd fie Jessica impdcatd cu
propria ei congtiinfi. tn orice caz, ficuseri asta cu cinci ani
inainte, cAnd ingrijirea de care Astrid avusese nevoie nu
era compatibild cu cea care i se putea oferi de cdtre aparfi-
nitori, la domiciliu. Astrid suferea ci nu mai putea si
fie activd fizic gi ]essica era cea care trebuia sd se confrunte
mereu cu aceastd dezamdgire
- Asta e casa ta acum, i-a spus Jessica, incercAnd sd
apeleze la un ton incurajator, dar ferindu-gi privirea.
li era rugine, degi gtia cd nu exista alternativd. Aici
Astrid beneficia de o ingrijire avansatd, pe care ea nu ar fi
putut si i-o asigure niciodatd acasd.
Daci ar fi fost mai cald, ar fi dus-o cu scaunul cu rotile
prin gridind, si se bucure impreund de vederea citre
DjurgArden.l Dar acum era prea frig pentru un corp total
lipsit de adipozitate subcutanatd.
A scuturat punga cu plScinte.
- Md duc si aduc cAte o ceagci de cafea pentru fiecare,
a spus ea qi s-a ridicat.
Ajunsd de partea cealaltd a uqii, s-a uitat la ceas. Cam o
ord. Dupd aceea Astrid avea s-o roage si plece. Slavd
Domnului!
Uneori se gAndea la ce-ar fi spus tatdl ei: ,,Un Romin
muncegte din greu. Copii, si nu uitafi asta niciodatilf' qi,
intr-adevir, el murise la munc6. Cu capul pe masa de scrit
cu o lund inainte ca fessica sd termine al doilea an de liceu.
Daci acum se striduia sd oblini aprecierea mamei, era
pentru cd tAnjea dupi aceea pe care o primise din partea
t Una dintre insulele Stockholmului cu imense parcuri naturale, spaliu
de agrement qi recreere al stockholmezilor (n. tr.).
TOSCANA, TUR-RETUR