Proiect

Evaluarea stării de sănătate prin reflexodiagnostic

biorezonanta

Raport
CARDIOVASCULAR

Nume: PITTERS ILDIKO

2018

1
2
Inima umană.
Inima este un organ cu funcţie de pompă, generator de contracţii ritmice auto-întreţinute ce asigură
energia necesară deplasării sângelui prin circuitul închis din mica şi marea circulaţie.
Toate schimburile nutritive şi gazoase se realizează printr-un sistem complex de artere şi vene.
Sângele aflat în acest sistem închis circulă propulsat de motorul organismului – inima.
Corpul uman este format din miliarde de celule ce lucrează ca un tot pentru susţinerea vieţii. Aceste
celule se hrănesc cu nutrienţi proveniţi din alimentele pe care le consumăm şi funcţionează cu ajutorul
oxigenului provenit din respiraţie.
Structura inimii
Inima îndeplineşte rolul de pompă la toate animalele şi evoluează treptat, de la un simplu tub muscular
cu activitate ritmică la forme mai complexe – cu atrii şi ventricule. Inima este alcătuită din trei
structuri diferite – endocard, miocard şi pericard (de la interior spre exterior).
Endocardul. Sângele în contact cu o suprafaţă rugoasă – aer, corp străin, se coagulează. Arterele şi
venele sunt căptuşite la interior de endoteliu (un strat de celule) care intră în contact cu sângele şi
previne coagularea, în schimb camerele inimii sunt acoperite de endocard. Acesta asigură netezimea
suprafeţelor ce vin în contact cu sângele. Dacă endocardul ar fi lezat s-ar forma trombi(cheaguri de
sânge) în cavităţile inimii, care, prin deplasare vor bloca diferite artere – embolie prin trombi.
Miocardul este constituit din celule musculare cardiace, un sistem excito-conductor (pentru asigurarea
contracţiilor inimii) şi un schelet fibros. Fibrele musculare cardiace sunt prinse pe scheletul fibros.
Aceste fibre au un diametru de aproximativ 20 de microni şi o lungime de 150 de microni şi sunt
delimitate de o membrană celulară – sarcolema. În această membrană sunt inserate foarte multe pompe
ionice. Rolul acestor pompe este de a asigura depolarizarea şi repolarizarea fibrelor pentru menţinerea
contracţiei cardiace. Toate aceste pompe realizează un transport activ de ioni şi sunt consumatoare de
energie pe care o obţin din moleculele de ATP. Pe lângă canale ionice, în sarcolemă se mai găsesc
diverşi receptori.
Fibrele musculare striate de tip cardiac au mai multe nuclee şi foarte multe mitocondrii – acestea
ocupă până la 40% din volumul celulei.
Pericardul este un sac dublu în care se găsesc câţiva mililitri de lichid cu rol de lubrifiere. Rolul
pericardului este de a limita expansiunea şi umplerea cu sânge a inimii.  

Funcţionarea inimii
Procesele metabolice ce se desfăşoară în cardiomiocite sunt foarte complexe, deoarece inima se
contractă şi se relaxează ritmic toată viaţă. Metabolismul acestor celule este aerob (consumă oxigen) şi
este asigurat de un număr foarte mare de mitocondrii (mitocondriile produc ATP care este folosit de
pompele din membrană sau pentru contracţie). Energia necesară funcţionării inimii este asigurată de
acizii graşi, doar 20% din energie este asigurată de glucoză. 90% din energia consumată de miocard
este folosită pentru susţinerea contracţiei, iar restul de 10% pentru transport activ prin pompele
ionice.În condiţii de efort, inima răspunde prin creşterea consumului de energie (şi a consumului de
oxigen) şi stimularea sintezei de proteine. Primele proteine contractile nou-sintetizate apar după 20 de
minute de efort. Rezultatul sintezei de proteine este hipertrofia cardiacă – este o metodă de adaptare a
organismului la mediu, dar şi în condiţii patologice.În condiţii de hipoxie (lipseşte oxigenul) inima nu
mai reuşeşte să îşi desfăşoare activitatea normal. Cordul este un mare consumator de energie şi oxigen,
dar de-a lungul timpului şi-a dezvoltat câteva mecanisme ce pot compensa pentru o perioadă scurtă de

3
timp lipsa oxigenului. Hipoxia prelungită consumă rezervele cordului şi determină apariţia leziunilor şi
a zonelor de necroză – infarct de miocard.
Complicaţiile IMA
În 20% dintre cazurile de infarct apare şocul cardiogen. Acesta este în 90% din cazuri mortal. În şocul
cardiogen funcţia inimii este alterată – scade brusc debitul cardiac şi tensiunea arterială. Pe lângă
intrarea în şoc, un infarct se poate complica cu tulburări de conducere (ritmul nu mai este generat de
nodulul sino-atrial) sau tulburări de ritm cardiac (apar extrasistole).
Cu toţi am auzit de infarct şi probabil că majoritatea îl asociază cu
inima, ca fiind o afecţiune gravă a acesteia. Prin definiţie însă
noţiunea de infarct nu se referă doar la inimă, ci la orice organ.
Orice organ are nevoie de sânge, pe care îl primeşte prin
intermediul unor artere.
 Inima – glandă endocrină
Pe lângă celule musculare şi cu automatism, inima mai are câteva
celule ce conţin granule secretoare. Substanţa secretată de inimă a
fost denumită peptid natriuretic atrial sau ANF. Eliberarea de ANF
se face atunci când creşte presiunea în interiorul atriilor, ceea ce
stimulează receptorii de întindere din pereţi. ANF acţionează asupra
vaselor de sânge din rinichi, tub digestiv, creier sau inimă
producând vasodilataţie şi inhibă secreţia de renină (de la nivelul
rinichilor).
Moduri de prevenire si chiar de vindecare a bolilor de
inima prin alimentatie
Avand in vedere ca bolile de inima sunt principala cauza de deces
la nivel mondial, tot ce poate preveni, incetini sau chiar vindeca mortalitatea cardiaca, ar trebui sa
prezinte un mare interes pentru publicul larg.
Din pacate, sunt milioane de oameni ce ignora existenta unei vaste literaturi biomedicale care
promoveaza utilizarea unor substante naturale care pot preveni si vindeca bolile de inima.
Tinand cont de toate acestea, sa vedem ce ne ofera aceasta literatura biomedicala.
Trei substante naturale care reduc riscul de deces cauzat de o afectiune cardiaca
Acizii grasi Omega 3: exista o serie extinsa de studii care demonstreaza ca riscul de deces iminent
cauzat de bolile de inima este redus printr-un consum ridicat de acizi grasi omega 3.
Vitamina D: Nivelul acestui important compus s-a dovedit a fi in relatie directa cu riscul de deces din
motive multiple. Un nivel redus de 25% al vitaminei D este asociat in mod direct cu o crestere cu 26%
a ratei mortalitatii indiferent de cauza. Cea mai buna sursa existenta de vitamina D, este disponibila
oricui si gratuita si se formeaza de catre organism in contact cu razele soarelui, sursa vietii pe toata
planeta noastra.
Magneziu: Intr-o lume obsedata de suplimentarea cu calciu anorganic pentru boli inventate,
diagnosticate conform scorului T drept 'osteopenie ' sau "osteoporoza", in ciuda binecunoscutelor lor
asocieri cu un risc marit de mortalitate, rolul protectiv al magneziului contra bolilor cardiace nu poate
fi subliniat indeajuns. Este bine stiut ca pana si imbatranirea accelerata a muschiului inimii, prezenta la
4
persoanele care zboara perioade lungi in spatiu se datoreaza deficientei de magneziu Atunci cand vrei
sa suplimentezi dieta cu magneziu cel mai bine este sa o faci cu alimente verzi. Clorofila este verde
datorita faptului ca in centrul sau se afla un atom de magneziu. Spanacul, de exemplu, este un complex
nutritiv mult mai bun decat suplimentele cu magneziu. Dar, in lipsa suplimentarii din alimentatie, si
suplimentele cu magneziu pot avea beneficii terapeutice si de protectie cardiaca.
Patru compusi naturali care pot curata arterele de cheaguri
Rodia: acest fruct remarcabil s-a dovedit in cadrul unui studiu clinic pe oameni ca poate vindeca
ingrosarea (blocajul) arterei carotide cu pana la 29% in decursul unui an. [ix] Sunt o serie larga de
mecanisme identificate ca fiind responsabile de acest efecte, printre care: 1) reducerea presiunii
sanguine 2) combaterea infectiei (placa de pe artere contine deseori bacterii si virusi) 3) prevenirea
oxidarii colesterolului 4) reducerea inflamatiei.[x]
Arginina: Cercetari preclinice si clinice arata ca acest amino acid nu numai ca previne progresia
arteriosclerozei, dar vindeca si patologiile asociate cu acest proces. Unul dintre mecanismele in cadrul
caruia indeplineste aceasta functie este productia de oxid nitric care, in mod normal, este suprimata in
vasele de sange ai caror pereti interiori sunt afectati (endoteliul) producand astfel disfunctionarea lor.
Usturoiul: Usturoiul s-a dovedit ca reduce o multitudine de factori de risc asociati cu arterioscleroza,
ingrosarea si intarirea arterelor, dar reduce semnificativ si riscul de atac de inima si atac cerebral.
[xi] Studii in vitro au confirmat ca usturoiul inhiba formarea placii arteriosclerotice.[xii]  Extractul de
usturoi imbatranit a fost studiat pentru efectele sale de inhibare a progresiei calcifierii arterei
coronariene la pacientii aflati sub terapie cu statine.[xiii]
Si sa nu uitam ca beneficiile usturoiului sunt foarte largi. Au fost identificate peste 150 de boli la
tratarea si prevenirea carora poate contribui aceasta remarcabila planta medicinala si culinara.
Complexul de vitamine B: Una dintre putinele categorii de vitamine confirmate de studiile pe oameni
ca nu doar reduce progresia acumularii de placa in artere, dar ii si inverseaza evolutia, este complexul
de vitamine B. Vegetalele crucifere au un inalt continut de complex B. Alte alimente bogate in
vitamine B includ polenul, drojdiile de bere, ardeii grasi, ciupercile, dovleceii, frunzele de ridichii si
gulii, si alte verdeturi. Cerealele integrale, leguminoasele si nucile sunt bogate in tiamina si alte
vitamine B. Vitaminele B lucreaza impreuna intr-un mod sinergic. De aceea sursa lor cea mai buna
sunt alimentele integrale, naturale, nepocesate. Acestea sunt si foarte sensibile la caldura, asa ca
procesarea in orice fel (termic, chimic) a alimentelor, va duce la devalorizarea acestora in vitaminele b
si in toti nutrientii in general.
Trebuie de asemenea luat in calcul faptul ca flora bacteriala de la nivelul intestinelor produce cantitati
importante din vitaminele B. Asa ca o flora bacteriala sanatoasa, care functioneaza la parametri
normali ajuta nu numai sistemul imunitar dar si producerea si utilizarea de vitamine si minerale
importante.
Inamici ai inimii de evitat
Nici o discutie despre preventia mortalitatii cardiace nu ar fi completa fara a mentiona si acele lucruri
care trebuie eliminate pentru reducerea riscului, respectiv:
5
Medicamentele AINS (antiinflamatorii nesteroidiene): Medicamentele precum aspirina,
ibuprofenul si Tylenolul sunt asociate cu o mortalitate cardiaca crescuta.
Medicamente ce contin statine: Este culmea ironiei ca tocmai medicamentele din categoria cea mai
promovata la nivel global ca tratament standard in prevenirea primara si secundara a bolilor
cardiovasculare sunt de fapt agenti cardiotoxici, asociati cu peste 300 de efecte secundare pentru
sanatate. Medicamentele cu statine au efecte dezastruoase pentru sanatate.
Graul: Desi aceasta asociere este rareori mentionata, chiar si de cei ce promoveaza o alimentatie fara
grau si fara cereale, graul are un profund efect potential cardiotoxic, pe langa alte peste 200 de efecte
secundare pentru sanatate, confirmate stiintific. Si cum sa nu aiba, cand exact tarile unde se consuma
cel mai mult grau au si rata cea mai ridicata de boli cardiovasculare si decese datorate bolilor de
inima?
Consumul de carne, grasimi saturate si alimente procesate. Un lucru cunoscut si care incurajeaza
multe afectiuni in corp este inflamatia cronica. Inflamatia este de fapt un proces prin care organismul
incearca sa gestioneze un conflict intern pentru a ajuta vindecarea si pentru a proteja intregul. Insa in
momentul in care aceste alimente care produc inflamatii, precum carnea, grasimile saturate, alimentele
procesate si alte toxine si substante nenaturale sau alergene, nu sunt eliminate, inflamatia devine una
cronica si poate duce la probeleme mari de sanatate precum infundarea arterelor. De asemenea
trebuie evitat stresul si activitatile suprasolicitante atat fizic cat si emotional. Tratamentul
prescris de medic sau de un terapeut si indicatiile acestora trebuiesc respectate intocmai.

(CARDIOVASCULARE ŞI CEREBROVASCULARE)
Buletin de analiza

Nume: …………. Sex: …masculin…. Vârsta……38.

Constitutie: Greutate standard ……….. Ora si data testarii: …7…12…2015….
Rezultatele testarii actuale
Valoarea
Aspectul testat Valori normale actuala Rezultatul testului
masurata
Vâscozitatea sângelui 48,264 - 65,371 68.352

Cristale de colesterol 56,749 - 67,522 72.33

Grasimi în sânge 0,481 - 1,043 1.371

Rezistenta vasculara 0,327 - 0,937 1.809

Elasticitatea vasculara 1,672 - 1,978 1.328

Cererea de sânge la nivelul inimii 0,192 - 0,412 0.284

Volumul de perfuzie al
4,832 - 5,147 5.109
miocardului

6
 Consumul de oxigen al
3,321 - 4,244 4.66
miocardului
Volumul la bataia inimii 1,338 - 1,672 1.209

Impedanta ventriculului stâng 0,669 - 1,544 2.204

Functia de pompa a ventriculului

1,554 - 1,988 1.339
stâng
Elasticitatea arterei coronare 1,553 - 2,187 1.773

Presiunea de perfuzie a coronarelor 11,719 - 18,418 13.741

Elastictatea vaselor de sânge
0,708 - 1,942 1.274
cerebrale
Starea de alimentare a creierului 6,138 - 21,396 11.141

 Normal(-)  Usor Anormal(+)

Standard de referinta: Moderat Sever Anormal(++
   
Anormal(++) +)
Bolile cardiovasculare se referă la bolile care afectează inima și vasele de sânge. Aceste afecțiuni
constituie principala cauză de deces pe plan mondial, dar și o cauză majoră de handicap și afecțiuni
cronice.
Tipuri
Cardiopatia ischemică este o afecțiune a vaselor de sânge care irigă inima. Complicațiile acestei boli
includ infarctul miocardic (atacul de cord), angina și aritmiile. 
Bolile cerebrovasculare se referă la afecțiunile vaselor de sânge care irigă inima, ducând la complicații
ca accidente cerebrale sau atac ischemic tranzitoriu (alterarea temporară a simțurilor). 
Boala arterială periferică denumește o afecțiune a vaselor de sânge care irigă brațele și picioarele care
duce la dureri și crampe la nivelul mușchiilor picioarelor, în special în timpul exercițiilor fizice.
Simptome
Principalele simptome ale atacului cerebral sunt: dureri în mijlocul pieptului, brațe, coate, umărul stâng,
maxilare sau spate, dar și dispnee, insuficiență respiratorie, stare de rău, lesin, apatie, transpirație rece sau
paliditate. 
În ceea ce privește accidentul cerebral, simptomele sunt: slăbiciunea bruscă sau atrofiere feței și
membrelor, confuzie, amețeală, migrene pronunțate, pierderea echilibrului sau coordonării, leșin, dar și
dificultăți în vorbire, înțelegere, vedere sau deplasare.
Factori de risc
Bolile cardiovasculare sunt asociate cu o serie de factori de risc: hipertensiunea, colesterolul ridicat,
diabetul, fumatul, obezitatea, dieta nesănătoasă, sedentarisumul sau factori genetici. Bărbații sunt mai
predispuși la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după 55 de ani.
Vâscozitatea sângelui: 48,264 -65,371(-) 65,371-69,645(+)
  69,645-73,673(++) >73,673(+++)
Cristale de colesterol: 56,749-67,522(-) 67,522-69,447(+)
  69,447-74,927(++) >74,927 (+++)
Grasimi în sânge: 0,481-1,043(-) 1,043-1,669(+)
  1,669-1,892(++) >1,892(+++)
Rezistenta vasculara: 0,327-0,937(-) 0,937-1,543(+)

7
   1,543-1,857(++) >1,857(+++)
Elasticitatea vasculara: 1,672-1,978(-) 1,672-1,511(+)
  1,511-1,047(++) <1,047(+++)
Cererea de sânge la nivelul
0,192-0,412(-) 0,412-0,571(+)
inimii:
  0,571-0,716(++) >0,716(+++)
Volumul de perfuzie al
4,832-5,147(-) 4,177-4,832(+)
miocardului:
  4,029-4,177(++) <4,029(+++)
Consumul de oxigen al
3,321-4,244(-) 4,244-5,847(+)
miocardului:
  5,847-6,472(++) >6,472(+++)
Volumul la bataia inimii: 1,338-1,672(-) 0,647-1,338(+)
  0,139-0,647(++) <0,139(+++)
Impedanta ventriculului
0,669-1,544(-) 1,544-2,037(+)
stâng:
  2,037-2,417(++) >2,417(+++)
Functia de pompa a
1,554-1,988(-) 1,076-1,554(+)
ventriculului stâng:
  0,597-1,076(++) <0,597(+++)
Elasticitatea arterei
1,553-2,187(-) 1,182-1,553(+)
coronare:
  0,983-1,182(++) <0,983(+++)
Presiunea de perfuzie a
<8,481(+++) 8,481-11,719(++)
coronarelor:
Elastictatea vaselor de
0,708-1,942(-) 0,431-0,708(+)
sânge cerebrale:
  0,109-0,431(++) <0,109(+++)
Starea de alimentare a
6,138-21,396(-) 3,219-6,138(+)
creierului:
  1,214-3,219(++) <1,214(+++)

Descrierea Parametrilor
Vâscozitatea sângelui(N):Acest indicator de baza al hemoreologiei se refera la frictiunea interna dintre
celulele sanguine.
Stadiul de hipervâscozitate: se refera la vâscozitatea marita a sângelui, ceea ce afecteaza fluxul sanguin.
Persoanele cu tensiunea mare si cu vâscozitatea sângelui marita sunt susceptibile de a avea accidente
cerebrovasculare; pacientii cu probleme coronariene si cu vâscozitatea sângelui marita sunt susceptibile sa
faca infarct miocardic si alte probleme din aceeasi categorie.
Fluxul sanguin in interiorul vaselor este similar unei curgeri laminare care este o curgere stratificata. Viteza
de curgere este mai mica pe lânga pereti si mai mare in mijlocul vasului. Astfel, cu cât rata de forfecare este
mai mare cu atât panta va fi mai mare, cu cât tensiunea de forfecare este mai mare cu atat viteza de curgere
va fi mai mare si N va fi mai mic. Cu cât rata de forfecare este mai mica cu atât panta este mai mica, cu cât
8
tensiunea de forfecare este mai mica cu atât viteza de curgere este mai mica si N va fi mai mare.
Cristale de colesterol:
(1) Cresterea colesterolului în sânge este intâlnita atunci când avem de a face cu o hipercolesterolemie
primara, sau cu aparitia aterosclerozei, sau în cazul durerilor în piept date de stagnarea sângelui, când avem
dureri in piept din cauza congestiei flegmonoase etc.
(2) Scaderea este întâlnita atunci când avem o imunitate precara, malnutritie, insuficienta cardiaca, dureri in
piept date de deficit de Qi, sau deficit al componentei Yin, dureri de piept date de deficiente ale
componentei Yang a energiei Qi etc.
Grasimi în sânge:Valorile anormale ale grasimilor in sânge sunt impartite in doua, una de tip primar si una
de tip secundar.
1. Hiperlipoproteinemia primara: se refera la acea hiperlipoproteinemie cauzata de factori de origine neclara
datorate mediului înconjurator si a obiceiurilor alimentare (cum ar fi dietele, nutritia, medicamentele etc.) si
a mutatiilor.
2. Hiperlipoproteinemia secundara: se refera la acea hiperlipoproteinemie determinata de medicamente sau
boli sistemice cum ar fi diabetul, hipotiroidia, sindromul nefrotic, insuficienta renala cronica si acuta si
altele.
(1) Cresterea este intâlnita când avem de a face cu hiperlipidemie idiopatica, ateroscleroza, dureri pectorale
date de stagnarea sângelui etc.
(2) Reducerea apare atunci cand avem de a face cu o scadere a imunitatii, dureri pectorale date de deficiente
Qi si Yin, etc.
(3) Declinul este întâlnit atunci când avem de a face si cu un declin al oxigenarii arteriale cerebrale si/ sau in
contextul instalarii ischemiei cerebrovasculare medii.
Rezistenta vasculara:
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sânge si invers proportionala cu
grosimea vaselor de sânge. Cresterea rezistentei vasculare este intâlnita atunci când avem de a face cu
tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei,
insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice etc.
Declinul apare atunci când avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune usoara,
deficit de Yin si Huo, insomnia provocata de exuberanta etc.
Elasticitatea vasculara:se refera la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpul ejectiei sistolice.
Factori de influenta: (1) Marimea volumului la bataie. Cu cât este mai mare volumul la bataie cu atât este
mai mare fractia de ejectie. (2) Viteza de ejectie. Cu cât este mai mare viteza de ejectie cu atât fractia de
ejectie este mai mica. (3) Elasticitatea vasculara slaba.
Daca volumul la bataie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea
mica, deci avem posibilitatea ca vasele de sânge sa se fi intarit. Posibilitatea nu trebuie data de un singur
parametru. Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita când avem de a face si cu o tensiune sistolica usor
crescuta, o tensiune diastolica usor scazuta, un puls usor crescut si o usoara crestere a tensiunii. Scaderea
este întâlnita in cazuri usoare de ateroscleroza, boli coronariene, dureri pectorale date de stagnarea sângelui,
dureri pectorale Yang Qi etc.
Cererea de sânge la nivelul inimii:nevoia de sânge per minut a arterelor coronariene.
Volumul de perfuzie al miocardului:Necesarul de sânge pe minut provenit din arterele coronare, pentru
perfuzia miocardului.
Consumul de oxigen al miocardului:consumul de oxigen per minut al inimii dat in mililitri.
Factori de influenta: trei aspecte
(1) Ritmul cardiac: daca ritmul cardiac este rapid atunci si oxigenarea inimii este mare. 
(2) Contractilitatea miocardica: daca avem o contractilitate miocardica buna atunci si oxigenarea la nivelul
inimii este buna. 
(3) Durata contractiei miocardice: cu cât durata cotractiei este mai mare cu atât oxigenarea este mai buna. 
Astfel cel mai bine este sa avem un consum scazut de oxigen si un lucru mecanic al inimii optim.
Volumul la bataia inimii:volumul de sânge pompat dinspre inima la fiecare bataie.
Factori de influenta: 5 aspecte
(1) Volumul efectiv de sânge care se afla in circulatie (BV): atunci când acest volum este insuficient ,
volumul de sânge recirculat este mic si volumul sistolic este mic. 
9
(2) Slabirea contractilitatii miocardice: daca avem o contractilitate miocardica scazuta si presiune este
scazuta, atunci si volumul de sânge pompat este mai mic. 
(3) Gradul de umplere al ventriculului: În ceea ce priveste elasticitatea miocardica, cu cât gradul de umplere
al ventriculului este mai mare cu atât contractura sa este mai puternica si volumul la bataie este mai mare.
Capacitatea inimii este de aproximativ 173 ml, dar nu tot sângele este pompat. Volumul de sânge din
ventricolul stâng este de 60%-70% din capacitatea totala, adica aproximativ 125 ml. În cazul populatiei
chineze o medie a volumului sistolic este de 80-90 ml iar la populatia vestica media este cuprinsa în
intervalul 70-90 ml. 
(4) Marimea rezistentei vasculare periferice (PR). Daca aceasta este mare, atunci volumul la bataie scade;
daca aceasta este mica atunci volumul la bataie creste. 
(5) Miscarea peretelui ventricular.
Atunci când ventricolul este contractat, muschiul cardiac este intr-o miscare coordonata. Daca avem
contractii miocardice necoordonate, volumul la bataie este redus. Spre exemplu unele persoane cu risc de
infarct miocardic prezinta o contractilitate miocardica inconsistenta si volumul la bataie este scazut. Totusi
în aceste circumstante, miscarea peretilor ventriculari nu poate fi anormala.
Impedanta ventriculului stâng:reflecta starea de rezistenta a canalului de ejectie a ventriculului.
Factori de influenta:
(1) Leziuni ale canalului de ejectie. Stenoza aortica si alte conditii pot da o impedanta crescuta a
ventricolului stâng. 
(2) Canalul de ejectie nu are nici o leziune, în timp ce fluxul de golire a sângelui aortic este lent, astfel
impedanta ventricolului stâng este crescuta. 
(3) Rezistenta vasculara este mare.
Functia de pompa a ventriculului stâng:reflecta puterea efectiva de contractie cu care sângele este ejectat
de ventriculul stâng.
În mod normal la populatia chineza avem cca 1.8 kg. Daca functia de pompa este redusa si contractia nu
este eficienta, atunci sunt probleme cu fibrele miocardice. Daca functia de pompa este mare si contractia
este eficienta, atunci volumul de sânge ejectat este mare.
Factori de influenta: patru aspecte
(1) Gradul de umplere ventricular: În functie de elasticitate, cu cât gradul de umplere este mai mare, cu atât
contractilitatea este mai mare, gradul de umplere ventricular si contractilitatea sunt direct proportionale.
Daca expansiunea miocardica este mai mare decât limitele normale atunci contractilitatea este redusa.
Astfel, gradul de umplere adecvat este un factor care influenteaza contractilitatea. 
(2) Volumul efectiv de sânge circulant (volumul de sange revenit BV): Volumul de sânge revenit la cord
este mic, gradul de umplere este insuficient si contractilitatea este mica; volumul de sânge revenit la cord
este mare, gradul de umplere este marit si contractilitatea este mare. 
(3) Starea functionala a miocardului în sine: în caz de leziune la nivelul miocardului, de exemplu,
miocardita. Celulele miocardice sunt deteriorate si elasticitatea miocardica este redusa, astfel contractilitatea
este redusa. 
(4) Gradul normal de alimentare cu sânge si oxigen a miocardului in sine: Daca sângele si aportul de oxigen
sunt insuficiente atunci contractilitatea este redusa. Consumul de oxigen miocardic: valoarea pe minut a
consumului de oxigen al inimii, exprimat în mililitri.
Elasticitatea arterei coronare:
Sursa de putere a vietii este inima iar sângele hraneste organismul constant sub impulsul ei. Cu toate acestea, ea cere, de asemenea,
sa fie hranita de sânge. Arterele coronare, adica trei vase de sânge, situate in inima, pot furniza sânge si oxigen acesteia. Artera
coronara este artera speciala pentru furnizarea sângelui la inima. Daca colesterolul si alte substante sunt acumulate în vasele de
sânge, cavitatea vasculara va fi restrânsa sau blocata si fluxul de sânge va fi subtiat si apoi blocat provocând ischemie cardiaca si o
serie de simptome care sunt specifice bolii cardiace coronariene si anume ateroscleroza coronariana. Boala coronariana este de
asemenea numita ca boala cardiaca coronariana aterosclerotica. Rezultatul depunerii excesive de grasime este ateroscleroza si
slabirea elasticitatii. Mortalitatea provocata de bolile cardiovasculare si cerebrovasculare induse de alterarea peretilor vasculari a
depasit jumatate din mortalitatea totala.
Factori de risc care scad elasticitatea arterelor coronare: nivelul crescut de grasimi in sânge, fumatul, diabetul, obezitatea,
hipertensiunea arteriala, lipsa activitatii fizice, suprasolicitarea psihologica, istoricul familial de boli cardiace coronariene,
contraceptivele orale etc.
Presiunea de perfuzie a coronarelor:presiunea arterei coronare a inimii in timpul aprovizionari cu sânge este influentata de
tensiunea arteriala diastolica si presiunea atriului stâng.
Parte a ischemiei miocardice, aprovizionarea deficitara cu sânge a miocardului si ischemia miocardica pot duce la infarct miocardic.

10
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale:
Daca arterele cerebrale sau arterele gatului care controleaza circulatia creierul au o leziune, aceasta duce la tulburari ale circulatiei
sanguine intracraniene si deteriorarea tesutului cerebral. Scaderea elasticitatii vaselor de sânge din creier si îngustarea lumenului
vascular faciliteaza aparitia trombozei cerebrale. Dupa ce pacientii cu arterioscleroza cerebrala beau excesiv, tensiunea arteriala va fi
ridicata brusc, vasele de sânge se vor rupe, astfel acestia fiind predispusi la hemoragie cerebrala. Dupa ce au baut alcool in exces,
concentratia de alcool in sânge poate atinge apogeul intr-o jumatate de ora. Alcoolul nu doar stimuleaza direct scaderea elasticitatii
peretilor vaselor de sânge, dar de asemenea poate stimula si ficatul in a creste sinteza de colesterol si trigliceride, conducând astfel la
ateroscleroza si ateroscleroza cerebrala. Bolile cerebrovasculare pot fi impartite, in functie de modul de evolutie,in boli
cerebrovasculare acute si boli cerebrovasculare cronice.Bolile acute cerebrov asculare includ atacul ischemic tranzitoriu, tromboza
cerebrala, embolia cerebrala, encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, hemoragia subarahnoidiana etc; bolile
cerebrovasculare cronice includ arterioscleroza cerebrala, dementa cerebrovasculara, boala Parkinson etc. În general, atunci când
vorbim despre bolile cerebrovasculare ne referim la cele acute. Aceste incidente acute pun in pericol de multe ori viata omului, ca
urmare atrag usor atentia. Bolile cerebrovasculare cronice de cele mai multe ori sunt ignorate de catre oameni, datorita evolutiei de
lunga durata.
Starea de alimentare a creierului:
Aprovizionarea creierului cu sânge depinde în principal de artera cerebrala sau artera gâtului (cerebro-bazilara) care controleaza
circulatia creierului. Bolile cerebrovasculare pot fi împartite in doua categorii in functie de natura lor: boala cerebrovasculara
ischemica si in boala hemoragica cerebrovasculara. Incidenta cazurilor de boala cerebrovasculara ischemica este mare, conform
studiilor clinice, aproximativ 70% - 80% din totalul pacientilor cu boli cerebrovasculare. Din motive de arterioscleroza cerebrala si
altele, lumenul arterei cerebrale este îngustat, fluxul de sânge este redus sau complet blocat, circulatia sângelui la creier este
dereglata, iar tesutul cerebral este deteriorat, astfel incât apar o serie de simptome. Boala hemoragica cerebro-vasculara este cauzata
in principal de o crestere a presiunii arteriale pe termen lung, malformatii congenitale vasculare cerebrale si de alti factori.Datorita
ruperii vaselor de sânge, a pierderii de sânge, a presiunei asupra tesutului creierului si a blocarii circulatiei sângelui, pacientii
prezinta adesea o crestere a presiunii intracraniene, dezorientare si alte simptome. Acestia reprezinta aproximativ 20% - 30% din
totalul de pacienti cu boli cerebrovasculare.

11