Retete - Carticica Practica - Mai 2017

Monica
practică Dascălu
Nr. 5 (139) / 2017 · Preț 3,99 LEI deapănă
www.carticica.ro amintiri
dintr-o
Pe-un copilărie
picior fabuloasă
de plai
Tradiția
vinului,
din tată
în fiu
Viață lungă,
cap limpede
DOSARELE
HRANEI
SĂNĂTOASE
Sfaturi
bune, din
bătrâni
Bunica știe tot!

Mai e nevoie să vă trimitem în grădină, că s-a făcut timpul să
Așteptăm contribuțiile tale vedeți de straturi și răsaduri? E clar că nu! Pentru voi, cei care
la Cărticica Practică iubesc fiecare clipă petrecută în aer liber, pentru voi, cei care
robotiți și aveți deja primele roade, dar și pentru cei care vă
Rețetele invidiază și vizitează cu pasiune piața în fiecare zi și nu concep
vreo masă fără verde, am pregătit un concurs special.
grădinarului Vă așteptăm cu
1) REȚETE SĂRATE DIN GRĂDINĂ: supe, ciorbe,
aperitive calde și reci, gustări, conserve și feluri de mâncare
Apare pe 8 iunie 2017! în care rolul principal este deținut de legume (eventual și
fructe).
2) REȚETE DULCI DIN GRĂDINĂ: deserturi, siropuri
sau dulcețuri în care vedete sunt fructele proaspete.
3) PREPARATE CU FLORI: pentru aceia dintre voi care
știu că pot face cu florile mai mult decât aranjamente în
glastră, care știu că pot prepara salate, siropuri, prăjituri
și câte și mai câte cu florile din grădină și de pe pajiște am
pregătit cel mai mare concurs floricol de până acum.
4) PREPARATE LA GRĂTAR: vă provocăm să ne dați
rețete cu tot ce se poate pune pe grătar spre deliciul nostru.
Pe baza voturilor voastre, oferim pentru fiecare dintre
rubricile de mai sus câte:
1 medalie de aur x 200 lei
2 medalii de argint x 150 lei
3 medalii de bronz x 100 lei
5) Așteptăm invitații, impresii de călătorie și rețete locale,
prezentări de bloguri și alte contribuții valoroase la conți-
nutul revistei. Cele mai bune materiale publicate vor primi
premii speciale, în valoare totală de 500 lei.
6) Ai încercat o rețetă din ultimele numere ale Cărticelei?
Trimite-ne o fotografie cu preparatul, numele rețetei, pagina,
Foto: Guliver/Thinkstock
denumirea Cărticelei, autorul rețetei și precizează dacă i-ai

adus modificări. Te așteaptă 8 premii Mulțumesc pentru
5000 lei premii!

rețetă! x 50 lei.
7) Trimite materialele până pe 16 mai și poți primi, prin
tragere la sorți, 2 premii de hărnicie x 100 lei.
8) Oferim 2 premii de fidelitate x 100 lei corespondenților
care participă cu regularitate la concursurile din Cărticică.
Condițiile de participare la concursurile noastre pe:
9) Prin tragerea la sorți a sondajelor completate corect, poți
www.carticica.ro câștiga 10 premii de participare la sondaj x 50 lei.
Însoțește scrisoarea de fotografii reușite și expediaz-o pe adresa:
OP 77 - CP 208, București
specificând pe plic pentru „Rețetele grădinarului”
sau e-mail: carticicapractica@casalux.ro
Ultima zi de primire a scrisorilor la redacție: 22 mai 2017
BUNICA ȘTIE TOT! SUMAR
6-26 82-90
Rețete sărate din familie Deserturi românești
32-46 92-94
Cărticica
practică ,
ediție digitală
Pe platforma magzter.com vei
găsi tot conținutul ediției tipă-
Rețete dulci din familie Blog culinar rite, la un preț special de
numai 3,99 lei. Gătești
52-67 102-104 românește oriunde te-ai afla,
ești în contact cu prietenii și cu
cele mai practice idei pentru
bucătăria ta.
http://www.magzter.com/RO/
Burda-Romania/Carticica-
practica/Cooking
Sărate românești Pe-un picior de plai
RUBRICI ȘI ARTICOLE: CONCURSUL NOSTRU:

REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE .......................6
Important!
VEDETE: MONICA DASCĂLU ...........................27
LILI TE SFĂTUIEȘTE ............................................47 Rețetele care sunt
REȚETE DULCI DIN FAMILIE . .....................32
TRADIȚIA VINULUI: însoțite de
SĂRATE ROMÂNEȘTI ..................................52 acest semn
MIRACOLUL LUPILOR .......................................48 sunt gătite
DOSARELE SĂNĂTĂȚII ......................................68 DESERTURI ROMÂNEȘTI ............................82 în bucătăria
DOSARELE HRANEI SĂNĂTOASE ...................71 Cărticelei
INDEX DE REȚETE PARTICIPANTE practice.
TERAPII ALTERNATIVE: TERAPIA BOWEN ......74
STIL DE VIAȚĂ .....................................................78 LA CONCURSUL
Rețetele însoțite de acest
BLOG CULINAR: DANIELA GOSPODARIU ......92 semn sunt probate
„BUNICA ȘTIE TOT” ......................................91
DOSARELE FRUMUSEȚII ..................................95 și fotografiate
Foto copertă: PR Pro TV
MULȚUMESC PENTRU REȚETĂ ................105 în bucătăriile

ACASĂ, ÎN ȚARA MEA: SIBIU ..........................98 corespondenților.
PE-UN PICIOR DE PLAI: SONDAJ ........................................................113
MĂNĂSTIREA PÂNGĂRAȚI ............................102 Rețetele însoțite de acest
CÂȘTIGĂTORII NUMĂRULUI semn sunt probate de
7 SATE ................................................................106
cititorii vizitați acasă
CEVA DE VIS: TEL AVIV ..................................110 TRECUT .........................................................115 și fotografiate de noi.
Ce mai e nou
Mai avem o șansă, Hristos a înviat!
să ne amintim! Mulțumim tuturor
pentru urările de
Paște și Floricăi
Faur, Danei și lui
Aurel Chican, Ionelei
Nole, Elenei Stanciu,
Mihaelei Moroianu,
Ștefaniei Răduță,
Elenei Negoescu și
Ilincăi Din pentru
frumoase felicitări
care ne-au înveselit
redacția de Paște!
A fost odată o vreme când orice între-

bare-încuietoare și orice necaz aveau
un singur răspuns: bunica! Ea știa
răspunsul la toate întrebările, avea
Oaspeți
dragi
mereu ceva bun în preajmă și alina
toate durerile și neliniștile. Când ceva
nu mergea, o invocam ca pe o zână
bună. Între timp, bunica a îmbătrânit
și s-a dus la cer, noi suntem mari și
avem sufletul tare, știm că poate
nu acelea erau răspunsurile. Dar în
continuare avem nevoie de o zână
bună; iar singura noastră șansă e să
ne amintim. Vă mulțumesc că v-ați
amintit cu noi, vă mulțumesc pentru
Foto: Sorin și Iulian Iacob, Mihai Nicolae, Thinkstock
această temă care a venit de la voi

și pe care am îmbrățișat-o ca pe un
dar. Vă mulțumesc pentru clipele de
tandrețe pe care le-am străbătut citin-
du-vă mesajele. Am pomenit cu
dragoste pe fiecare dintre bunicile
Pentru că suntem iubiți, am primit cu colindul și
voastre și pe ale mele deopotrivă.
Bunică Uliana, mai curajoasă ca un de Paște! Pe balconul însorit al bucătăriei practice,
cazac, mamaie cu sufletul de înger, ne-a luminat ziua om frumos: cu straița de lână și
săru'mâna pentru că m-ați învățat ouă de sora ei încondeiate, cu daruri mândre din
să fiu, să iubesc, să îndur și să mă lupt grădina mamei a venit la noi Angelica Flutur! Ea
cu viața parte în parte. ne-a cântat ca la Ciumârna și ne-a urat „La mulți
Fiți binecuvântate! ani!” de 18 ani practici (de nu ne credeți, intrați
Roxana Melnicu, pe www.carticica.ro)! Noi îi urăm multă sănătate,
redactor coordonator mult cântec și voie bună și să ne revedem cu bine!
4 PRACTIC Cărticica practică www.carticica.ro
cărticica
Practică
Un basm
de la o
bunică
Îți trebuie:
• O idee grozavă
• Multă pasiune
Cum procedezi:
Aduni experiențele unei
comunități de oameni
Nu e om să nu rămână uimit ascultând cântecul
ciocârliei. Un glas venit de sus, din zarea mare a harnici și practici și
cerului, direct din soare. Cauți cu ochii, dar nu vezi
nimic, poate doar un punct cenușiu care, atunci
tipărești un prim titlu
când se apropie de pământ, seamănă izbitor cu o practic:
vrabie. O vrabie cu coadă mai lungă și mai
înăltuță în picioare, neastâmpărată și pusă mereu
pe zbor. Mereu spre cer, mereu către soare.
Ciocârlia a fost fată de împărat; îndrăgostită de
Zeul Zilei, ea a apucat calea lungă care duce la el.
Frântă de oboseală, când să-și vadă visul împlinit,
îi iese înainte chiar muma soarelui. Furioasă că o
pământeancă încearcă să-i fure odorul, muma a
blestemat-o pe fată, schimbând-o în pasăre. Până
în ziua de azi, cum se crapă de dimineață, ciocâr-
lia bea o picătură de rouă ca să prindă puteri și
începe să zboare în cercuri spre cer, înfășurându-se
către soare, pe firul glasului ei cristalin. Chiar la
amiază, când celelalte păsări se ascund de căldură
în umbrare, ea se înalță iarăși spre soare,
cântându-și dorul în triluri așa înalte și melodioa- primăvara 1999
se încât o întrece chiar și pe mândra privighetoa-
re. Dar zeul e zeu, nesimțitor. Umilită și necăjită,
ciocârlia se lasă să cadă spre pământ precum Sărbătorim
plumbul, zace-n țărână și amuțește de parcă ar fi
murit. O poveste de dragoste tristă, dar minuna-
împreună 18 ani
tă, cum numai Dumnezeu poate închipui. Practic(i)!
Ioana Preda, București
www.carticica.ro 1→
Rețete sărate din familie
q Parcă o văd pe bunica tăind mămăliga cu ața... r
Bunica a fost olteancă mesei. După ce curățam coaja, făceam o tăie-

născută în comuna tură la mijloc, în partea din afară a gâtului și
Șopârlița, însă scoteam intestinul cu vârful cuțitului. Racii se
soarta a fost să fierb în apă sărată cu zarzavat, piper și oțet,
ajungă la Amara, lăsându-i să se răcorească în zeama lor 10
acum oraș minute; se pot păstra o zi la pivniță. Racii se
Slobozia. De la păstrează și vii, fără apă, până la două săptă-
bunica am învățat mâni. Nu voi uita cum bunica îi punea de
multe, însă cel mai mult să multe ori într-un coș ud, pe buruieni umede și
fiu om și să las loc de bună ziua oriunde m-aș îi hrănea cu bucăți de carne, pește, ficat. Îi
afla. Mi-am petrecut vacanțele lângă ea și nu stropea cu apă o dată pe zi, ca să-i păstreze
voi uita niciodată acei ani ai copilăriei mele, până în ziua când veneau părinții de la Brăila
când alergam după rațe și gâște, pe care le și să-i pregătească special când ne strângeam
duceam la păscut și ajungeam cu ele, împreu- cu toții la masă. Bucuria era mare pentru toți,
nă cu fata vecinului, Tudorița, la scăldat în deoarece bunica ne făcea de toate. Era mare
lacul Amara. Nu voi uita cum se pregătește specialistă în dulciuri, făcea fursecuri, cozo-
porcul pentru sărbători, dar mai ales nu voi nac, plăcinte cu foi subțiri ca de hârtie.
uita cum bunica mă învăța să pregătesc raci Cum să fac să întorc timpul înapoi, parcă îi
pentru mâncare. văd pe toți în jurul mesei, că eram și mulți și
Alegeam cu bunica numai raci vii și îi masa destul de mare, și cum ne mai bucuram
curățam: apucam cu mâna stângă mijlocul toți, și mici, și mari, cum ieșea bunica din
corpului și îi întorceam cu coada spre dreap- bucătărie (ajutată de mama și surorile ei) cu
ta. Apoi cu arătătorul și cu degetul mare al toate bunătățile. Gustul dovlecilor fierți în suc
mâinii drepte apucam aripioara din mijloc, propriu, cu ceapă verde, mărar, ulei, stropiți
dintre cele cinci aripioare ale cozii. Întorceam cu zeamă de lămâie... Parcă și azi o văd pe
cu putere aripioara de la stânga la dreapta, bunica cum tăia mămăliga cu ață. Avea grijă
trăgând în afară ca să iasă ușor intestinul să conserve sute de borcane de zarzavat, ghi-
gros. E drept că în felul acesta, după fiert, veci, zacuscă, dulcețuri și compoturi, le păstra
racii nu-și păstrează forma frumoasă, coada în pivniță așezate pe sortimente, pentru ca
cade moale. Pentru a rămâne încordată, racii iarna să fie mai ușor de luat, iar noi ne retră-
se fierb cu intestinul, care se scoate în timpul geam spre casele noastre cu sacoșele pline de
bunătățuri, că de! bunica se gândea că noi la
oraș o ducem mai greu. Ne privea mereu cu
lacrimi în ochi, stând în poartă, cum mer-
geam pe cărare. Cei care aveți bunici și
părinți în viață, spuneți-le cât de mult îi iubiți,
acum cât îi mai aveți în viață, căci va veni o zi
în care veți dori să le mai spuneți, dar nu veți
avea cui. Amintirile copilăriei mele mi-au

adus multe lacrimi în ochi, în amintirea celor
ce nu mai sunt și cărora le mulțumesc că au
făcut parte din viața mea.
Fănica Doina Țană, Brăila
cărticica
Practică
Se amestecă 300 g telemea rasă cu 150 g unt rece ras,

2 ouă bătute, 100 g smântână, sare dacă mai e nevoie,
apoi 450 g făină şi 1 vârf de linguriță turmeric, pentru
culoare. Se frământă un aluat omogen, se împarte în
3 părţi și se întinde câte o foaie groasă de cca 0,7 cm.
Se taie sărăţelele cu un cuţit, se ung cu 1 ou bătut cu
boia, apoi se presară sare grunjoasă, chimen, mac şi
susan. Se coc 15 min.
Le-am învăţat de la bunica mea din partea mamei
(Dumnezeu s-o ierte!), care acum nu mai e printre noi, pe
care am iubit-o mult și care m-a crescut. Acum a venit rândul
meu să-i fac fetiţei mele, Larisa.
Liliana Stoica, Brăila
Sărățele rapide cu
telemea și smântână
www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 7
q Despre o bunică înțeleaptă și un cireș negru r
La El să mergi și să-I mulţumești și să rămâi în

modestie și bunătate!”
Maria Buzagiu, Timişoara,
jud. Timiş
p
Am crescut în comuna Ribița, județul
Hunedoara. Nu mi-am cunoscut bunicii, erau
duși la Doamne-Doamne. Mi-am cunoscut
doar bunicele: Șarica, din partea tatălui și
Măcinica, din partea mamei. Noi, tata, mama și
cinci frați, trei fete și doi băieți, am locuit cu
bunica Măcinica. Casa avea două camere, un
„târnaț”(coridor mărginit de o balustradă din
Cele mai frumoase momente din copilărie piatră și scândură perforată cu motive geome-
le-am petrecut alături de bunica: deschisă, trice), o „firigore”(terasă mărginită de o balus-
mereu zâmbitoare și cu multă înţelepciune. tradă din scândură perforată și stâlpi de lemn,
Ieșeau din mâinile ei tot felul de bunătăţi. Își frumos sculptați), o cramă, o grădiniță și o
programa treburile astfel ca totul să fie mereu bucătărie de vară.
gata la timp. Bunica a învăţat doar patru clase, Casa era înconjurată de o grădină plină de zar-
dar cu dascălul în biserică. Toată viaţa ei și-a zavaturi, legume și pomi fructiferi. În spatele
trăit-o în mare credinţă. Mereu îmi spunea: „O casei era un deal plin de pomi fructiferi și apoi
vorbă bună nu-i pe bani”. „Să spălaţi fructele, urma o pădure. Printre pomii aceia erau mulți
chiar și pe cele luate din pomul vecinului!”. Nu cireși. Bunica avea cireșul ei preferat, cu cireșe
ne certa văzând că venim cu două-trei mere de negre amare. Ca să-l ferească de atacul copii-
peste gard, dar ne spunea că Dumnezeu vede lor, punea spini de salcâm printre ramurile de
tot și de El nu ne putem ascunde. Mergeam cu la urcare în el. Bunica era o femeie înaltă,
bunica în grădină și culegeam tot felul de legu- suplă, frumoasă, impunătoare, severă, da’ eu
me, veneam apoi la fântână, le spăla bine, „că o eram nepoata ei preferată, umblam după ea ca
fi trecut vreun melc peste ele”. puiul după cloșcă. Într-o zi, crezând că bunica
Mereu o vedeam cum își masează obrajii cu felii nu-i acasă, am adunat copii din vecini și am dat
de castraveţi, de roșii, miere amestecată cu găl- atacul la cireșul bunicii. Când ne înfruptam noi
benuș, apoi se spăla cu apă de ploaie. Avea faţă mai bine, apare și bunica, având în mână un
fină și curată, deși stătea în arșiţa soarelui, în par de fasole și strigând la noi. Când a dat cu
vânt, în frig sau în ploaie. Când am crescut, am ochii de mine, nu i-a venit să creadă. Zice: „Și
primit alte poveţe: „Cât de sus ai ajunge în tu, domnișoară, ești aici!” și-mi arată parul. Eu
viaţă, să nu uiţi că de jos ai plecat. Să nu fii cu am fugit iute și-am îmbrățișat-o și așa am
nasul pe sus, nici dacă ajungi să ai averi mari, potolit-o și am scăpat de păruială... Prietenii au
nici ranguri înalte. Toate le ai cu ajutorul lui luat-o la sănătoasa. Fuga-i rușinoasă, dar e
Dumnezeu, tu nu ai niciun merit, fără ajutorul sănătoasă!
Lui, nu ai realizat nimic. Elena Varga, Brad, jud. Hunedoara
cărticica
Practică
Pârjoale
de legume Se dă 1 morcov
pe răzătoarea cu
găuri mici; se rad
3 cartofi, 1 gulie și
1 dovlecel pe răză
toarea cu găuri
mari. Se adaugă
3 ouă, 25 g făină,
3 felii de pâine
înmuiate și scurse,
1 legătură ceapă
verde, 1 legătură
usturoi și 1 legătură
pătrunjel, tocate,
sare și piper după
gust. Se amestecă
bine, apoi se ia cu
lingura din compo
ziție și se prăjesc
pârjoalele în ulei
fierbinte.
Elena Varga, Brad,
jud. Hunedoara

q Nu-i voi uita niciodată r Păstrăvi umpluți

Când și-au început căsnicia, părinții mei aveau
casa lângă casa bunicilor. Mama avea încă 4 INGREDIENTE:
frați, iar eu am fost primul nepot al familiei ei. ●4 păstrăvi de câte 250 g
Mă răsfățau toți și îmi dădeau ce era mai bun. ● suc de lămâie
Tata se mai supăra că merg să mănânc la buni- ● unt
ca, zicea mereu: „Și noi avem mâncare acasă, ● sare și piper negru
de ce nu stai acasă?”. Când venea să mă ia Umplutură
acasă, bunica mă ascundea, să nu mă găseas-
● 100 g spanac tocat
că. Am fost mai apropiată de bunici, deoarece
● 100 g brânză nesărată
tata a făcut stagiul militar 3 ani în construcții;
când s-a eliberat eu aveam 3 ani. Îi spuneam că ● 1 lingură făină
eu nu am tată, am numai tătălaie și mamaie și ● 1 gălbenuș

el să plece de unde a venit. Mamaia era o feme- ● 2 linguri smântână acră
ie firavă, dar foarte pricepută. Locuiam la mar- ● coaja și zeama de la 1 lămâie
ginea satului, în lunca Ialomiței. Erau vremuri ● nucșoară
destul de grele. Nu aveam curent electric și ● sare
aduceam apa cu gălețile de la 1 km. Când nu
● piper negru
mai știa ce să facă de mâncare, bunica mergea
în spatele casei, mai în luncă, și aduna ciuperci.
Nu știu cum le cunoștea pe cele comestibile. PREPARARE:
Ciupercile erau albe și frumoase; când o aju-
tam pe bunica miroseau minunat. Făcea din ele
o ciulama gustoasă și la sfârșit punea mărar,
1 Se curăță păstrăvii, se spală bine și
se usucă cu o cârpă curată. Se
scoate șira spinării, se taie capul, se
nu știu de unde găsea, în grădina lor nu prea presară peștele cu sare și piper și se
creșteau zarzavaturi. Când se umfla, Ialomița toarnă sucul de lămâie.
2
inunda toată lunca. Când se prevesteau inun- Umplutură: se amestecă spanacul
dații, luam păsări, porc și ce mai aveam pe împreună cu brânza și puțină apă
lângă casă și mergeam la ceilalți bunici, în cen-
sau lapte. Se pune întro tigaie pe ara
trul satului, mai sus, unde nu era pericol. Când
plecam de acasă ceva se rupea din mine, eram
gaz, se adaugă făina, smântâna,
foarte apropiată de bunicii din partea mamei. gălbenușul, sarea, piperul și nucșoara.
Tata mare era înalt și bine făcut; un justițiar. Cu Se amestecă încontinuu.
timpul, între râul Ialomița și satul nostru s-a
făcut dig și am scăpat de inundații. Lunca fiind
mereu inundată, se creșteau multe rațe și
3 Se umple fiecare pește cu
compoziția preparată, se crestează
puțin și se strâng bine peștii în folie.
gâște. Seara mergeam cu bunica și vecinele să Se așază apoi întro tavă, se toarnă
aducem gâștele acasă. N-am să pot uita supa apă fierbinte întrun strat de 1 cm
cu tăiței de casă pe care o făcea bunica din și se coc la cuptor 30 de minute.
boboci. Când am crescut, noi, familia mea, Păstrăvii umpluți se servesc cu lămâie,
ne-am mutat în centrul satului. Așa s-a rupt
pătrunjel proaspăt tocat fin și cu
vraja și am fost despărțită de bunici. Am suferit
mult și m-am adaptat foarte greu. Nu-i voi uita
mămăliguță.
niciodată pe bunicii mei, Maria și Moise Pârvu. Dana Chican,
Georgeta Dobrin, București Constanța
cărticica
Practică

q Ființa cea mai dragă r Friptură de vită

M-am născut, am copilărit și trăiesc la ţară,
în unt
într-un sat de munte, desprins parcă dintr-un INGREDIENTE:
basm, cu oameni harnici, cu tradiţii și obiceiuri ●1 bucată vrăbioară, groasă de
păstrate cu sfinţenie din generaţie în generaţie. 2 degete (de 250 g)
Timpul aici curge parcă altfel, dându-ţi senti- ● sare grunjoasă
mentul de veșnicie, iar primăvara vine blând pe ● ulei de măsline etravirgin
nesimţite, într-o feerie de culori și miresme. ●100 g unt
Deși cu toţii robotim pe lângă casă sau la câmp,
primăvara reprezintă o perioadă în care ne PREPARARE:
regăsim pentru că în fiecare seară, după o zi de
muncă, găsim răgazul să ne întâlnim pe la porţi
cu vecinii, rudele sau prietenii apropiaţi.
1 Se presară sarea peste bucata de
carne şi apoi se stropește cu puţin
ulei. Se lasă carnea la temperatura
Bunica mea, fiinţa cea mai dragă, a plecat de camerei 15 minute, acoperită cu un
mult dintre noi, luând cu ea toată copilăria capac.
2
mea. Am închis în cel mai adânc colţ al inimii Între timp se topesc 50 g unt întro
toate amintirile acelea calde și luminoase și tigaie la foc mic, se lasă tigaia la
acum mi le readuc în minte ori de câte ori simt
foc până ce componentele solide ale
că viaţa devine apăsătoare. Gătea minunat,
aducând laolaltă fel de fel de verdeţuri și legu-
untului se depun pe fundul tigăii şi se
me care se îngemănau în oala de lut pusă pe caramelizează.
piciorul vetrei, pentru a da mâncărurilor acel
gust divin ce-mi amintește de copilărie.
Niciodată nu reîncălzea mâncarea, gătea dimi-
3 Se prăjeşte carnea întro altă tiga
ie, câte 2 minute pe fiecare parte,
se pune pe ea sosul de unt şi se adau
neaţa câte puţin, cât să ajungă pentru o zi. gă şi restul de unt. Se scaldă carnea în
Mergeam împreună și strângeam, din lanurile untul topit 4 minute, se stinge focul,
de porumb sau din pădure, lobodă, știr, draga- se pune capacul şi se lasă să se odih
vei, leurdă, cimbrișor, urzici sau fel de fel de ciu- nească acolo 2 minute. Se scoate frip
perci. Așa am învăţat să le cunosc și am învăţat tura şi se mai lasă cam 5 minute pe
că natura îţi poate fi cel mai bun prieten dacă
farfurie înainte de a fi servită.
știi să o respecţi și să îi recunoști tainele.
Tot ce punea atunci bunica în farfurie avea
gust, culoare și savoare. Bunica ne-a transmis La noi în sat, bunica Lina este recunoscută
fiecăruia dintre nepoţi bucuria de a găti, ea pentru bucatele ei gustoase. Printre altele,
m-a învăţat că în fiecare fel de mâncare pregă- făcea cele mai gustoase topci. Topcile sunt
tit trebuie să pui o parte din sufletul tău pentru bucăți de aluat, făcute cu făină, lapte și ou,
bucuria celor care se vor așeza la masă. Eu cred iar în mijlocul lor se pune brânză. Se fac ca
că ar trebui să reînvăţăm cu toţii să ne bucurăm niște cocoloașe, se așază în mijlocul tăvii,
de lucrurile frumoase din jurul nostru, pe care bucăți mai mari.
le considerăm mărunte și nesemnificative pen- Se pun în traistă când sătenii merg la câmp
tru că adesea ne luăm cu viaţa și uităm să o sau cu vacile la păscut.
trăim. Sărut mâna, bunică Lina!
Ninica Rădescu, Baia de Fier, Lenuţa Vrînceanu, sat Izvoru, Provița de Sus,
jud. Gorj jud. Prahova
cărticica
Practică

q Albastru nepământean r Ficăței cu pere

Amintirea bunicii este cel mai de preț lucru pe Iată o reţetă veche și savuroasă, pe care o
care îl port în suflet. Oare de ce clipele petrecu- pregătea poate și străbunica. Am adăugat un
te alături de cei dragi ne devin atât de scumpe, mod nou de prezentare: la noi în familie,
de calde și de luminoase numai după ce aceștia fructele sunt folosite deseori în mâncăruri
nu mai sunt printre noi? Mi-o amintesc pe buni- sărate, pentru un plus de gust și culoare.
ca, părul ei alb strâns în basma, costumul ei
simplu popular, ochii de un albastru nepămân- INGREDIENTE:
tean și mâinile firave ce trebăluiau neîncetat. ● 500 g ficat de pasăre ● 1 ceapă roşie
Îmi plăcea să o privesc cum frământa pâinea, ● 4-5 căţei de usturoi ● 150 ml vin roşu
murmurând încet o rugăciune; ea spunea că ● 50 g unt ● 4 pere mai tari ● 4 linguri
pâinea e sfântă, fărâmă din trupul Lui și de zahăr ● 2 legături frunze de spanac
aceea ne însoțește de la naștere la moarte. ● 50 g stafide aurii
Cernea făina în postava de lemn, turna din oala Dressing: ● 1 lămâie ● ulei de măsline
de pământ apa caldă, apoi amesteca aluatul ● sos de soia ● oţet balsamic
de parcă-l mângâia. Când dospea, îl întindea
pe măsuța rotundă cu trei picioare și modela
din el mici opere de artă: colăcei, păsăruici, PREPARARE:
puișori și pâinici împletite, pe care le punea la
copt în cuptorul mare zidit anume în spatele
casei. Când erau aproape coapte, buna deschi-
1 Ficatul se spală şi se curăță de
aderenţe. Se încinge untul întro
tigaie şi se adaugă ficatul. Când este
dea puțin ușa cuptorulu, așa, ca din întâmpla- aproape gata, se adaugă ceapa tocată
re, și curtea se umplea de mirosul îmbietor care şi căţeii de usturoi şi se mai lasă 5
ne aducea pe noi, toți copiii, acasă. Veneam min., apoi se toarnă vinul şi se lasă să
grăbiți de la joacă pe ulița prăfuită și ea clocotească 2 min. Sarea şi piperul nu
împărțea fiecăruia câte un colăcel cald pentru
se pun decât la sfârşit (altfel ficatul va
sufletul morților. Spuneam sfioși „Să fie pri-
rămâne tare).
mit!” și fugeam din nou la joacă. Tot ce gătea
bunica avea un gust și o savoare pe care nu
le-am mai întâlnit niciodată. Bunica avea un 2 Întro crăticioară se topeşte zahă
rul în apă (2 linguri de apă la 1 lin
gură de zahăr). Se lasă să fiarbă siro
cult pentru mâncare. Spunea că în tot ce
pregătești pentru masă trebuie să pui dragoste pul până prinde o culoare aurie, apoi
și că atunci când gătești trebuie să te gândești se introduc perele feliate şi se lasă
la bucuria pe care o vor simți cei dragi atunci până se înmoaie puţin (5 minute).
3
când vor mânca. De la ea am învățat că mânca- Pentru dressing, se amestecă sucul
rea bună, vorba blândă rostită la masă și de lămâie cu ulei de măsline, coajă
înțelegerea formează legătura care strânge de lămâie rasă, sos de soia şi stafidele
familia laolaltă. De aceea nici mie nu mi se pare
hidratate în puţină apă cu vin. Pe pla
greu să gătesc, iar răsplata mea este bucuria pe
care o citesc pe fețele copiilor și nepoților mei
tou se așază un pat de frunze de spa
când se așază la masă. Îmi place să răsfoiesc nac, apoi ficatul şi perele carameliza
caietul de rețete cu file îngălbenite, deși știu pe te, după care dressingul cu stafidele.
de rost fiecare literă. Este comoara mea. Eva Muntean, Petroșani,
Atena Vasilica, Caracal, jud. Olt jud. Hunedoara
cărticica
Practică

q Gust cum altul nu-i r Pâine cu nuci

Îmi amintesc cum bunica ne pregătea, cam pe INGREDIENTE:
la sfârșitul verii, câte-un pui umplut și copt în ●1 ½ cană piure sfeclă roşie (din
țest. Încălzea țestul de lut ars, cel mai preţios piață, de la țărani, pentru a ieși
obiect din cunia de vară, la foc viu de vreascuri aluatul roșu)
și pregătea pe măsuţa rotundă și joasă o ● 4 căni făină ● 3/4 cană apă călduţă
bunătate de friptură. Așezat cuminte pe scău- ● 1 plic drojdie uscată
nelul cu trei picioare, cioplit anume pentru ● 2 linguri rase de sare
mine, priveam cum mâinile firave pregăteau ● ½ cană nuci
umplutura. Pentru friptura aceasta nemaipo- ● 2 linguri ulei de măsline
menită, bunica folosea un pui tânăr dolofan,
spălat și curăţat cu grijă, 2 cepe, un ou, o felie
de pâine, câteva linguri de untură, o lingură de PREPARARE:
1
lapte, mărar, pătrunjel, piper și sare (păstrate Seara, se fierbe sfecla bine în coajă
cu grijă în cutiile de lemn) pe marginea corlatei, și se lasă să se răcească. A doua zi
coșul mare al vetrei. se curăță de pieliţă şi se face piure cu
Prăjea mai întâi măruntaiele puiului într-o
ajutorul robotului de bucătărie.
lingură de untură, așezându-le la focul vetrei
într-o tigaie din fontă, iar după ce acestea erau
bine pătrunse, le toca mărunt cu bărdiţa. În ule- 2 Întrun vas se amestecă drojdia cu
piureul de sfeclă, cu uleiul de măs
line, apa şi sarea. Se adaugă treptat
iul rămas, călea ceapa tăiată mărunt, oul fiert
tare și sfărâmat, pâinea înmuiată în lapte, ver- făina. Aluatul trebuie să fie uşor lipi
deaţa, sarea și piperul. În toată această adună- cios, nu vârtos. Se pun şi nucile tocate
tură de legume și verdeţuri adăuga măruntaie- cu cuţitul şi se omogenizează totul.
3
le tocate, amestecate bine și umplutura era Se pune aluatul pe masa de lucru
gata. Umplea apoi puiul cu amestecul înmires- înfăinată, se frământă vreo 5
mat și îl așeza într-o tavă rotundă, după ce îl minute, însă trebuie avut grijă să nu
săra și îl ungea bine cu untură, învelindu-l ca
obţii un aluat prea tare, trebuie să fie
într-un scutec alb. Apoi punea tava sub țestul
lipicios. Se pune aluatul înapoi în vas,
încins, pe vatra curăţată de cărbunii aprinși.
În scurt timp aroma fripturii fragede ne aducea se unge cu puţin ulei, se acoperă cu
pe toţi în cunia mică de vară, așezaţi pe un şervet curat şi se lasă 12 ore la loc
scaunele rotunde ca într-o căsuţă a piticilor. călduţ, să crească frumos.
Am tot încercat să pregătesc și eu această
mâncare în felurite vase și cuptoare care mai
de care mai sofisticate, dar n-am reușit nicioda-
4 Se frământă puţin ca să iasă aerul,
se dă o formă rotundă şi se pune
în tava pătrată de aragaz, tapetată cu
tă să adun laolaltă toată bogăţia miresmelor hârtie de copt. Se lasă 30 de minute la
ademenitoare strânse în puiul copt în țestul de loc călduţ, la crescut, apoi se crestează
lut ars al bunicii. Nu știu ce s-a schimbat sau şi se dă la cuptorul preîncălzit la
poate nu mai găsesc să adaug în mâncare
190°C, până când fundul sună a gol în
puţin din simplitatea lucrurilor de-atunci și din
candoarea copilăriei, fără de care gustul nu
momentul în care îl baţi, după aproxi
mai e la fel. mativ 1 oră.
Valerian Rădescu, Baia de Fier, Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului,
jud. Gorj jud. Brașov
cărticica
Practică

q Peste generații r
Musaca de vinete cu carne

4 vinete mari, 700 g carne tocată amestec
(vită+porc), 1 ceapă, 2-3 căţei de usturoi
1 ardei gras, 1 lingură pastă de tomate
1 legătură mărar verde, sare și piper
Bunicile m-au părăsit când eram mică și nu 300 ml ulei pentru prăjit vinetele, 4 ouă
intrasem în tainele bucătăriei, dar mama mea, 100 g caşcaval, smântână pentru servit
fiind o gospodină înnăscută, descendentă din
neam de unguroaice (bunica a fost unguroaică  Vinetele se spală, li se taie cotoarele şi se
venită în România cu războiul), m-a învăţat tot taie pe lungime, în felii groase de cca 1 cm,
ce știu azi. Cu doi frăţiori mici și cu ambii părinţi care se prăjesc pe ambele fețe în ulei, apoi
la serviciu, eu eram practic mama fraţilor mei și se scurg în strecurătoare.
așa, începând de la minunatele clătite, am  Între timp se călește, în puţin ulei, ceapa
învăţat să prepar ciorbiţe și am devenit bună tăiată mărunt, ardeiul şi usturoiul feliate
prietenă a aragazului. Locuiesc cu mama mea subţire, se adaugă şi carnea tocată şi se
în curte de 30 de ani și de 10 ani, de când e pen- amestecă uşor până ce scade tot sucul
sionară, ne răsfaţă cu bunătăţi gătite de buni- lăsat. Se adaugă şi pasta de tomate, se
ca, încă mai îmi dezvăluie secrete de bucătărit potriveşte de sare şi piper şi la sfârşit se
și de curăţenie. Cine a zis „Cine nu are un pune verdeaţa tocată fin.
bătrân pe lângă casă, să îl cumpere”, mare  Întro tavă mai înaltă, se aranjează un
dreptate a avut. La orice vârstă avem de învă- strat din feliile de vinete prăjite, puse una
ţat de la mame și bunici. De curând, într-o zi lângă alta, astfel încât să nu se vadă fundul
însorită, mi-am scos salteaua de pe pat la aer și tăvii. Se întinde stratul de carne, apoi se
mă gândeam cum să scot tot praful din ea. acoperă cu un alt strat de vinete prăjite.
Mama a venit cu ideea pe care ea o practica Deasupra se toarnă ouăle bătute.
atunci când eram noi mici, de a acoperi saltea-  Se dă musacaua la cuptor, la temperatu
ua cu un cearceaf umed, apoi să o iau la „bătut” ra potrivită, pentru 2530 de min. În tim
cu un palmac de covoare. Adevărată minune pul coacerii se poate scurge, cu grijă, sur
când am văzut praful prins de cearceaful umed! plusul de grăsime. La sfârşit, când se scoa
Încă învăţăm de la bunele și mamele noastre, te tava din cuptor, se presară cașcaval ras.
vom învăța cât ele vor fi în preajma noastră. Se serveşte de preferat rece, cu smântână.
Anișoara Ursan, Cernavodă, jud Constanța Anișoara Ursan, Cernavodă, jud. Constanța
cărticica
Practică
Sufleu de macaroane
Se rup 120 g maca-
roane și se fierb în
apă cu sare. Se scot,
se spală întrun jet de
apă rece și se lasă
întro strecurătoare la
scurs.
Se prepară un sos alb
format din 100 g unt,
făină și 300 ml lapte.
Se amestecă sosul cu
80 g pesmet, 60 g
cașcaval ras, maca
roanele, 100 g ardei
gras tocat mărunt,
20 g usturoi pisat,
gălbenușurile de la
6 ouă, sare și piper,
apoi cu albușurile
bătute spumă tare.
Se toarnă compoziția
întro tavă unsă cu
25 g unt și se dă la
cuptor 35 min.
Caterina Tudorache,
București

q Un ritual pentru amintire r
în casă la bunica să lucreze. Depănând

amintiri sau împărtășind din tainele bucă-
tăriei, timpul trecea ușor. Torceau, împle-
teau lână albă și moale sau coseau cu acul
cămăși înflorate pe care primăvara, de săr-
bătoarea Paștelui, le purtau cu mândrie.
Le urmăream atentă mâinile meștere, ce nu
stăteau o clipă locului învârtind fusul sau
trecând suveica printre firele delicate ale
războiului de ţesut. Bunica le pregătea plă-
cintă cu brânză sau cu dovleac, fierbea
boabe de porumb sau cocea mere pe plita
încinsă a sobei. Nici noi, copiii, nu stăteam,
depănam lână toarsă pe fus și o strângeam
în gheme sau încărcam suveicile războiului
cu bumbac colorat. În serile de odinioară
Bunicii mei au fost oameni simpli și harnici, petrecute la gura sobei, printre poveștile de
dornici să dea o mână de ajutor oricui avea iarnă rostite cu mult farmec, trosnetul lemne-
nevoie. În căsuţa lor, așezată pe malul Cernei, lor de brad aruncate pe foc, lumina blândă a
mi-am petrecut cei mai frumoși ani și tot aici lămpii cu petrol atârnate de perete, sfârâitul
mi-au rămas râsetele, ghidușiile, tot farmecul și fusului din mâna bunicii îmi aprindeau ima-
inocenţa copilăriei. În fiecare an, împreună cu ginaţia și îmi închipuiam că iau parte aievea
fratele meu, ne ajutam bunicii să culeagă roa- la întâmplările povestite.
dele toamnei și ne bucuram când vedeam Totul avea gust, parfum și savoare. Plăcintele
strânse laolaltă în coșuri mari sau pe rafturile cu boabe de strugure sau dovleac, cartofii copţi
pivniţei, devenită neîncăpătoare, mere, pere, în jarul din sobă sau mălaiul dulceag pregătit
struguri sau gutui parfumate. în țestul de lut ars. Sunt lucruri și senzaţii pe
După ce totul era pus la adăpost, bunica își care nu le-am mai întâlnit de atunci nicăieri.
muta „cartierul general” în casă, aducând din În fiecare toamnă târzie, ne întoarcem în casa
cuhnia de vară cratiţele, oalele și farfuriile, rân- bunicilor pentru câteva zile. E un ritual pe care
duindu-le frumos pe cuierul aflat deasupra îl respectăm cu sfinţenie an de an împreună cu
sobei cu plită. Aici gătea începând cu sfârșitul fratele și soţul meu. Facem focul în vechea sobă
toamnei, până primăvara târziu, în camera cu plită, preparăm bunătăţile pe care bunica ni
transformată în bucătărie, ce ţinea loc și de le pregătea odinioară și încercăm să readucem,
dormitor pentru noi, copiii, și de cameră de prin timp, anii aceia frumoși în care singura
oaspeţi, pentru că odată cu venirea frigului aici noastră grijă de copii era joaca.
se spuneau cele mai frumoase povești și se pre- Bunicii mei au plecat de mult în lumea umbre-
găteau cele mai gustoase plăcinte. lor, însă amintirea serilor de iarnă petrecute la
Bunica mea a fost o femeie tare harnică. După gura sobei, alături de ei, mi-a rămas atât de vie
ce isprăvea treburile toamnei, alături de sobă în suflet încât e de ajuns să închid ochii și am
așeza războiul de ţesut și până primăvara din sentimentul că toate momentele acelea fru-
mâinile ei ieșeau cele mai frumoase covoare moase, calde și strălucitoare le retrăiesc aievea.
sau ștergare ţesute cu îndemânare și măiestrie. Raluca Ene,
În serile acelea de iarnă, vecinele se strângeau Caracal, jud. Olt
cărticica
Practică
1-1,5 kg mușchi de porc se taie din loc în Se curăță de coajă 6-8 cartofi și se coc în cup
loc, fără a se desprinde feliile care se formea tor, eventual în folie de aluminiu. Dintro
ză la bază. În locurile goale se introduc 400 g căpățână de usturoi și sare se face un mujdei
felii de piept de porc proaspăt. la care se adaugă 1 ceșcuță apă minerală. Se
Din sare, piper, boia și cimbru se face un curăță 1 sfeclă roșie, se toacă mărunt, se
amestec de condimente, cu care se asezo amestecă cu 1 lingură hrean ras sau 1 ridi-
nează friptura. che neagră, se adaugă oțet din vin și ulei.
Întro tavă se pune 1 pahar ulei, pieptul și Spre final se stropește cu mujdei. Cartofii și
mușchiul de porc condimentate și se stro salata de sfeclă se servesc alături de friptură.
pesc cu 1 pahar vin roșu. Iulia Tanur, Năvodari, jud. Constanța
Friptura bunicii
q În familia noastră r
În mai împlinesc 21 de ani, deci sunt sora mai

mare a revistelor Practice. La noi în casă,
revistele sunt prezente dintotdeauna, pur și
simplu am crescut cu ele. Am început să scriu
și eu de câţiva ani buni; pe atunci eram, cred,
în clasa a IX-a. M-am bucurat să văd, pe par-
cursul anilor, cum îmi sunt publicate multe
reţete, care au fost apreciate. Acum aș dori
să vă scriu de unde am moștenit dragostea
pentru gătit.
Mă consider norocoasă că am o bunică de care Tocăniță cu carne de porc
sunt mândră, care a fost alături de mine din
primii ani de viaţă și care m-a crescut cum cre- şi ciuperci
dea ea mai bine. Am moștenit de la ea dragos-
tea de a găti; singurul lucru care nu mi-a plă- 500 g ciuperci
cut a fost frământatul aluaturilor. Dar am 1 kg pulpă de porc
învăţat, îmi va fi de folos pe parcursul anilor. 2 cepe
Gătesc, fac prăjituri, reţete mai noi, dar le 1 ardei gras
îndrăgesc și pe cele vechi. Nimic nu este mai 1 lingură pastă de roşii
delicios decât un preparat făcut în casă. 2 căţei de usturoi
De mică am fost atrasă de gătit. Bunica mi-a sare și piper
fost tot timpul alături, unele rețete le știa ea ulei
mai bine, pe altele le știam eu mai bine decât frunze de pătrunjel
ea. Mi-a plăcut întot-
deauna ornatul tor-  Se curăță și se taie solzișori ceapa.
turilor și prăjituri-  Ciupercile (dacă sunt proaspete) se spală
lor. Indiferent cât ușor, fără să se rupă. Ceapa, presărată cu
de simplă este o puțină sare, se pune la călit cu puţin ulei.
mâncare, dacă  Carnea spălată se taie în bucăţi şi se
este puțin pune la călit cu ceapa, până ce carnea
ornată, parcă devine albicioasă. Când ceapa devine sti
o savurezi cu cloasă, se adaugă ardeiul tăiat felii sau
o mai mare cubuleţe. Se amestecă şi se pun peste ele şi
plăcere. ciupercile tăiate felii subţiri.
Vă stimez și  Se amestecă, adăugânduse pasta de
apreciez, vă roşii şi puţină apă și se lasă până ce scade
mulţumesc că zeama şi se formează un sos. Când este
ne sunteți ală- gata, se adaugă usturoiul pisat, sarea şi
turi de atâţia piperul, opțional și câteva rondele de ardei
ani. La mulți ani! iute. Se serveşte cu mămăliguţă şi salată
Paula-Iulia din sfeclă roşie.
Peșteșan, Cenad, Paula Iulia Peșteșan,
jud. Timiș Cenad, jud. Timiș
cărticica
Practică
Se frământă 500 g carne tocată
(amestec vită-porc) cu 1 ceapă rasă,
sare, piper, verdeaţă tocată și 3 căței
de usturoi făcuți pastă. Se formează
pârjoalele şi se lasă la rece un timp.
Se trec apoi prin făină, apoi prin 2 ouă
bătute şi în cele din urmă prin pesmet
şi se prăjesc pe ambele părţi, întrun
amestec de unt şi ulei.
Se servesc simple sau cu o garnitură
de legume alături.
Monica Antoniciuc, Galați
Pârjoale
moldoveneşti
www.carticica.ro PRACTIC
PRACTIC Cărticica
Cărticica practică
practică 23 23
q Să faci ce făcea bunica r Sarmale cu urdă

De Paști, bunica ne cerea să vopsim ouă doar INGREDIENTE:
într-o singură culoare: roșu. De la bunica am ●1 kg urdă proaspătă
învățat ca de fiecare dată de Paști, de Crăciun ● câteva linguri cu orez
și de Revelion, înainte de a ne așeza la masă, ● 3 legături ceapă verde
să rostim o rugăciune prin care să mulțumim ● 3 legături mărar verde
pentru tot ce am primit în tot timpul anului, ● 1 kg foi de ștevie
pentru iertare de păcate și pentru sufletele ● 150 g unt ● 1-2 linguri făină
celor care au plecat prea devreme de la noi. ● 200 ml lapte dulce
Bunica m-a învățat să apreciez tot ceea ce ● 200 ml smântână
primesc prin munca mea, să dăruiesc celor
● ½ l borș
năpăstuiți din tot ce am și primesc. Cine mai
● 1 cană suc de roșii
are bunică să se uite la ea ca la o icoană a
● sare ● piper
sufletului omenesc, să o iubească și să o ajute
atât cât poate.
Ștefania Răduță, București PREPARARE:
1 Se spală și se opăresc foile de

ștevie, apoi se scurg de apă. Urda
p se dă prin mașina de tocat, se ameste

că cu o parte din ceapa verde tocată și
mărarul tocat fin. Orezul se dă în câte
Din când în când, simți nevoia ca lucrurile să se va clocote și se amestecă cu urda, se
petreacă mai încet, să oprești puțin timpul. sărează și piperează după gust.
Este imposibil, știi bine, dar poți păcăli un pic
curgerea prea grăbită a orelor, făcând măcar o
zi pe lună exact ce făcea bunica.
2 Separat, se călește în puțin unt
restul de ceapă verde tocată mărunt
și se adaugă la urdă. Cu această
Maria Buruiană, Iași
compoziție se formează mici sarmale
folosind foile de ștevie și se așază întro
p
cratiță tapetată cu frunze de ștevie. Se
toarnă peste ele borșul fiert și răcit și
sucul de roșii și se pune la fiert.
3
Când eram copii mai mici, bunica din par- Din unt, făină și lapte se prepară un
tea mamei ne făcea șiplă. Se lua făină, se sos alb, care se toarnă peste
cernea, se bătea cu lapte și cu apă și se sărmăluțe, atunci când borșul a scăzut.
punea în tavă.
Se lasă la fiert câteva minute și cu sosul
Pe atunci erau tăvi din cupru și niște cup-
toare de cărămidă, făcute afară. Se punea
alb, apoi se oprește focul. Sărmăluțele se
tava, se încingea și se făceau acolo șiplele. servesc cu smântână și cu mămăliguță
Se tăiau felii și mâncam atunci când ne era caldă.
foame.
Valeriu Oancea Mușat,
sat Izvoru, Provița de Sus,
4 Se pot folosi, în loc de frunze de
ștevie, frunze de gulie, podbal sau
sfeclă roșie.
jud. Prahova Ștefania Răduță, București
cărticica
Practică

Ciorbă de cocoș
q Lacrimile lui Dumnezeu r cu leuștean
Îmi amintesc cum era pe când aveam 7 ani.
Bunica mea, Maria Iacoboaei, era de mult carne de cocoș, 2 morcovi
timp corespondentă la bijuteriile de Cărticele 2 cepe, 4 foi de varză
pe care le editați. Stăteam lângă ea când pre- 1 păstârnac
gătea bunătăți și-mi amintesc cum făcea tăvi 2 felii țelină
cu pizza. Am învățat atunci acest cuvânt nou câte 1 ardei gras roșu și galben
și ori de câte ori mă întreba bunica ce doresc 3 roșii
să-mi pregătească, eu răspundeam: pizza! Cu ½ l zeamă de varză
ajutorul bunicii, am făcut și eu una, la 7 ani. ardei iute pentru servit
Eram atât de mândru de mine și bunica m-a
îmbrățișat!  Carnea de cocoș se spală și se pune întro
Îi jucau ochii în lacrimi de fericire și mă gân- oală la fiert.
deam că bunicile sunt lacrimile lui Dumnezeu. După 30 de minute se adaugă legumele
Mă simțeam norocos că mă învăța atâtea tăiate cubulețe și fâșiile de varză.
lucruri, că mă iubea și mă proteja. Și azi face  Când carnea și legumele sunt aproape
tot la fel și, chiar dacă i-au apărut ghiocei în fierte, se adaugă zeama de varză și după
păr, eu o văd raiul meu. O văd și acum înflo- 5 minute se potrivește de sare.
rind sub îmbrățișarea mea și-i urez sănătate și  Se taie leușteanul mărunt și se adaugă în
viață lungă. La mulți ani, bunico! oală, imediat ce sa stins focul.
Ștefan Cristian Gămală, Maria Iacoboaei,
Drobeta-Turnu Severin, Drobeta-Turnu Severin,
jud. Mehedinți jud. Mehedinți
Vedete în bucătărie
Monica prezintă
Știrile PRO TV de ani
buni, este recunoscută
nu doar pentru
frumusețea, ci și
pentru profesionalis-
mul ei incontestabil.
Monica poartă cu ea
seninătatea copilăriei
petrecute la Delureni,
în zona Bistriței și
despre asta ni se
destăinuie cu vorbe
de poveste
Monica Dascălu
Foto: PR PRO TV

Purtăm cu noi
copilăria care ne mar-
chează, fără îndoială,
destinul și devenirea.
Un copil fericit devine
un matur echilibrat,
care știe să ia frumosul
din viață.
O fotografie postată
pe facebook m-a făcut
să descopăr o altă
Monica Dascălu.
Era alături de bunica
ei, al cărei chip
îl moștenește.
Importantă mi s-a
părut starea
de fericire care se citea
în ochii ei.
Care este, pentru tine, adevă- să, însă dincolo de momente care miau for
rata moștenire de familie? acestea eu cred că cel mai mat rădăcini puternice în
Bucuria de viață. Devenirea important lucru este ca natură, în tradițiile din
noastră ca oameni este un părinții să ofere copilului Ardeal, în modul în care
proces continuu, care nu se dragoste și să vadă, dincolo oamenii au grijă de mediul
termină vreodată, iar părin de propriile lor proiecții, lor, de animale.
ții au un rol esențial. Se copilul cu nevoile lui reale. Am fost un copil cuminte,
vorbește foarte mult despre Familia este o structură de dar foarte curios, și îmi
rolul familiei în bază în formarea noastră aduc aminte cu drag că pri
dezvoltarea noastră timpurie, însă fiecare avem mul lucru pe care îl făceam
personală, despre modul în capacitatea proprie de când ajungeam la țară era
care ea își lasă amprenta creștere, de adaptare și să verific livada, să caut
asupra destinului nostru. schimbare. cuiburi de păsări, să văd ce
Avem la dispoziție acum recoltă avem, să mă urc în
multe informații despre cum Ai copilărit la țară. Cât de copaci, să alerg cu câinii pe
ar trebui să creștem copiii, intense sunt amintirile din deal și să dau o fugă în
avem instrumente diversifi verile copilăriei tale? pădurea care se află lângă
cate de analiză personală, Cele mai dragi amintiri casă. Nu cred că există
suntem bombardați cu sunt cele legate de momen experiență care să îmi
modele de creștere sănătoa tele petrecute cu cei dragi, aducă energie mai bună
cărticica
Practică
Foto: PR PRO TV

de fiecare dată, fie că este

sau nu sărbătoare, încerc să
pun pe masă elemente care
sămi încânte sufletul,
de la flori la pietre, lemne
sau scoici și încerc să le
dau expresia stării mele
interioare, de veselie,
melancolie sau visare.
Ce bunătăți de acasă știi

să prepari și chiar îți ies?
Nu există o rețetă mai bună
în bucătărie decât dragul
de ai face pe ceilalți să se
bucure de masă. Găluștele
cu prune sunt preferatele
mele, iar secretul învățat de
la bunica este că întotdeau
na e bine să alegi ingredi
ente de calitate și să te
gândești cu bucurie la cei
cărora le gătești.
Foto: PR PRO TV
Cum ți-a împărtășit bunica

ta anumite experiențe, să le
numim ancestrale, legate de
timp, vreme, pământ, grijă
pentru natură, pentru ani-
decât acest ritual de care plăcinte la cuptor, sarmale male, atitudinea față de sat
mă bucur și acum. cu afumătură, supă de pui, și oamenii locului?
pâine coaptă pe vatră, de Când ești copil, descoperi
Dintre bucatele preparate de parcă întreagă savoare tra lumea și cu ajutorul celor
bunica ta, ce ți-a rămas și dițională ardelenească e în care îți îndrumă pașii și ei
acum în minte? bucătăria ei magică. Aceste devin repere fundamenta
Bunica mea este o gospodi miresme unice și amintirile le în existența ta. Când
nă desăvârșită și o admir parfumate îmi hrănesc în începi să cunoști lumea, ai
pentru talentul cu care egală măsură și sufletul. nevoie de multe povești.
reușește să ne adune la Prin povești am început să
masă și să ne încânte cu Ai stat în bucătărie alături de descopăr lumea satului, o
bunătăți făcute cu migală și bunica și mama ta ca să lume fascinantă, autentică,
cu povești care te fac să râzi înveți secrete? Cum sunt misterioasă și surprinză
și să plângi și apoi iar să mesele de sărbătoare în fami- toare. Țin minte că cea mai
zâmbești. De fiecare dată lia ta? frumoasă experiență din
când ajung la ea, bunica Pentru mine, aranjarea vacanțele petrecute la
mă așteaptă cu masa plină mesei este un ritual care bunici are legătură cu
de cozonaci uriași cu nucă, are legătură cu natura și, nopțile de vară, nopți cu
cărticica
Practică
povești magice spuse muncă, în relația cu priete prietenii dragi de acolo,
de bunici sub cerul liber. nii, cu colegii. livezile cu cireși, păsările și
Niciodată nu știam când florile din satul Delureni,
începe seara și când se ter Porți, din când în când, o toate șiau pus amprenta
mină, fiindcă pur și sim cămașă tradițională? E asupra mea întrun mod
plu eram vrăjită de faptul importantă asocierea noas- magic și mă cheamă mereu
că bunica nu îmi spunea tră cu rădăcinile? acolo, locul cu cea mai
povești din cărți, ea împle Ia de la bunica este una bună energie din lume.
tea realitatea cu tradiții din dintre cele mai dragi piese Tot ce mă înconjoară acolo
sat și cu mituri auzite în vestimentare și o port cu e autentic, natura este
copilăria ei și le spunea mândrie, mai ales că a fost fascinantă, cu grădini și
atât de frumos, încât cusută acum 50 de ani și livezi magice, cu case atât
mereu adormeam cu gân sa păstrat perfect. Atunci de frumoase, încât am
dul că eu sunt personajul când am primito, am impresia că trăiesc întro
principal din povestea ei. simțit că am căpătat o poveste.
Am prieteni foarte dragi, operă de artă făcută cu
care au ales să trăiască sufletul, fiindcă povestea Cum era fericirea în copilă-
acolo, cu familia, în satul acestei piese are amprenta rie? Dar acum?
Delureni, iar bucuria întâl stării bunicii mele, este Fericirea din copilărie este
nirii cu ei este la fel ca în senină și veselă, visătoare simplă și are legătură cu
copilărie, cu foc de tabără și blândă. senzații și emoții primare,
noaptea, cu mers la colin Asocierea cu rădăcinile e cum e bucuria de a te juca
dat sau la stropit, cu plim importantă atunci când în natură sau de a alerga
bări pe cal prin păduri, cu vrei să fii complet, să fii pe câmp, iubirea primită
ieșit pe dealuri, la cules de mai aproape de tot ce ai de la cei care îți îndrumă
zmeură. primit în dar, prin pașii, mirarea când
moștenire de la strămoși. înflorește un copac și
Ce ai adus la București de la descoperirea lumii cu
tine de acasă? Ai ochii bunicii tale. Cum te ajutorul părinților și a
Port în mine trăiri din copi regăsești în lumina lor? bunicilor, starea de bine
lărie, lecții de viață, mirarea Nu mam gândit vreodată care vine din bucuria
și visarea, curiozitatea și cum mă regăsesc atunci momentului.
dorința de a vedea dincolo când mă uit la ea, mai Din păcate, odată cu trece
de ce se vede. degrabă am un sentiment rea anilor, asimilăm mode
de acceptare necondițio le de fericire livrate de soci
„Cu minte” ca atitudine și nată, împletit cu o dragoste etate și totul devine mai
„rușinea” ca o manifestare infinită, atunci când îi văd complicat, uităm esența
a respectului în anumite chipul. fericirea nu mai are legătu
circumstanțe ți-au folosit în ră decât cu propria persoa
viață? Într-o perspectivă ideală, nă și cu ceea ce putem noi
Se spune despre noi, arde te-ai vedea în satul bunici- să simțim în momentul
lenii, că suntem serioși, lor tăi, ducând un trai prezent atunci când
punctuali, civilizați și simplu? există un echilibru între
politicoși, că avem simțul Traiul simplu e traiul sănă ceea ce gândim, facem și
răspunderii, iar toate aces tos și cine nu ar vrea să simțim.
te atitudini miau folosit în îmbătrânească frumos? Interviu de
diferite situații, la școală, la Bunicii, dealurile, pădurile, Ivana Iancu
Rețete dulci din familie
q Un șorț cu lalele roșii r Tartă cu mere

INGREDIENTE:
Cum o vedeam pe bunica aninându-și după Aluat
gât șorțul, același de ani și ani, mă vedeam
● 250 g făină
crescând, muncind să am bani să-i cumpăr
● 100 g unt
bunicii un șorț presărat cu lalele roșii, ca în
grădina noastră. Simțeam că mă apără, că mă ● 2 ouă
iartă pentru orice, îi spuneam toate relele ● 1 praf de sare
copilărești pe care le făceam, că ea nu mă ● 3 linguri apă
certa. Îmi plăcea să mă urc în pruni, să cânt, să Cremă
mă audă vecinii și să mă laude. Bunica îmi ● 300 g smântână
dădea voie, dar stătea lângă mine, pe când de ● 3 gălbenușuri
la tata și de la mama nu aveam așa bucurie,
● 2 linguri făină
nu aveau timp. Am avut și câteva mici acciden-
● 150 g zahăr
te, jucându-mă cu copiii prin locuri cam nesi-
gure, dar bunica știa să mă facă ● 2 plicuri zahăr vanilat
să sufăr mai puțin, să nu-mi fie frică, să am ● 6 mere
răbdare că trece, avea leacuri pentru orice
necazuri. Orice frunză, orice floare erau bune PREPARARE:
pentru a vindeca un necaz. Frunzele de piersic
uscate au făcut să-i crească surorii mele un
păr-pădure; ea avea un păruț subțire, fragil și
1 Se prepară blatul de tartă: se
amestecă făina împreună cu untul,
ouăle, sarea și 3 linguri apă. Se fră-
rar, iar bunica a oblojit-o cu ele. mântă un aluat omogen, se modelează
Cum se prepara cașcavalul în casa bunicii: în formă de bilă și se înfășoară într-o
se scurgeau bine 8 pahare și jumătate de folie transparentă. Se dă la frigider
brânză de vaci; se trecea prin mașina de tocat pentru minimum 30 de minute.
carne și se presăra deasupra 1 linguriță de
bicarbonat de sodiu. Se încălzea ușor,
amestecând continuu cu lingura de lemn.
2 Se prepară crema pentru umplutu-
ră: se amestecă smântâna împreu-
nă cu gălbenușurile, făina, zahărul tos
Dacă apărea zerul, vasul se acoperea,
se lua de pe foc și se lăsa 10-15 minute, apoi se și zahărul vanilat. Se întinde o foaie de
scurgea zerul. Dacă nu reușeam să-l separăm, aluat și se așază cu grijă într-o tavă de
se adăuga încă o linguriță de bicarbonat și se tartă, îmbrăcându-se și pereții.
încălzea mai departe. După ce se topea totul Deasupra se repartizează crema în
bine și se îngroșa puțin, se adăugau strat uniform.
3
2 linguri și jumătate de unt topit, chimion, Merele se curăță de coajă și cotoa-
anason sau mărar. Când masa era gata, re, pulpa se taie felii subțiri, care
trebuia să fie omogenă și vâscoasă. se așază suprapuse peste stratul de
Se turna imediat într-un vas curat uns
cremă. Se dă tarta la cuptor timp de
cu unt și se trecea într-o încăpere rece. Când
voiam să îl scoatem din vas, îl scufundam câte-
cca 45 de minute. După ce este gata,
va secunde în apă fierbinte. Se lăsa să se se scoate din cuptor și se lasă să se
răcească și să se întărească. răcească în formă.
Florica Faur, Jimbolia, Raluca Ramona Pop,
jud. Timiș Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș
cărticica
Practică

q Condimentul potrivit r
Pentru mine, bunica a fost

„master chef”. M-a învățat
să fac sarmale, chiftele,
cozonac, plăcintă, compot
și vestitele „foi cu cremă”. În
iunie, când suna ultimul
clopoțel, eu aveam bagaje-
le făcute și plecam la bunici.
Sunt născută în august și
am vrut să-mi sărbătoresc
ziua la bunici. Fiindcă nici
bunica, nici mama nu aveau timp să „prăjitu-
rească” pentru mine, am decis să mă descurc și
Foi cu cremă de nuci
fără ajutorul lor. Mi-am luat ajutoare de nădej- Foi: 3 ouă, câte 12 linguri zahăr, ulei și
de, pe prietenele mele, și cu rețetele scrise pe lapte (apă minerală), 1 linguriţă
hârtie, am început aventura. Bunica îmi lăsase o bicarbonat de amoniu, 2 linguri zeamă de
rețetă de foi cu cremă de nuci. Am pregătit alua- lămâie, esenţă de vanilie, 800 g făină
tul pentru foi, le-am copt cam mult și încă mi-a Cremă de nuci: 200 g zahăr, 700 ml lapte
mai rămas aluat. Așadar distracția a început. 1 lingură cacao, 200 g nuci măcinate
Am început să ne batem cu aluat în casa mare a 200 g unt, esenţă de rom
bunicii, fără să ne gândim că în urma noastră
rămâne o priveliște dezolantă. Foi: Ouăle se mixează cu zahărul timp de
După joacă, a urmat încă o repriză de muncă: un minut. Se adaugă uleiul, laptele, bicar-
tortul. Am încercat să preparăm blatul, dar nu bonatul stins în zeamă de lămâie, esenţă
ne-a ieșit. Singura soluție a fost cumpărarea de vanilie, făină. Aluatul se frământă bine,
unui blat de tort. Prietena mea Georgiana l-a apoi se împarte în trei bile egale. Se întind
însiropat, l-am umplut, l-am decorat și, surprin- trei foi dreptunghiulare, egale, care se coc
zător, a ieșit delicios. Într-un final, am umplut și pe fundul tăvii de aragaz, timp de 6-7
foile cu o cremă de nuci acceptabilă. Apogeul a minute, fără să fie întoarse.
fost când bunica s-a întors de la câmp și a găsit Cremă de nuci: laptele se amestecă cu
dezastrul din casă. Ne-am organizat pe urmă și, zahărul şi se pun pe foc. Când laptele înce-
sub atenta supraveghere a bunicii, am făcut pe să fiarbă, se adaugă nucile măcinate
casa lună. amestecate cu cacao. Crema se lasă să fiar-
Altă dată, bunica pregătea bulionul într-un bă, la foc mic, amestecând constant, până
ceaun în curte, pe pirostrii. Când bulionul era când se îngroaşă. După ce se opreşte focul,
aproape gata, sora mea s-a gândit că nu e sufici- se încorporează untul tăiat în bucăţi mai
ent de condimentat și... a luat o lopățică de nisip și mici, amestecându-se energic până se
a aruncat-o în bulion. Toată producția a fost com- încorporează toată cantitatea. La final se
promisă. Pe moment supărarea bunicii a fost adaugă esenţă de rom.
mare, dar acum se amuză copios de câte ori își Asamblare: foile coapte se umplu cu crema
aduce aminte. de nuci. Se aşază peste ele un fund mai
Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, greu şi se lasă astfel 3-4 ore, la rece.
jud. Buzău Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. Buzău
cărticica
Practică
Negresă Se topesc 200 g ciocolată amă-
din albușuri
ruie în 150 ml lapte, cu 150 g
unt; se lasă să se răcească. Se
bat 8 albușuri cu 1 praf de
sare; se adaugă 10 linguri de
zahăr, apoi compoziţia de cio-
colată, 1 linguriță esență de
rom, 1 vârf de cuțit de bicar-
bonat stins cu 1 lingură zeamă
de lămâie. Se înglobează 150 g
făină amestecată cu 1 praf de
copt şi la final 150 g nucă
măcinată. Se obține o compo-
ziţie ca o smântână, care se
toarnă într-o tavă de 25x35 cm
tapetată cu hârtie de copt. Se
coace 45 min.; se lasă să se
răcească, apoi se taie şi se
pudrează cu zahăr.
Octavia Mărculescu, Șag,
jud. Timiș

q „Păpușa bunicii” r Melcișori

Am fost un copil dorit de întreaga familie, dar
când am venit pe lume, bunica a fost cea care
din foitaj cu gem
și-a dorit cel mai mult să mă ţină în braţe. Își INGREDIENTE:
dorea o nepoţică pe care să o poată alinta și pe Rețeta bunicii: ● 300 g făină ● 200 ml
care să o aranjeze ca pe o prinţesă. Așa a și fost. apă călduţă ● 100 ml ulei ● 1 kg mere
M-a iubit și mă iubește enorm. Când eram mică, rase ● zahăr după gust ● 50 ml vin alb
stăteam tot timpul amândouă, iar eu o „isco- ● zahăr vanilat ● zahăr pudră pentru
deam” la tot ce făcea, în casă sau pe stradă, la
ornat
cumpărături, ca să fac și eu la fel. Cele mai fru-
moase momente erau în bucătărie. Bunica m-a
Rețeta mea: ● 300 g făină ● 200 ml apă
învăţat primele reţete, cu dragoste și răbdare. călduţă ● 100 g unt de arahide ● 200 g
Mă punea să notez anumite lucruri, uneori chiar migdale măcinate ● 1 borcan dulceaţă
reţete întregi, pentru mai târziu. De exemplu: ● zahăr pudră pentru ornat
cel mai bun borș se pregătește în putini mici, din
lemn de stejar, de cel puţin 8-10 l capacitate; se
PREPARARE:
spală putina și se opărește, apoi se limpezește
bine; în lipsa putinilor, se folosesc borcane de 5-8 1 Se face un aluat din apa călduţă şi
200 g făină. Se întinde o foaie sub-
ţire, iar din restul de făină şi ulei sau
l; acestea se umplu pe sfert cu tărâţe de grâu, în
care s-a amestecat și un pumn de mălai; ameste- unt de arahide se face o biluţă de
cul se umezește cu apă rece, apoi vasul se umple aluat, care se pune în mijlocul foii
pe trei sferturi cu apă clocotită; se amestecă totul întinse şi se aplatizează cu mâna.
cu un făcăleţ și, când s-a răcit, se pun în vas 500 g Peste ea se împăturesc laturile foii
de huști; se acoperă vasul cu tifon curat și se lasă la întinse, ca la un foitaj obişnuit şi se
cald, în bucătărie, 24 de ore; se mai amestecă de întinde. Se împătureşte iar şi se lasă 20
2-3 ori, apoi borșul poate fi folosit.
de min. Se întinde din nou, se împătu-
Viaţa bunicii nu a fost deloc ușoară, cu familie și
serviciu, dar când eram copil și plecam amân-
reşte şi se lasă 20 de min. Se repetă de
două la plimbare, „gătite”, mi se părea cea mai câte ori este timp şi răbdare.
frumoasă femeie. Zâmbetul cald, blând ascun-
dea de multe ori lacrimi, supărări, dureri, din
care eu nu trebuia să știu nimic. După zeci de ani
2 Pentru umplutură, merele rase se
călesc în ulei, se adaugă zahărul şi
vanilia şi se stinge cu vin. Se lasă să se
de muncă, acum e răcească. Eu amestec migdalele cu dul-
pensionară și când ceaţă. Când umplutura este gata, se
o privesc îmi dau întinde aluatul şi se taie în dreptun-
seama că zâmbetul, ghiuri. Se aşază merele sau migdalele
bunătatea și price-
de-a lungul unei laturi, se rulează, apoi
perea au rămas în
se răsuceşte, formând un melcişor.
aceeași doamnă pe
care am iubit-o, pe Se procedează la fel cu restul de aluat.
care o iubesc și pe Melcişorii se pun în tavă, la distanţă
care o voi iubi toată unul de celălalt, şi se dau la cuptor.
viaţa mea. Când sunt gata, se ornează cu zahăr
Georgeta Petre, pudră şi se servesc.
Buzău Georgeta Petre, Buzău
cărticica
Practică

Șvăboaica mea iubită

Prăjitură cu
q r
smântână şi stafide
Nu mă exprim ușor INGREDIENTE:
când vine vorba Blat: ● 2/3 cană zahăr tos (1 cană de 300
despre propriile ml) ● câte 1 3/4 cană făină și fulgi de
sentimente. Nu
ovăz ● 1 linguriţă bicarbonat de sodiu
mă veţi auzi
● 1 cană unt rece ● 3/4 linguriţă cu sare
spunând des
„Te iubesc!”, dar Cremă: ● 900 g smântână grasă ● 300 g
pentru că este stafide ● 3 gălbenuşuri ● 3/4 cană zahăr
vorba despre ● 3 linguri cu vârf făină ● 1 fiolă esenţă
bunici, despre vanilie ● 1 plic zahăr vanilat bourbon
amintiri și dezvălu-
● coaja de la 1 lămâie
iri, o să povestesc des-
pre bunica mea, șvăboaica
PREPARARE:
– așa am alintat-o dintotdeauna. Este bunica la
care am ţinut cel mai mult și căreia nu am apu-
cat să-i spun niciodată „Te iubesc!” înainte să 1 Blat: se tapetează o tavă de 25x35
cm cu hârtie de copt. Cuptorul se
încinge la 180°C. Într-un bol se pregă-
părăsească această lume, în data de 1 martie
2017. Tocmai de aceea, pentru că nu am spus-o teşte blatul şi crusta. Se amestecă făina
la timpul potrivit, îi dedic acest articol ei, bunicii cu zahărul, fulgii de ovăz şi sarea, plus
mele, șvăboaicei mele, de care îmi este tare dor, bicarbonatul și se amestecă totul. Se taie
dar pe care o simt mereu cu mine și căreia îi untul cubuleţe şi cu mâinile se încor-
mulţumesc pentru tot ceea ce m-a învăţat. Dacă porează; rezultă firimituri. Cu ½ din
stau să mă analizez fizic, voi găsi multe detalii această compoziție se tapetează fundul
pe care le-am moștenit de la ea: forma degete- tăvii de copt, care se dă 7 min. la cuptor.
lor, forma picioarelor, părul. Tot de la bunica am
Se lasă apoi la răcit. Restul de firimituri
moștenit și plăcerea de a prăjituri; când vorbesc
de șvăboaică, trebuie să pomenesc și de prăji-
se dau la frigider până când se vor folosi.
turi. Mi-o amintesc învăluită în miros dulce de
vanilie, căci nu exista duminică pentru ea fără
ceva dulce: tartă cu fructe, biscuiţi, cremșnit ca
2 Cremă: stafidele se înmoaie în apă
călduţă 1-2 ore, apoi se scurg. Se
amestecă smântâna cu zahărul tos,
la Banat – de loc eu sunt din Jimbolia, lângă zahărul vanilat şi esenţa de vanilie plus
Timișoara –, cornuleţe, negrese, prăjitură cu făina şi gălbenuşurile. Se pune totul pe
nucă sau gogoși. La sfârșit de săptămână, după baie de aburi şi se lasă la fiert până se
ce terminam școala, dormeam serile la ea: de îngroaşă. Se lasă să se răcorească și se
cum intram în curte, simţeam mirosul de coptu- înglobează coaja de lămâie şi stafidele.
ră, de dulce. Prăjiturile așteptau la rece pentru
Se toarnă crema peste blat, se presară
ca a doua zi, duminică, să fie tăiate și așezate pe
restul de firimituri şi se coace 30 min.,
platou în camera de zi. Toată pasiunea mea ei
i-o datorez. Multe reţete le-am făcut împreună, până se colorează uşor în auriu. Se
multe le-am furat și eu, le-am scris, preparat și lasă la răcit, apoi se dă peste noapte la
pozat și mi-am promis că le voi lăsa și eu moște- frigider, iar a doua zi se porționează.
nire fetei mele, nepoatelor și strănepoatelor! Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului,
(continuare în pagina 40) jud. Brașov
cărticica
Practică

q Șvăboaica mea iubită r Rotițe cu cafea

De exemplu: Dacă nu INGREDIENTE:
aveţi huște pentru a Rotiţe
umple borșul, puneți ● 6 albuşuri ● 360 g zahăr
într-un borcan de sticlă ● 200 g nucă măcinată
500 g tărâțe, 200 g mălai ● 3 linguri făină
și 1 l apă rece, amestecați. Cremă și grilaj
În mijloc se adaugă ¼ ● 300 g unt ● 300 g zahăr praf
pâine neagră, o crengu- ● 1-2 linguri cafea solubilă
ţă de vișin, câteva fire de ● 6 gălbenuşuri
leuștean și frunze de ţeli-
● 150 g miez de nucă
nă și se toarnă 3 l de apă clocotită, cană cu cană.
● 100 g zahăr
Borcanul se acoperă și se învelește în cârpe,
astfel încât să se păstreze cald. Vara borșul se
acrește de pe o zi pe alta, iarna îi ia și 3 zile. PREPARARE:
Acest prim „borș” se poate arunca, dar se păs-
trează 250 g de huște, depuse pe fundul borca-
nului. La a doua umplere se amestecă
1 Rotiţe: se bat spumă tare albuşuri-
le cu zahărul. Se amestecă nuca
măcinată cu făina, apoi se adaugă
250 g huște, 500 g tărâţe, 200 g mălai și apă treptat în albuşurile bătute spumă.
rece. Apoi se adaugă crenguţa de vișin, leuștea- Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt,
nul și ţelina și abia apoi se pune iarăși apă fier- se aşază cu linguriţa compoziţie cam
binte (vreo 3 l). Dacă nici acum borșul nu iese cât o nucă. Se introduce tava în cupto-
acru, se repetă prima fază, adică umplerea, în rul încălzit, la foc mic, până ce rotiţele
care se pune și o bucată de pâine. Huștele se
se rumenesc puţin (10-15 minute
pot păstra și la frigider.
Ardei copţi: ardeii se pun pe un grătar de ara-
maximum).
gaz și se coc, sau cel mai bine pe plită, afară, cu
foc de lemne. Se presară sare, se lasă acoperiţi
într-un vas pentru a se înmuia pieliţa, apoi se
2 Cremă: se freacă spumă untul cu
zahărul praf şi cafeaua solubilă,
apoi se adaugă pe rând gălbenuşurile.
curăță și se pun pe un platou mai adânc. Se
călește 1 ceapă tocată cu un praf de sare. Se
adaugă 3 roșii tăiate cubuleţe și se lasă totul să
3 Se umplu rotiţele cu crema de nes,
având grijă ca partea netedă a roti-
ţelor să fie în exterior. Se ung cu foarte
fiarbă, nu foarte mult. Dacă e nevoie, se adau- puţină cremă şi marginile rotiţelor, să
gă încă puţină apă. Se condimentează cu sare se prindă grilajul de ele.
și piper. Când s-au înmu-
iat legumele, se ia oala
de pe foc și se adaugă o
4 Grilaj: se caramelizează zahărul
tos, se adaugă nuca tăiată bucăţi,
se amestecă bine, apoi se răstoarnă pe
lingură de oţet. Ardeii se
presară cu 2 căţei de o farfurie umezită cu apă rece.
usturoi pisaţi și servesc
cu sosul de roșii.
Oana Bîrgăoanu,
5 Când se răceşte, se dă prin maşina
de tocat, apoi se tăvălesc rotiţele
prin grilaj.
Lunca Câlnicului, Viorica Eva Muntean,
jud. Brașov Petroșani, jud. Hunedoara
cărticica
Practică

q Bunica mea mi-a colorat copilăria r
Nimic nu e ne așteptau pe masă. Iată alături o rețetă deli-

mai frumos cioasă de papanași specifici zonei noastre, pe
decât copilă- care bunica ne-o pregătea foarte des. Tot de la
ria alături de bunica am învățat să fac dulceaţă de cireșe
bunici, când negre. Îmi amintesc cu drag de cireșul bătrân
alergam prin din grădina bunicii, plantat cu zeci de ani în
curte până la urmă de către soacra ei. Cireșul avea peste 60
lăsarea serii. de ani și făcea o dată la 2 ani niște cireșe grozav
Bunica mi-a de bune, din care noi pregăteam o dulceaţă
colorat copi- delicioasă. Deși era o treabă „murdară” și
lăria așa cum migăloasă, o ajutam în fiecare an pe bunica să
nimeni nu a pregătească dulceaţa.
făcut-o. Mi-ar Majoritatea reţetelor recomandă să se
plăcea să mai pună zahăr 1:1, dar nouă ne place dulceaţa
existe și în de cireșe negre amară, așadar am pus mai
ziua de azi puţin zahăr și a ieșit chiar pe gustul nostru.
copilărie ca a Încă mai am dulceaţă făcută în anul 2015 și
mea. care arată perfect, fără să fi prins aer sau să
Ne întâmpina facă mucegai.
cu zâmbete și ochii blânzi, de parcă voia să ne
soarbă din priviri. Bunica avea o vorbă: „De
când v-aștept, mă doare-n cept (piept)”. Bunica
mea a fost o fiinţă magică, de o înţelepciune,
energie, frumuseţe și bunătate ieșite din comun.
Se trezea prima și se culca ultima. A fost mereu
cu zâmbetul pe buze și era mulţumită doar când
toate fiinţele din gospodăria ei erau sătule și
fericite.
Recent s-a împlinit 1 an de când bunica nu mai
este. Încă nu-mi vine să cred. Chipul ei brăzdat
de vreme, mâinile îmbătrânite, privirea senină,
toate îmi sunt vii în minte. Va fi mereu cu mine,
mereu în sufletul meu. Oamenii dragi nu mor nici-
odată, ci se transformă în amintiri frumoase.
Alături de ea pregăteam tot felul de bucate deli-
cioase. Ea a fost cea care mi-a trezit dragostea și
pasiunea pentru bucătărie. Când găteam ală-
turi de ea, totul părea atât de ușor și de grozav.
Punea atâta dragoste în tot ce făcea, încât orice
pregătea ni se părea nemaipomenit: fie că era
vorba de o supă de găină (crescută de ea), o
tochitură cu mămăligă sau un desert. În fiecare
zi pregătea câte ceva dulce. De multe ori, când
ne trezeam dimineaţa, clătitele sau papanașii
cărticica
Practică
Papanaşi cu dulceață de cireşe negre

DULCEAȚĂ DE CIREȘE NEGRE: PAPANAȘI:
Se scot sâmburii de la 10 kg cireșe Se amestecă 350 g brânză de vaci,
sare, 1 plic zahăr vanilat şi 2 ouă
negre. Se adaugă zahăr (3 kg la 6-7 kg
bătute. Se înglobează treptat 350 g
cireșe fără sâmburi). Se lasă la rece cel
făină amestecată cu 1 plic praf de
puțin câteva ore. Se pun la fiert la foc
copt; se frământă. Se împarte în 8
mic; se adună spuma. Se pune o lingură
bucăţi mărişoare şi 8 bucăţi mai mici
cu dulceaţă pe o farfurie; se dă la rece.
pentru moţ. Bucăţile mari se rotun-
Dacă se încheagă, se adaugă sucul de la
jesc, se turtesc şi se formează la mijloc
o lămâie şi 2 lime tăiate cubulețe; se
o gaură care se lărgeşte uşor. Din cele
mai fierbe 10-20 min. În total fierberea mici se fac biluțe. Se încing la foc
durează cca 4 ore, la foc mic. Se toarnă potrivit 500 ml ulei într-un vas de
dulceaţa în borcanele sterilizate, se înfi- fontă, până când o bucăţică de aluat
letează capacele şi se răstoarnă cu așezată în vas formează imediat bule
capacul în jos. După 15 min. se aduc în de aer în jurul ei şi pluteşte; se micşo-
poziţia normală, se acoperă cu o pătură rează focul. Se prăjesc papanaşii și se
groasă şi se lasă să se răcească lent. servesc calzi, cu smântână şi dulceaţă.
Oana Plăcintă, Suceava Oana Plăcintă, Suceava
PRACTIC Cărticica practică 43

Pe vremea bunicii
q r
Lăbuțe de urs
Pe vremea bunicii, fetele își spălau fața cu INGREDIENTE:
smântână făcută în ogradă, iar crema de față
● 180 g făină
era pe bază de ceară de albine. Detergenții erau
● 1 vârf cuțit praf de copt
din gospodărie; bunica lustruia obiectele din
● 130 g margarină
argint cu cenușă de lemne, de îți luau ochii. Azi
sunt și eu bunică și nu o dată sau de două ori, ci ● 120 g zahăr pudră
de mai multe ori unele idei păstrate de la bunici ● 1 plic zahăr vanilat
mi-au fost de folos. ● 60 g nuci măcinate
Pe atunci parcă eram mai sănătoși, carne se ● 25 g cacao
mânca de sărbători, în rest legume și fructe. ● 1 gălbenuș
Nepoții mei își dau coate azi dacă le povestesc ● 2 linguri lapte
că țineam toate posturile alături de familia mea ● 1 vârf cuțit scorțișoară
și nici nu mi se păreau grele. Fosta-i, lele, cât ai ● 1 vârf cuțit cuișoare măcinate
fost: acum mănânc după îndrumătorul medicu-
Glazură
lui curant diabetolog... Am început să bat câm-
● 100 g ciocolată neagră
pii, dar asta e, sunteți copiii mei de suflet, cărora
● 50 g ciocolată albă
îmi place să-mi deschid sufletul. Vă mulțumesc
pentru asta! Iată o rețetă de atunci: vin tonic. ● 50 g margarină
Se varsă puțin dintr-o sticlă de vin alb, ca să
facem loc pentru: o crenguță de cimbru, PREPARARE:
½ linguriță nucșoară rasă, 1 baton de scorți-
șoară, ¼ linguriță ghimbir proaspăt ras și
8-10 stafide mari. Se astupă sticla și se pune
1 Se prepară aluatul: făina se ames-
tecă împreună cu praful de copt,
scorțișoara, cuișoarele măcinate și
în cămară, la loc răcoros, umbros, 2 săptă- gălbenușul. Treptat se adaugă marga-
mâni. Se trece apoi vinul printr-o sită foarte rina tăiată cubulețe, zahărul, vanilia,
deasă. Se toarnă înapoi în sticlă, trecându-l
praful de cacao, laptele și nucile măci-
printr-un filtru de cafea (bunica folosea un
nate.
tifon împăturit de mai multe ori), se astupă
bine sticla și se etichetează. Pentru tonificare
se bea ½ pahar de 2 Se frământă bine aluatul, se face
din el o ruladă cu grosimea de cca
4 mm și se taie din ea, cu un cuțit
vin pur sau în ames-
tec cu apă. În copilă- ascuțit, rondele cu grosimea de cca
rie, sticla stătea pe 5 mm. Se pun într-o tavă cu hârtie de
corlată, în bucătărie copt și se coc la cuptor 10 minute.
3
și scria pe ea „vin Pentru glazură, se topește ciocola-
de leac”. ta neagră, la care se adaugă și
Mai târziu am găsit margarina.
rețeta într-un ziar
vechi, să fie mai
bine de 20 de ani de 4 Ciocolata albă se topește la bain-
marie. Se glazurează fursecurile
reci cu ciocolată neagră și se desenea-
atunci.
Ilinca Din, ză lăbuțele cu ciocolată albă.
Strâmbeni, Andy Drienyovszki,
jud. Argeș Nădlac, jud. Arad
cărticica
Practică

g
Tort cu cremă de cafea Spinare de căprioară

Blat: 6 ouă, 6 linguri zahăr, Blat: 8 ouă, 8 linguri zahăr, 2 linguri făină
6 linguri ulei, 6 linguri făină, 1 lingură cacao, 1 plic praf de copt
1 plic praf de copt Cremă de vanilie: 6 gălbenuşuri, 6 linguri
Cremă: 2 ouă, 250 g zahăr, 100 ml cafea zahăr, 4 linguri făină, 700 ml lapte gras,
fiartă (din 2 linguri cafea), 100 g ciocolată 5 pliculeţe zahăr vanilat
1 fiolă esență de rom, 200 g unt Glazură: 4 linguri zahăr, 4 linguri cacao,
Sirop: 50 g zahăr pudră, 250 ml apă 1 lingură făină, 20 ml apă, 100 g unt cu 80%
1 fiolă esență de rom grăsime, 4 gălbenuşuri
 Blat: se bat gălbenușurile cu uleiul, ca  Blat: se bat gălbenuşurile cu zahăr; se

pentru maioneză; se înglobează albușurile adaugă făină, praf de copt și cacao. Se înglo-
bătute bezea cu zahărul, apoi făina ames- bează albuşurile bătute cu sare. Se coace
tecată cu praful de copt. Se toarnă într-o într-o formă tapetată cu hârtie de copt. Se
formă tapetată cu hârtie de copt; se coace lasă în formă să se răcească.
30-35 de minute.  Cremă: se bat gălbenuşurile cu zahăr,
 Se lasă să se răcească blatul și se taie se înglobează făină, zahăr vanilat şi lapte.
apoi în două foi. Se stropește cu un sirop Se pune la fiert pe baie de aburi, până se
fiert din zahăr, apă și esență de rom. îngroaşă. Se lasă să se răcească complet.
 Cremă: se amestecă ouăle cu zahăr,  Glazură: se amestecă zahărul cu făină şi
cafea, esență de rom și ciocolată rasă și se cacao; se toarnă apă până se obține o com-
fierb pe baie de aburi, amestecând conti- poziţie groasă. Se fierbe pe baie de abur
nuu, până ce compoziția devine ca o până devine lichidă și se lasă să se răcească.
smântână. Se mixează untul spumă şi se adaugă pe
 Se lasă la răcit și se înglobează untul rând câte un gălbenuş. Când glazura s-a
bătut spumă. Se pune o parte din cremă răcit, se înglobează compoziția de unt.
între cele două foi de blat, apoi cu restul  Se scoate blatul, cu tot cu hârtia; se unge
de cremă se îmbracă tortul și se ornează cu cremă, se rulează în hârtie, apoi se glazu-
după preferință. rează. Se lasă la frigider câteva ore.
Zena Pintea, Timișoara, jud. Timiș Emilia Elena Andrei, jud. Dâmbovița
g

cărticica
Lili povestește Practică
Bunicii au avut şi ei proble- face cei mai călduroşi botoşei
mele lor, necazurile lor, dar de lână şi cele mai grozave
viaţa avea alt curs şi alte conserve.
valori erau importante. O iubim toţi şi ne străduim
Nu ştiu dacă erau mai feri- să-i arătăm la timp recunoş-
ciţi, dar nouă, urmaşilor, ne tinţă.
place să credem că da. Îi Apoi urmez eu. Nepotul meu
făceam bunicii o groază de îmi spune yaya, care în limba
șotii, dar deşi era o persoană greacă înseamnă tot bunica.
aspră la vorbă, întotdeauna Şi eu mă străduiesc ca peste
îmi lua apărarea când luam nişte ani buni, sper, să poată
o notă mai proastă sau îi să spună despre mine că
ceream bănuţi pentru bom- făceam cel mai bine din lume
boane sau un film. ceva, orice. Pentru că aşa e în
Imaginea bunicii nu se uită Dacă ar mai trăi, i-aş spune firea lucrurilor, să fim cei mai
niciodată, nici a tatălui sau a tot ce n-am apucat şi aş buni pentru cineva, să rămâ-
altor fiinţe dragi pe care le-ai ruga-o să-mi arate cum de îi nem nemuritori prin ceva,
pierdut, dar care ţi-au lăsat ieşeau toate „cocile” alea gus- celor pentru care contăm cu
ceva moştenire pentru tot toase, fiindcă făcea şi paste adevărat.
restul vieţii: trăsăturile fizice, de casă, ghiozlomele, sco- Vă doresc tuturor hărnicie,
hărnicia, veselia, dragostea vergi, pesmeţi cu brânză, bunătate, înţelepciune şi
pentru familie, bucuria cozonaci şi pâine la cuptorul multă, infinită dragoste,
meselor împreună, taina pre- ars cu beţe de viță. fiindcă se poate, deoarece
parării aluaturilor, limpezi- Dacă o mâncare îmi cădea niciodată nu e prea târziu.
rea vinului, întâmpinarea greu, mămăiţa mă trăgea de Cu mult drag,
sărbătorilor cu bucate pe aplecate cu oţet, pe mâini, la Lili
măsură. buric, în tălpi, apoi mă
Bunica Țica a avut vremurile dădea de 3 ori peste cap şi
ei, s-a bucurat să crească mă trimitea afară la aer.
strănepoţi şi a fost extrem de Şi-mi făcea bine, de la preso-
emoţionată „să prindă căde- punctură, de la placebo, cum
rea lui Ceauşescu”. A trăit s-ar interpreta acum, ce con-
toată viaţa fără frigider şi a tează, dacă trecea fără pastile.
pregătit zilnic tot ce trebuie Bunica s-a dus într-o iarnă
pus pe masă. Se aşeza cu grea, de Ignat, pe un viscol
picioarele întinse sub o cumplit.
măsuţă mică, rotundă, căreia Rândul ei a fost luat de
îi zicea iastace şi făcea foi de mama, să fie bunică, să facă

plăcintă subţiri şi elastice - plăcinte, pâine, să crească 4
cum sunt cele pe care le cum- nepoţi, să se bucure de stră-
părăm acum - fără grabă, nepot, pe care să-l aştepte cu
fără stres. drag şi şosete de lână. Mama
Vrei să-i ceri lui Lili un sfat? Scrie-i la

OP 77 - CP 208 BUCUREȘTI sau carticicapractica@casalux.ro
Terapii alternative
Marin Lupu locuiește de o „Am început să fac vin din din bob și acumulează
viață, împreună cu familia tinerețe, prin 83-84, în zahărul.
sa, în satul Breaza din secolul trecut”, spune L-am întrebat pe Marin
Buzău, într-o zonă renumită Marin Lupu. „Nu am Lupu despre soiurile
pentru vinurile sale. schimbat nimic. Am ținut românești de struguri și
Întâlnirea cu vinul lui am cu tărie la tradiția produce- despre valoarea lor. Mi-a
avut-o acum doi ani, când rii vinului - mai bine zis la răspuns zâmbind: „Nu o
am descoperit un om pasio- arta de a face vinul, fiindcă spun dintr-un patriotism
nat și pătruns de liniștea și ceea ce făceau bunicii exagerat. Am două soiuri de
bucuria de a face din vin noștri e o artă. Între timp, suflet, care nu au egal nică-
mai mult decât un produs am încercat să îmbunătă- ieri în lume: feteasca nea-
care se vinde, de a face o țesc câte ceva, să comple- gră, soi autentic românesc,
artă al cărei meșteșug tez calitatea vinului prin și tămâioasa românească,
tradițional îl păstrează cu perseverența de a cultiva aceea care, chiar dacă are
respect. L-am văzut anumite soiuri. origini în Grecia, se cultivă
respectându-și vinul, dar Mi-am propus să acumulez în zona noastră dinaintea
l-am văzut și cântărindu-i arome și am învățat să apariției filoxerei.”
aromele și culoarea, privind culeg strugurii la un anu- Filozofia sa? „Via este vie,
licoarea roșie în lumina stin- mit moment, să selectez cu iar vinul rămâne singura
să a amurgului: am avut atenție soiurile, fiindcă băutură vie. Producerea
impresia că sunt martorul pentru un vin de calitate e oricărei alte băuturi se face
unei adevărate simbioze foarte importantă prin modificări și trata-
între om și vin. E un lord al proporția de arome și de mente termice sau chimice.
vinului fiindcă, dincolo de zahăr dintr-un strugure. E Distilarea ucide tot ce e viu.
toate, are o filozofie a vinu- mult de vorbit despre Înainte, berea se făcea prin
lui și crede în arta de a găsi mucegaiurile nobile care fermentație, însă metodele
aroma perfectă, cu o dau parfumul, despre coa- moderne nu mai respectă
delicatețe și o tenacitate de cerea sau supracoacerea tradiția: pe o parte se bagă
parfumier medieval. strugurelui, care scade apa apa și hameiul, iar pe
cărticica
Practică
Despre tradițiile
vinului, transmise
în familia Lupu din
Breaza, județul Buzău
Miracolul Lupilor
Foto: George Mihai

Terapii alternative
cealaltă parte iese berea Orice viticultor trebuie să acum vreo 12-13 ani, când
industrială. Nu mai există știe ce vrea să facă din stru- am pus o esență de pelin în
acea perioadă de fermenta- gurii săi. Dacă vrei mulți vin și am obținut un vin cu
re îndelungată. Vinul e viu struguri, îi lași viei, la tăiat, gust amărui și parfumat. La
fiindcă trecerea de la must mai mulți „ochi”. Așa se o ediție de VinFest, o echipă
la vin se face lent. Drojdiile, vor obține struguri mulți. de degustători mi-a propus
adică bacteriile, sunt ele Însă e ca și cum ai pune să facă un documentar
însele vii și transformă prin greutăți în spatele unui despre asemenea vinuri:
fermentare zahărul în alco- copil: dacă îi pui multe în atunci m-am apucat să stu-
ol. Vinul rămâne o materie spate, aleargă greu, dacă îi diez intens subiectul. Am
vie, de aceea se cere respec- dai puțin de dus, aleargă descoperit și o rețetă pe
tat și băut în pahare potrivi- ușor. Deci mulți struguri care apoi am îmbogățit-o,
te. Vinurile roșii aromate se înseamnă și arome puține, iar acum am o rețetă pro-
beau dintr-un pahar bulbu- zahăr puțin și un vin slab prie. Nu am făcut studii de
cat, unde aromele sunt calitativ. Există un echilibru specialitate. Dragostea de
închise, nu se volatilizează în toate, pentru ca via să fie vie și de vin e ceva nativ,
și ne dau posibilitatea să le sănătoasă și vinul de calita- chemarea și pasiunea m-au
simțim. Vinului roșu îi sor- te. Și dacă vorbim despre făcut să învăț, să descopăr
bim parfumul și pe urmă îl fazele viei, drag îmi e și și să mă perfecționez. Sunt
bem.” culesul. Păstrez și acum mândru de vinurile mele.
Viticultura nu e ușoară aceeași bucurie pe care o Feteasca mea aș asocia-o la
fiindcă roadele pământului aveam în copilărie la cule- o masă cu prietenii cu un
sunt legate de mersul vremii sul viei. Toate operațiunile preparat din carne roșie,
din acel an. Despre lucrările le facem și acum, cu familia grasă sau cu cârnații de
de peste an, nea Lică ne și cu oamenii apropiați. Pleșcoi. Încercați să beți
mărturisește: „Toate fazele Cum mai așteptam în copi- forțat un pahar de vin și
sunt determinante pentru lărie culesul! Erau parcă veți vedea că e dur, neplă-
calitatea unui vin, de la toamnele mai generoase și cut. Vinul nu se bea de sete,
lucrarea cu care se începe, blânde, mâncam pastramă trebuie povestit, savurat. Și
tăiatul viei, până la cules. de oaie și cârnați, se făceau trebuie să îi acorzi atenție,
șezători cu bătrâni și tineri, mai mult decât unui om.
se juca, se cânta, era un Vinul este o poveste…”
ritual firesc, în care fiecare Aurel este unicul fiu al lui
își avea rostul lui. Acum Marin Lupu. A făcut studii
totul e o afacere, via nu e superioare de agricultură, a
prețuită, este exploatată, lucrat în administrație un
iar vinul însuși suportă timp, dar de o vreme a
agresiunea producției hotărât să stea aproape de
industriale.” tatăl său și „să fure” câte
Vinul Lupului are și varian- ceva din tainele vinului.
te îmbogățite cu arome de „Vinul meu preferat rămâ-
ierburi. „Acum sunt la ne tămâioasa noastră, care
mare căutare vinurile pro- a fost medaliată în 2008. Eu
Foto: George Mihai
venite din musturile în care sunt a treia generație de

sunt macerate ierburi. Sunt producători, așa că, împre-
rețete pe care nu le-am ună cu tata, am hotărât să
moștenit. Mi-a venit ideea, scoatem o linie de vinuri
cărticica
Practică
îmbuteliate. Ni s-a părut
normal să facem și pasul
acesta, tocmai fiindcă e
momentul ca vinul produs
în mod tradițional să fie
cunoscut de cât mai multă
lume. Povestea vinului nu e
simplă. Ca să ajungi să
transformi bobul în mira-
colul vinului, trebuie să ai o
vie sănătoasă. Tata a
dobândit singur toate
cunoștințele pe care le are.
Eu nu am studiat oeonolo-
gie în facultate, așa că am
devenit și eu autodidact în
domeniu. Am observat că
rețeta vinului ține de pro-
ducător. E ca în bucătărie.
Dacă trei chefi gătesc după
aceeași rețetă, rezultatele
nu vor semăna, fiindcă e
vorba de personalitatea,
gustul și așteptările fiecă-
ruia. Așa e și la vin.”
Mă interesa cum e cu soiu-
rile de vin și mai ales cu
trendul rosé-ului, despre
care nu știm foarte multe
lucruri. Ne place cum
arată. „Rosé-ul nostru e
produs din merlot lăsat să
fermenteze în coajă, un
anumit interval de timp.
Printr-un procedeu specific
de fermentare rămâne cu
nuanța rose. Nu e un ames-
tec de vin alb și roșu… „Buzăul e o zonă
„Mi-am propus să duc mai binecuvântată.
departe modul tradițional Avem norocul ca
de producere a vinului, să îl cele două hectare
fac cunoscut. Vreau să păs- de vie ale noastre
trez principiul familiei. să aibă un sol și o
Vinul e viu și nu trebuie lumină numai bune
agresat“, a spus Aurel. pentru tămâioasă
Reportaj și fetească”
de Ivana Iancu
g
g
Sărate românești
Cartofi gratinați
cu leurdă
1 kg cartofi
200 g leurdă
150 g cașcaval ras
½ l lapte
3 ouă
50 g unt
sare și piper
Pogăcele Pogăci cu nucșoară rasă
cu caşcaval jumări de casă  Se curăță cartofii și se

taie felii subțiri. Frunzele
200 ml lapte, 700 g făină 20 g drojdie de leurdă spălate și scurse,
40 g drojdie proaspătă 500 g făină cu excepția câtorva lăsate
1 lingură zahăr, 400 g 250 ml lapte întregi, se taie fâșii. Cu
caşcaval ras, 100 g 2 ouă cele întregi se freacă o
margarină, sare, 250 g jumări formă nu prea adâncă,
3 gălbenușuri, 3 linguri ulei 1 linguriţă după care se unge cu unt.
sare Se așază cartofii în formă,
 Se încălzeşte puțin lapte- se sărează și piperează.
le, se adaugă zahărul şi  Se prepară un aluat ca Se încinge cuptorul la
drojdia şi se lasă 10 min., pentru pâine: se dizolvă 200°C.
apoi se adaugă un praf de drojdia în puţin lapte  Se amestecă jumătate din
sare, gălbenuşurile şi ule- călduţ. cantitatea de cașcaval ras
iul. Se frământă, se acoperă  Se amestecă făina împre- cu fâșiile de leurdă și se
cu un şervet textil şi se lasă ună cu ouăle bătute, lapte- presară peste cartofi.
să crească la cald 2 ore. le, drojdia dizolvată şi  Laptele se dă într-un
 Se întinde o foaie de aluat, jumările măcinate. Se fră- clocot, iar după ce s-a răcit
se repartizează deasupra mântă bine aluatul şi se se amestecă cu ouăle,
margarina frecată și se pre- lasă la crescut la cald. se pune sare, piper și
sară 350 g caşcaval ras. Se  Pe planșeta tapetată cu nucșoară și se toarnă
împăturește foaia şi se lasă făină se întinde apoi o peste cartofi.
la crescut 40 min. Se repetă foaie de aluat cu sucitorul,  Se presară deasupra
operaţiunea de încă două se taie din ea rondele cu cașcavalul ras rămas, restul
ori, de fiecare dată împătu- buza unui pahar, se așază de bucățele de unt și se dă
rind altfel; a patra oară se într-o tavă cu hârtie de la cuptor 30-35 minute.
întinde cu sucitorul. Se taie copt şi se coc la cuptor  Acești cartofi se pot servi
rondele și se așază în tava 30-35 de minute. drept garnitură la friptură
cu hârtie de copt. Se ung cu  Pogăcile se servesc calde, de miel sau de porc, alături
gălbenuş, se presară caşca- alături de bere sau vin, dar de o salată de untișor și
val ras şi se mai lasă la cres- sunt bune şi reci. leurdă.
cut 30 min; se coc 30 min. Florentina Elena Nagy Ștefania
Elisabeta Gligor, Lupeni, Răduță,
Cenad, jud. Timiș Hunedoara București
g

cărticica
Practică

Sărate românești
Pâine albă Ciorbă de salată cu kaizer

250 g făină de grâu tip 000, 4-5 salate, 2 legături ceapă verde,
250 g făină de grâu tip 650, 25 g drojdie, 2 legături usturoi verde, 300 g kaizer,
4 linguriţe zahăr brun, 1 linguriţă sare, 3 ouă, 1 gălbenuş, 3 l apă, ½ l borş,
cca 300 ml apă, 1 gălbenuş, sare, piper, 1 legătură leuştean,
seminţe (amestec de floarea-soarelui, 1 legătură mărar, 1 legătură pătrunjel,
dovleac, susan, in) 200 ml iaurt sau smântână, 100 g orez
 Se pune într-un vas puţină apă călduță,  Se taie mărunt kaizerul şi se călește în
se adaugă drojdia şi zahărul. Se lasă la puţin ulei. Se adaugă ceapa verde tocată,
dospit 10-15 min. la loc cald. apoi usturoiul și apoi frunzele de salată
 Se cerne făina de 3 ori şi se adaugă sarea. mărunțite. După cca 5 min. se pune apă şi se
Se pune într-un vas şi se adaugă drojdia. Se fierbe ciorba cca 10 min.
amestecă şi se toarnă câte puțină apă caldă,  Se spală orezul şi se pune în oală. Se mai
amestecând. Se frământă 20 min. Se acope- fierbe totul cca 10 min.
ră vasul şi se lasă la dospit cca 1 oră la loc  Separat se face o omletă din 3 ouă şi se
cald şi ferit de curent. taie bucăţi, care se pun în ciorbă. Borşul se
 După ce a crescut, se frământă din nou. fierbe separat, se ia spuma şi apoi se toar-
Se tapetează o formă cu hârtie de copt sau nă în oală. Se dau câteva clocote, apoi se
se unge cu puţin ulei şi se pudrează cu stinge focul. După cca 5 min., se bate bine
făină. Se pune coca, se crestează cu cuţitul gălbenuşul, se adaugă iaurt sau smântână
în mai multe locuri şi se lasă încă 1 oră la şi puţină ciorbă din oală. Se pune apoi
crescut. Se unge cu gălbenuş bătut, se pre- totul în ciorbă.
sară seminţele şi se coace 1 oră în cupto-  Se taie mărunt verdeața şi se pune şi ea în
rul preîncălzit la foc mediu. Se scoate ime- oală. Se acoperă vasul 5 min., apoi se serveş-
diat din formă, se pune pe un grătar şi se te ciorba fierbinte, cu o lingură de smântână
acoperă cu un prosop curat. sau iaurt.
Paula Cândea, București Paula Cândea, București
g

cărticica
Practică
Se spală bine 750 g urzici. Se
fierb în apă clocotită cu sare, la
foc viu, apoi se scurg și se toacă
mărunt. Se înăbușă în 2-3 linguri
ulei, 10 fire ceapă verde tocată
mărunt. Se freacă 1 lingură ulei
cu 1 lingură de făină și se adaugă
treptat urzicile. Se subțiază cu
zeama în care au fiert și se pun la
fiert, la foc mic. Se lasă apoi
compoziția să se răcească, se
adaugă treptat 3 ouă crude bătu-
te, ceapa înăbușită, 2 linguri de
Drob
griș și 150 g cașcaval ras și se
potrivește de sare și piper.
Se prepară foaia de tăieței din
de urzici
1 ou, 1 lingură apă și 1 vârf de
cuțit sare și făină cât cuprinde.
Se tapetează cu ea o cratiță, se
lasă mai lungă pe margini, se
pune compoziția, se așază 5 ouă
fierte tari (întregi, jumătăți sau
sferturi) și se acoperă cu foaia de
tăieței de pe margini. Se dă la
cuptor și se servește rece.
Maria Bondar,
Oradea, jud. Bihor

g
g
Sărate românești
Borș Supă de vită Oblețelul este un peştişor

care trăieşte în apele dulci ale
cu verdețuri cu tăiței de casă Dunării; nu creşte mai mare
de 15-20 cm. Se mănâncă cu
500 g cartofi, 1 legătură 1 kg coaste de vită tot cu oase, dacă este prăjit
ceapă verde, 1 ceapă uscată 2 morcovi, 1 ceapă uscată bine, aruncând doar capul.
1 morcov, 2 legături lobodă 2 rădăcini de pătrunjel Este un peşte mic, dar foarte
roşie, 2 legături pătrunjel 1 păstârnac, 1 gulie mică gras şi foarte gustos.
2 legături leuștean 1 ţelină mică cu frunze
1 legătură ştevie
2 grămezi de urzici
sare, piper, 2 cuburi de vită
Tăiței: 2 ouă, sare, făină Oblețel crocant
½ dovlecel, 2 linguri pastă cât cuprinde
de ardei, 1 crenguţă de 1 kg oblețel proaspăt,
cimbru, 2 linguri orez,  Se pun coastele la fiert în 300 ml ulei, sare, 200 g
10 ouă de prepeliţă sau apă rece cu sare. Se spu- pesmet, câteva scobitori
5 ouă de găină, 20 ml ulei mează, se adaugă legumele
1 l borş, sare tăiate în patru și se fierbe la  Se curăță oblețelul de
foc mic până se desprinde intestine, se spală în mai
 Urzicile se opăresc în apă carnea de pe os. multe ape reci şi se pune
clocotită 3-4 min., se scurg,  Se prepară aluatul de într-o strecurătoare să se
se taie. Se călesc ceapa toca- tăiței, se întinde o foaie, se scurgă.
tă, morcovul şi dovlecelul lasă la uscat, apoi se taie  Se îndulceşte oblețelul cu
rase, cartofii cubuleţe, pasta foarte fin. un praf de sare, apoi se înşi-
de ardei, verdeaţa (fără leuş-  Se strecoară supa, se pun ră câte 4-5 bucăţi pe câte o
tean) tocată. Se adaugă urzi- cuburile de vită, piper scobitoare de bambus, care
cile, 1 linguriţă sare, apă şi se măcinat, iar când clocoteş- se înfige prin ochii peştişori-
fierb sub capac, 30 min. te, se adaugă tăiţeii. Se lasă lor. Se tăvăleşte fiecare grăma-
 Se adaugă borşul fiert să clocotească de câteva dă prin pesmet, apoi se pră-
separat, sare, piper, orez, ori, se stinge focul, se adau- jesc pe ambele părţi în ulei
leuştean tocat, cimbrul. gă verdeaţa tocată şi carnea încins. Se scot pe şerveţele
Când începe să fiarbă se de vită; se lasă 10 min. să se absorbante; se servesc simpli
adaugă câte un ou spart odihnească. Supa se poate sau cu mujdei de usturoi.
separat într-un bol. Când face și cu găluște de griș Oblețelul se poate prăji tăvălit
ouăle s-au ridicat la supra- sau tarhana de făină. prin mălai grişat.
faţă se opreşte focul. Elisabeta Gligor, Cenad, Anișoara Ursan, Cernavodă,
Lubița Iancu, Galați jud. Timiș jud. Constanţa
g
g

cărticica
Practică
Se amestecă 200 g făină cu 150 g din tavă. Se bat 3 ouă cu 150 g
unt și 2 linguri cu apă și se fră- smântână, sare și piper, se
mântă până se formează un adaugă în tavă peste restul
aluat. Se întinde o foaie mai compoziției, se taie excesul de
mare decât forma de tartă. Se aluat de pe marginea tăvii și se
tapetează tava de tartă cu unt și dă tava la cuptor pentru 30-35
se așază aluatul. de minute. Când tarta se răcește,
Se taie 300 g costiță afumată și se porționează și se poate servi
2 ardei grași roșii în felii, se alături de un sos iute.
călesc și se adaugă peste aluatul Ana Kis, Cluj-Napoca, jud. Cluj
Tartă țărănească
g
Sărate românești
Aluat:
400 g făină albă
5 linguri ulei, 1 linguriţă
sare, 1-2 pahare apă
călduţă
Umplutură:
500 g telemea de oaie
300 g telemea de vacă
3 fire ceapă verde
6 ouă, 300 ml ulei
 Se frământă la cald aluatul

din făină, sare, 5 linguri ulei,
adăugând progresiv apă
Plăcintă cu brânză, mărar şi ceapă caldă. Trebuie să rezulte un
aluat moale şi nelipicios; se
se lasă să se odihnească cel
400 g făină albă făină albă. Se frământă cel puţin 15 min.
20 g drojdie proaspătă puţin 10 min., până când  Se frământă din nou până
1 linguriţă sare de mare aluatul e neted şi elastic. devine neted şi uniform. Se
50 ml ulei de măsline Se face o minge din el, se împarte în două și se întind
300 ml apă călduţă pune în bolul tapetat cu foi groase de 5-6 mm; se ung
1 kg brânză sărată făină, se acoperă cu un cu ulei pe toată suprafaţa şi
1 legătură ceapă verde prosop și se lasă la dospit se mai lasă 10 min.
1 legătură mărar 15-20 min. Se scoate apoi  Pe un prosop curat se
pe blat și se frământă ușor pune una din cele 2 foi şi se
 Se dizolvă drojdia într-un pentru a scoate aerul din întinde uşor cu mâna, se
bol cu apă caldă. Se adaugă el. Se întinde o foaie şi se trage uşor de capete dându-i
2 linguri ulei de măsline şi pune în tava unsă şi tapeta- o formă ovală. Trebuie să fie
3-4 linguri de făină, se tă cu făină. subţire, să se vadă prosopul
amestecă bine cu un tel şi  Se frământă brânza sărată, prin ea şi lungă cât masa.
se lasă aşa 2-3 min. Se se adaugă ceapa verde şi  Umplutură: se dă brânza
pune restul de făină într-un mărarul tăiate mărunt, apoi pe răzătoarea fină; se adau-
bol larg şi se formează în se repartizează egal peste gă sare, 5 ouă bătute și
mijlocul ei o gaură. Acolo foaie. Se acoperă cu cea de-a ceapa verde tocată mărunt.
se toarnă amestecul cu doua foaie, iar deasupra se Se pune ½ de compoziţie pe
drojdie, apoi se amestecă unge cu un gălbenuş frecat prima foaie, se rulează foaia
încet cu o lingură, până se cu puţin ulei. în prosop până la jumătate;
încorporează toată făină.  Se pune plăcinta în cup- apoi se rulează din capătul
Se lasă aluatul să stea timp torul încins la 200°C, iar opus. Se taie plăcinta în
de 5 min., pentru ca făina după 15 min. se scade tem- bucăţi egale, se așază în tavă
să absoarbă toată apă. peratura din cuptor la lipite. Se ung un ou bătut cu
Se frământă încet, cu mâi- 170°C şi se mai lasă să se puţină sare și se rumenesc la
nile, în castron şi, când coacă plăcinta 30 min. cuptor la foc mediu.
începe să se închege, se Florica Daliana Trifa, Dana Ioana Suto,
pune aluatul pe blatul de Oradea, Petrila,
lucru tapetat cu puţină jud. Bihor jud. Hunedoara
g

cărticica
Practică
Plăcintă
dobrogeană

g
Sărate românești
Ciorbă de varză cu Șuncă marmorată

perişoare de tarhana de pui
1 varză, 1 ceapă, 1 lingură untură de porc, 1200-1400 g piept de pui
1 linguriţă boia, chimion măcinat, foi de 1 lingură boia
dafin, 1 lingură pastă de ardei, 500 ml 7-10 căței de usturoi
bulion, sare, piper, 1 lingură făină, leuştean 1 lingură cu sare
Perişoare: 200 g tarhana, 1 lingură ulei, 1 1 lingură mărar uscat
ou, 500 g piept de curcan sau carne de porc, 1 lingură oregano
1 lingură făină, 1 ceapă, boia, sare, piper ½ lingură piper
40 g gelatină la plic (nu foi de gelatină)
 Ceapa tocată se călește în untură până
devine sticloasă. Se adaugă varza tocată, cca  Se spală carnea, apoi se șterge cu un
3 l de apă, foile de dafin şi condimentele. Se șervet de bucătărie. Se taie carnea în fâșii,
lasă la fiert până când sunt aproape gata. se pune într-un bol. Peste carne se adaugă
 Se prepară perișoare: se încinge uleiul, se gelatina, sarea, piperul, condimentele și
adaugă tarhanaua şi se lasă la rumenit. Se usturoiul pisat. Se amestecă bine și se lasă
adaugă 300 ml apă caldă şi se lasă până ce la marinat 1-2 ore.
tarhanaua va absorbi apa. Se pune puţină  Într-o pungă pentru cuptor se pun fâșiile
boia, sare şi piper. Se acoperă cu capac şi se de pui, fără a lăsa spații între ele. Se leagă
lasă la răcit. Se adaugă apoi carnea tocată, punga cu ață alimentară, se dau câteva
ouăle şi făina. Se amestecă şi se fac perişoare găuri cu o scobitoare, apoi se așază într-o
care se pun în ciorbă; se lasă să fiarbă. tavă de chec. Se dă la cuptor pentru 60 de
 Se amestecă într-un bol făina cu pasta de minute. Se scoate și se așază o greutate
ardei şi bulion. Se toarnă în ciorbă. Se lasă să peste ea.
dea în clocot; se potrivește de gust, se ia de  Se lasă la rece în frigider minimum 8 ore,
pe foc, se adaugă leuşteanul și se acoperă cu cu greutatea peste ea, apoi se poate servi.
capac până la servire. Maria Alexandra Tîrloiu,
Iuliana Lako, Cenad, jud. Timiș Timișoara
g

cărticica
Practică
Se călesc 1 ceapă și 4 căței de usturoi, tocate;

se adaugă 400 g ciuperci feliate, 1 ardei capia
tăiat cubulețe și 1 legătură de mărar, tocat.
Se lasă să se răcească și se adaugă 1 linguriță
smântână, 1 ou și puțină sare. Se prepară un
aluat din 500 g făină, 1 linguriță bicarbonat,
5 linguri ulei, 1 lingură oțet și 1 praf de sare;
se adaugă 1 linguriță praf de cuișoare și
1 pahar de ceai concentrat de mentă. Se fră-
mântă o cocă fermă și se întinde o foaie de
½ cm grosime. Se acoperă cu un strat subțire
de umplutură și se formează o ruladă; se dă la
cuptor.
Păștița Curăroiu, Târgu Jiu, jud. Gorj
Ruladă cu ciuperci
Sărate românești
Se aleg frunze de ștevie fra-

gedă, se spală și li se rup
cozile. Adunate mai multe
la un loc, una peste alta,
frunzele se sucesc și se
leagă cu un capăt de sfori-
cică. Astfel se așază pe un
grătar încins și se prăjesc
de jur-împrejur, după care
se curăță de resturile de
sfoară.
Într-o strachină, în care
s-au rupt în bucăți ardei
roșii, subțiri și iuți, se pun
păpușelele, iar peste ele se
toarnă saramură, neuitând
nici mămăliga, caldă sau
rece.
Păpușele
Anișoara Goleanu,
Piatra Neamț, jud. Neamț de Dragavei

cărticica
Practică
Se taie câteva bucăţele paste pătrățele; se lasă un strat de smântână şi

sub formă de creastă din- cca 8 min. Se scot și se un strat de paste. Se con-
tr-o bucată de 200 g de scurg. Se amestecă într- tinuă până se termină
slăninuță de casă - se vor un bol 150 g caş de oi fră- toate ingredientele.
pune deasupra caserolei, mântat, cu 150 g telemea Deasupra se presară piper
după ce e gata mâncarea. şi 75 g caşcaval, rase. Se proaspăt măcinat, 75 g
Restul se taie în cubuleţe pune pe fundul unei for- caşcaval ras, crestele de
sau fâşii fine. Se prăjesc mei termorezistente un slăninuţă prăjită şi se dă
într-o tigaie, cu 1 cârnat strat de slăninuţă şi câr- la cuptor, la foc iute, până
afumat tăiat rondele. Se năciori, un strat din prinde crustă rumenă.
scot. Se pun la fiert într-o amestecul de brânză, un Angelica Nistor, Baia Mare,
oală cu apă şi sare 300 g strat de mărar tocat fin, jud. Maramureș
Blidul
cosaşului
Sărate românești
Se prepară mămăliga
din mălai, apă și sare.
În loc de apă se poate
folosi lapte.
Mămăliga fierbinte se
întinde într-un vas, în
grosime de două dege-
te. Cu un polonic se
fac adâncituri și se
pune în fiecare câte un
ou (câte persoane sunt
la masă). Peste fiecare
ou și peste mămăligă
se pun unt și brânză
frământată. Se dă la
cuptor până se întă-
resc ochiurile.
Se poate înlocui mămă-
liga cu un piure.
Tereza Filip, Bacău
Ouă în cuiburi de mămăliguță

cărticica
Practică
Se pun 25 g drojdie
într-un păhărel de
lapte călduț cu puțin
zahăr. Se cern 500 g
făină, se toarnă peste
maia, se adaugă 1 ou,
sare și piper după gust,
apoi piureul rece din
300 g cartofi. Se fră-
mântă bine, se acoperă
cu un prosop și se lasă
Langoși cu cartofi
la dospit 40 de minute.
Din aluat se rup
bucățele, se fac biluțe,
se întind puțin cu mâna
și se prăjesc în ulei
încins. La servire se ung
cu un strat gros de
smântână și se presară
mult cașcaval ras.
Iuliana Lako, Cenad,
jud. Timiș
Această rețetă
o am de la mama,
ea ne făcea tot
timpul. Ea nu
folosea drojdie
și le mâncam
simple, deoarece
nu ne permiteam
să folosim
dulceață
sau gem.

g
g
Sărate românești
700 g măruntaie de pui

(inimi, pipote
ficăței de pui)
2 cepe mari
1-2 căţei de usturoi
2 ardei roşii copţ
200 g roşii întregi
sare, piper
busuioc uscat
cimbru uscat
500 ml apă
Sărmăluțe din Fasolică în crustă 1 legătură pătrunjel verde
2 linguri ulei
piept de gâscă de pâine
 Se pun la foc măruntaiele
500 g piept de gâscă tocat 500 g fasole albă, scăriţă curăţate, spălate şi porţiona-
25 frunze de hrean fragede afumată, 2 morcovi te, într-un vas cu 2 linguri de
50 g orez, 1 ceapă, 1 morcov 1 ceapă, sare, piper ulei şi se presară puţină sare
1 ardei capia copt, cimbru ½ ardei capia peste ele.
2-3 linguri de bulion 1 linguriţă boia dulce  Se lasă să se rumenească
2 lin-guri de ulei, piper 2 linguriţe bulion uşor, învârtindu-le de pe o
foi de dafin cimbru, 1 pâine de casă parte pe alta, apoi se adaugă
ceapa tăiată julien şi se mai
 Se spală și se taie la dimen-  Cu o seară înainte de a lasă până când ceapa începe
siunea potrivită frunzele de prepara fasolea, se pune la să se pătrundă uşor.
hrean (partea dinspre vârf), înmuiat într-o oală cu apă,  Se adaugă apă fierbinte
apoi se opăresc în apă cloco- până dimineaţa. cât să fie acoperite ingredi-
tită. Se rade morcovul, se Fasolea înmuiată se pune entele şi se lasă să fiarbă la
toacă ceapa, apoi se călesc în într-o oală cu apă împreu- foc scăzut, până când
2 linguri de ulei. Se adaugă nă cu scăriţa afumată, mor- măruntaiele sunt bine
orezul spălat, pieptul de covul, jumătate de ceapă pătrunse.
gâscă și ardeiul copt tocat, tăiată mărunt şi ardeiul  Se adaugă apoi ardeiul
sare, piper, cimbru uscat. capia. copt, curăţat în prealabil de
 Din această compoziţie se  Separat se călește cealal- pieliță şi tăiat în fâşii, pre-
rulează sarmalele. Se așază tă jumătate de ceapă până cum şi roşiile pasate, iar
pe fundul unei cratiţe cu devine sticloasă, se adaugă după primul clocot se adau-
pereţi mai groşi, se toarnă bulionul şi se toarnă com- gă cimbru şi busuioc.
pastă de roşii amestecată cu poziţia peste fasole. Spre final, cam în ultimele
apă, cât să le acopere. Se pun  La final se condimentea- 10 minute, se adaugă în vas
deasupra crenguţe de cimbru ză cu sare, piper, cimbru şi usturoiul zdrobit. Se pun
uscat şi foi de dafin şi se fierb se lasă să mai dea 2-3 clo- sare și piper după gust, iar
sărmăluțele la foc mic. Când cote, apoi se oprește focul. după stingerea focului se
sunt fierte şi sosul a scăzut Se serveşte fasolea în pâine adaugă pătrunjelul tocat
îngroşându-se, se servesc cu de casă, care se scobeşte mărunt. Se serveşte tocăniţa
smântână şi ardei iute. înainte de miez. cu mămăliguţă.
Alexandra Ene, Caracal, Daniela Gospodariu, Oana Plăcintă,
jud. Olt Iași Suceava
g

cărticica
Practică
Tocăniță oltenească
din măruntaie de pui
(se servește cu mămăliguță)

Dosarele sănătății
Dialog cu
dr Elena Todea,
medic specialist
în psihiatrie,
despre
tulburările
neurologice
degenerative
Când bunica
nu mai știe tot...

Toată lumea uită lucruri, rie standardizate, adminis- De multe ori ne lovim de
adesea oamenii în vârstă nu trate de un psiholog abilitat. încăpățânarea care oricum
sunt foarte atenți. Când ar Acestea trebuie făcute atunci caracterizează mulți bătrâni
trebui să ne îngrijoreze acest când remarcăm că avem tul- și nu îi putem convinge să se
comportament și ce să burări de memorie și atenție. adreseze unui medic specia-
facem? Vârsta este și ea importantă, list: „vrei să zici că m-am
Există tulburări de memorie evident. Cele mai multe tul- ramolit" sau, mai grav, „că
periculoase și tulburări de burări neurocognitive debu- am înnebunit”? Ce putem
memorie nepericuloase. tează după 65 de ani, dar face?
Diferența este pusă în există și debuturi precoce, Aceasta este o provocare; cei
evidență de teste de memo- înainte de această vârstă. cu deteriorare cognitivă nu
cărticica
Practică
recunosc faptul că uită și nu craniene (demența pugilistu- oase, dar și tulburări psihoti-
înțeleg sensul mersului la un lui) și multe altele. ce sau modificări comporta-
specialist psihiatru sau psi- Demențele mixte se datorea- mentale sau de personalitate.
holog. Cred că o variantă ar ză unor cauze multiple. Orice
fi ca recomandarea de eva- agresiune cerebrală, acută Odată declanșată boala, de
luare psihiatrică și psiholo- sau cronică, poate duce în ce anume depinde viteza de
gică să fie făcută și de alți timp la o tulburare neurocog- degradare cognitivă?
specialiști pe care îi consultă nitivă. Nu se cunoaște cauza exactă
acest tip de pacienți, știut a demenței, așadar nu putem
fiind faptul că ei au și alte Cum se diagnostichează? ști cu siguranță ce evoluție va
boli: neurologi, cardiologi, Cu teste de memorie standar- avea. Pe lângă evoluția natu-
interniști, diabetologi și, mai dizate și cu imagistică. Testele rală a bolii, aceasta poate fi
ales, medicii de familie. de memorie pot fi: Mini influențată de orice decom-
Aceștia din urmă vin cel mai Mental State Examination pensare a bolilor cronice pe
des în contact cu pacienții și (MMSE) și testul ceasului care care le are pacientul (diabet
familiile acestora. au o durată mică de adminis- zaharat, hipertensiune, boli
trare (cca 10-15 minute) și cardiace etc.), de un nou acci-
Numele de Alzheimer este cel consider că trebuie să le dent vascular sau de orice tip
mai adesea vehiculat atunci poată administra orice psihi- de infecție. Orice factor psi-
când este vorba despre boli atru și psiholog. Mai există și hostresant important (moar-
neurologice degenerative. testele MOCA și Addenbrook, tea cuiva drag sau schimba-
Este singura astfel de mala- care necesită timp mai înde- rea locuinței) poate agrava
die? Se poate echivala cu lungat de administrare. Ca boala.
demența senilă? imagistică se utilizează exa-
Multe dintre așa-zisele menul computer tomograf Există ceva în comporta-
„demențe senile”, termen cerebral, unde se pot mentul, modul de viață,
care nu mai este utilizat în evidenția modificări compati- nutriția sau genetica unui
medicină în prezent, pot fi bile cu unele tipuri de individ care pot fi predic-
asociate demenței din boala demență, ce vor fi corelate tori pentru o maladie dege-
Alzheimer. Dar cei mai mulți ulterior cu simptomele clini- nerativă?
au alte tipuri de demențe sau ce. Toate aceste date corobo- Genetica este cea mai impo-
demențe mixte. După acci- rate ne vor orienta spre tipul rantă. Ea nu poate fi modifi-
dente vasculare apare de tratament. Examenul RMN cată, din păcate. Se pot face
demența vasculară. După Cerebral e mai costisitor teste genetice pentru boala
consum cronic de alcool decât CT-ul și se va utiliza Alzheimer la copiii cu un
apare demența etanolică. doar în cazuri selecționate. părinte diagnosticat cu aceas-
Consumul cronic de medica- Așadar, ar trebui să fie dia- ta boală, dar nu se fac de ruti-
mente de tip benzodiazepine gnosticate ușor, condiția fiind nă, fiind destul de costisitoa-
(de exemplu Clonazepam) ca medicul care evaluează re. Dacă avem un părinte dia-
poate favoriza în timp pacientul să ia în considerare gnosticat cu un tip de
apariția unei deteriorări cog- și acest diagnostic. Spun asta demență, e bine sa avem în
nitive. Există demențe induse pentru că mulți pacienți vin vedere factorii de risc ai aces-
de unele infecții (HIV, sifilis). cu alte tipuri de solicitări tei boli: diabetul, hipertensiu-
Mai există demența din boala decât tulburarea de memorie, nea, dislipidemia, obezitatea,
Parkinson, fronto-temporală, nerecunoscând-o. Ei pot bolile cardiace. Chiar și boala
cea cu corpi Lewy, demențe ajunge la psihiatru pentru Alzheimer este influențată de
după repetate traumatisme tulburări depresive sau anxi- acești factori.
Dosarele sănătății
Evident că asta implică să trice (depresia, tulburările personali. Orice variantă

ținem un regim adecvat boli- anxioase, tulburările deliran- necesită un efort suplimen-
lor cronice pe care le avem, să te, halucinozele, tulburarea tar atât fizic, cât și financiar,
facem sport, să luăm de personalitate organică) se ceea ce poate afecta familiile
medicația aferentă fiecărei tratează specific numai dacă acestor pacienți. E bine ca
boli și să ne facem controalele apar. fiecare să aleagă ce soluție i
de rutină așa cum indică se potrivește. Emoțional, tre-
medicii specialiști. Spre deosebire de occidentalii buie să accepte boala părin-
care sunt mult mai dispuși să telui afectat și să urmeze
Există un tratament eficient accepte transferarea bătrâni- exact indicațiile medicului
pentru tulburările neurolo- lor din familie într-o psihiatru. Dacă vreun men-
gice degenerative? În ce sta- instituție de îngrijire specia- bru al familiei va dezvolta o
diu sau până în ce stadiu? lă, la noi există încă o cultu- tulburare psihiatrică, evident
Există două clase de medica- ră a îngrijirii bătrânilor poate fi tratată și aceasta.
mente antidemențiale: inhi- acasă. Sunt puțini cei care se
bitorii de acetilcolinesterază grăbesc să-și interneze Există ceva ce am putea face
(rivastigmina, galantamina și părinții sau bunicii într-un ca să prevenim instalarea
donepezilul) și anagonist de azil. Ce îi sfătuiți pe cei care acestor boli? Nutriție, stil de
receptori NMDA (memanti- au acasă rude în vârstă în viață, suplimente alimentare
na). Modul de administrare această situație? Cum pot etc.?
va fi decis de medicul curant să-și îngrijească cel mai bine Genetica nu se poate modifi-
pentru că ține de tipul bolii, bătrânii și cum să facă față ca, deci nu putem preveni
stadiul în momentul diag- propriilor stări stârnite de apariția bolilor, dar putem
nosticării, dar și potențialele situația celor dragi? anticipa factorii de risc ai
efecte adverse. Ele însă nu A avea în grijă un părinte demențelor uitându-ne la
vindecă boala; pot doar să îi diagnosticat cu o deteriorare bolile părinților. Acești fac-
prelungească evoluția. Mai cognitivă este o provocare: tori de risc sunt diabetul,
există tratamente nespecifi- pacientul trebuie să fie în hipertensiunea, hipercoles-
ce: pramiracetamul, hidroli- permanență supravegheat, terolemia, obezitatea; este
zatul din proteină de creier atât pentru administrarea bine să le tratăm cu
de porcină, extractul stan- medicației zilnice, cât și pen- medicație adecvată și
dardizat din Ginko Biloba, tru îngrijire, mai ales în sta- alimentație corespunzătoare,
dar acestea sunt doar adju- diile moderate și severe. În după cum sigur ne va indica
vante în tratamentul aceste stadii e bine să locu- medicul curant. Consumul
antidemențial. Medicația iască cu cineva. În stadiile cronic de alcool trebuie evi-
specifică se administrează în ușoare, cei mai mulți încă tat. Activitatea fizică este
orice stadiu este diagnosti- mai pot fi lăsați singuri cu importantă la orice vârstă.
cată boala și ar trebui conti- un minim control pe Și mai importantă este
nuată pe termen nedefinit. medicație (există organiza- activitatea intelectuală:
toare de medicație pe zile). citit, dezlegat cuvinte
Cum putem evita Atunci când este nevoie de încrucișate, sudoku.
complicațiile? supraveghere permanentă, Însă privitul la televizor, cea
Trebuie să evităm în primul există evident varianta cămi- mai utilizată activitate de
rând decompensările bolilor nelor de bătrâni, dar există și majoritatea vârstnicilor, este
cronice de fond; ele pot varianta cu mutarea total neadecvat.
agrava demența. Nefiind o părinților în casa copiilor Interviu de
regulă, complicațiile psihia- sau angajarea unor îngrijitori Roxana Melnicu
Dosarele hranei sănătoase
Nutriția
este foarte
importantă
pentru
a ne păstra
mintea activă
și flexibilă
pe măsură ce
înaintăm
în vârstă
Viaţă lungă,
minte limpede

Dosarele hranei sănătoase
Din timp
Iată câteva soluții care prote

jează creierul încă din timpul
vieții active:
● Nu eliminați din dietă
carbohidrații! Au fost demo
nizați de ceva vreme, au fost
făcuți responsabili pentru
toate relele și mai ales pentru
obezitate, dietele sau strădu
it să îi elimine. Noile cercetări
arată însă că, renunțând la ei,
riscăm alte probleme, de
exemplu afectarea memoriei.
Celulele cerebrale au nevoie
de carbohidraţi: alegeţi cerea
le integrale şi alţi carbohidraţi
complecşi – se digeră mai
încet, eliberând o cantitate
constantă de glucoză. Optaţi
pentru o brioşă din grâu inte
gral sau pentru o felie de
pâine prăjită cu omletă şi
câteva fructe de pădure pen
tru a avea parte de un mic
dejun care să vă stimuleze
materia cenuşie.
● Nu neglijați total alcoolul!
În ultima vreme se pune
accentul pe beneficiile multi
ple ale dietei meditareaneene,
Odinioară, bătrânețea era reprezintă factori de risc, care presupune cel puțin un
asociată cu înțelepciunea, în asociați adesea cu apariția pahar cu vin roșu pe zi, la
zilele noastre oamenii încep simptomelor de Alzheimer. masă. Deşi consumul exage
însă să o lege din ce în ce mai Cercetările recente au arătat rat de alcool duce la pierderi
mult de inversul înțelepciunii, că incidența maladiei este de memorie, studii recente
respectiv de maladia semnificativ mai redusă la arată că un consum moderat
Alzheimer și demența senilă. persoanele care au un stil de de alcool scade riscul de apa
Nu se cunosc cauzele exacte viață sănătos, care include riţie a problemelor de memo
ale acestei maladii diagnosti mișcare, activitate intelectua rie. Proprietăţile antiinflama
cate, din păcate, din ce în ce lă și alimentație echilibrată. torii ale alcoolului ar putea fi
mai frecvent. Se pare că se Cu cât vom adopta mai o explicaţie pentru acest fapt.
transmite ereditar, iar diabe devreme în viață acest stil, cu Sau poate că oamenii care
tul, hipertensiunea arterială, atât avem mai multe șanse de beau alcool cu moderaţie tind
rata ridicată a colesterolului a fi feriți de neplăceri la totodată să adopte un stil de
în sânge, precum și fumatul bătrânețe. viaţă mai sănătos.
cărticica
Practică
● Faceți sport! Exerciţiile fizice
sporesc fluxul sangvin în zona
cerebrală. Dacă încercăm să
memorăm cuvinte noi după o
şedinţă intensă de exerciţii
fizice, le vom învăța cu 20%
mai repede după o perioadă
de activitate fizică scăzută.
Orice sport practicat din
tinerețe și cu consecvență
reprezintă o investiție autenti
că în tinerețea minții noastre.
● Folosițivă mereu mintea!
Faceți cuvinte încrucișate sau
exerciții de perspicacitate.
Dacă nu aveți timp de așa
ceva, dați creierului de lucru
folosind pentru email un font
complicat, greu de descifrat ● Mâncați pește de cel puțin curcumină, care protejează
(cum ar fi Comic Sans 2 ori pe săptămână, pentru un performanța cerebrală.
Italicized). aport optim de acizi grași ● Maximizați consumul de
polinesaturați omega 3. proteine de calitate (pește,
La pensie Principalii furnizori sunt pui, vită, albuș, lactate degre
peștii grași: somon, ton, păs sate), legume (cu frunze verzi)
Ce facem când ieșim la pen trăv, sardine. și fructe roșii.
sie? Cam aceleași lucruri, ● Faceți mișcare: exercițiul ● Reduceți consumul de gră
moderat și relaxant: vă puteți fizic moderat sau greu reduce simi mononesaturate (ulei de
apuca de studiul unei limbi riscul de Alzheimer cu până la măsline extravirgin, arahide,
străine sau de practicarea 45%. Drept exercițiu fizic avocado) și grăsimi polinesa
unei forme de mișcare com moderat trec treburile casnice turate (nuci, semințe),
plexe (taijiquan, qigong, yoga, și/sau în grădină, bowlingul și carbohidrați complecși (grâu
pilates). În general, toate golful. Exercițiul fizic intens integral, quinoa).
tipurile de exerciții care ne ajută chiar mai mult, deoa ● Încercați să renunțați la
integrează corpul și spiritul rece are efect antidepresiv, iar carbohidrați simpli (cu indice
sunt o sursă de vitalitate, iar depresia este asociată în glicemic mare – pâine albă,
acum avem tot timpul să le majoritatea cazurilor de zahăr rafinat, sirop de
deprindem și să le practicăm. Alzheimer. Începeți cu cel porumb), prăjeli și carne
● Sporiți aportul de vitamina puțin o oră pe zi, de preferință grasă, margarină, fastfood,
E: campioane sunt uleiurile în aer liber. fructe uscate, biscuiți, brioșe,
de floareasoarelui și de ● Asezonați tot cu turmeric deserturi industriale.
șofran, nucile și semințele, sau curry! India prezintă o ● Importante pentru integri
precum și legumele cu frunze rată surprinzător de redusă a tatea noastră mentală sunt
verzi (broccoli, spanac). maladiei Alzheimer – cerce nucile și semințele, fasolea
Pentru a asigura o absorbție tătorii au pus acest fapt pe boabe, strugurii sau sucurile
optimă a vitaminei E liposolu seama consumului ridicat de de fructe, ceaiul verde sau
bile, legumele se vor consuma turmenic, care se găsește în negru (cantități moderate),
cu puțină grăsime. curry. Turmericul conține cacao, curry.
Terapii alternative
Terapia Bowen:
vindecare din interior
Într-unul din numerele Înțeleg că omul este un sis- Capacitatea de autovinde-
trecute, am stat de vorbă cu tem complex cu capacitate care nu ne-o pierdem nici-
Ioana, terapeut Bowen, de autoreglare practic neli- odată, ne-am născut cu ea
care ne-a spus că această mitată. Această capacitate și corpul are nevoie de ea
terapie nu face altceva se pierde la un moment dat? toată viața. Ar trebui să nu
decât să trezească O avem toți la naștere, apoi ne îmbolnăvim niciodată;
„doctorul interior”, forța se degradează și trebuie totuși acest lucru se întâm-
de autovindecare pe care restaurată? plă din cauza felului de
o are fiecare om în interiorul De ce se pierde și cum se viață, a ceea ce mâncăm, a
lui. Am revenit acum cu noi face că anumite tipuri de ceea ce respirăm, a ceea ce
întrebări. atingeri o pot activa la loc? facem cu noi, cu corpurile
noastre - practic nimeni,
niciunul dintre noi, nu are
Pe Ioana, grijă de corpul lui, rezol-
terapeut Bowen, văm problemele când apar,
o puteți găsi la dar nu prevenim.
Centrul Holistic Wellness, Ședințele de terapie Bowen
într-un spațiu prietenos încep prin activarea unde-
și intim, situat în lor cerebrale alfa, de relaxa-
București, în apropiere de re. Mintea noastră este de
Piața Victoriei. obicei foarte ocupată, dar
www.holisticwellness.ro noi avem nevoie de relaxa-
re pentru a lăsa corpului
liberă calea spre vindecare.
Ar trebui ca atunci când
Foto: Magda Gheorghe Photography, : Guliver/Thinkstock
ajungem la cabinet să
încercăm să ne lăsăm în
pace, să uităm de grijile
cotidiene, însă din neferici-
re nu întotdeauna reușim.
Undele cerebrale alfa se
mai activează pentru un
răstimp foarte scurt înainte
de a adormi. În timpul
terapiei dăm semnalul de
relaxare corpului și, în caz
că relaxarea nu se întâmplă
în timpul zilei, ea inevitabil
se declanșează înainte de
cărticica
Practică
intrare în somn și tot ce am
comunicat corpului în
materie de semnale de vin-
decare va începe să
acționeze.
Terapeutul Bowen lucrează,
dar trebui să îl ajute și paci-
entul: acesta trebuie să se
ocupe numai de el atunci
când se află la cabinet și să
creadă în șansele lui de
recuperare. Cine se
gândește continuu că nu
are nicio șansă de vindeca-
re chiar nu se va vindeca.
Noi trebuie să ne contro-
lăm mintea și să nu ne
lăsăm controlați de ea.
Nu ne învață nimeni asta -
nu că nu ar exista
informații, dar noi nu le
aplicăm. Nimeni nu ne cere
să exersăm tehnici de Am stat de vorbă cu două
meditație mirobolante - paciente ale Ioanei; citiți
trebuie doar să stai cu tine în paginile care urmează
și să te gândești la ceea ce mărturii despre modul
este important pentru tine în care funcționează
în momentul acela. Când terapia Bowen
ești la terapie doar asta
contează; eventual ajută
chiar să visezi frumos, să te nostru este un templu al noi, ne punem speranțele în
vizualizezi pe tine sănătos. sufletului pe care trebui să surse care nu au legătură cu
fără probleme. Când min- îl respectăm. Corpul însuși problemele noastre, ne
tea se află în starea expri- ne cere asta, ne cheamă. însingurăm în fața universu-
mată de undele cerebrale Semnalele de alarmă pe lui și apoi ne plângem că
alfa efectele acestor gân- care ni le dă corpul sunt Dumnezeu ne-a părăsit.
duri sunt potențate. chiar suferințele noastre - Ce-i de făcut?
Terapeutul trebuie să îi sunt semne că ar trebui să Să ne schimbăm atitudi-
spună pacientului că nu o ne dăm mai multă atenție. nea: terapia Bowen
să rezolve nimic dacă el Dar adesea noi nu facem funcționează cu scepticii
însuși nu este prezent în altceva decât să pasăm care nu cred în terapia
terapia lui. Trebui antrenat problema altora - de exem- Bowen, dar nu și cu cei
pacientul să observe, să plu medicului, terapeutului. care nu cred în ei înșiși.
vadă ce schimbări îi aduce Ne înstrăinăm de ceea ce Când vrei să te vindeci tre-
terapia. Ar trebui să fim suntem, de divinitate și buie să știi ce înseamnă
mereu conștienți de noi și luăm asupra noastă niște asta, să-ți ceri iertare de la
de faptul că întreg corpul chestiuni care nu depind de univers și să ierți.
Terapii alternative
Am ajuns la Ioana în urmă ședințele pentru consolida- într-adevăr sunt acolo.

cu doi ani, când deja nu rea rezultatelor și între Atunci mi-a spart capul și
mai puteam merge. timp mi s-au rezolvat și alte de atunci aveam periodic
Făcusem în talpă calcanee probleme, pe care la înce- dureri mari de cap... acum
de la încălțămintea cu put le trecusem sub tăcere: nu le mai am! Deci decât să
tocuri, din cauza cărora fie- tulburări renale (de 40 de dai banii pe medicamente
care pas însemna o durere ani eu nu beam deloc apă, mai bine dau banii pe tera-
cruntă. Făcusem trei ci numai ciorbă, cafea și pia Bowen; am fost și la
ședințe de fizioterapie cola), incontinență urinară, cabinetul medicului de
recomandate de medic, cardiopatie ischemică familie - a rămas uimită
inclusiv tratament cu dureroasă. De la prima doctorița, aproape nu m-a
laser... de la aceste ședințe ședință am simțit tot ce recunoscut. Pe asistentă
am plecat în baston, iar făcea Ioana, am simțit fur- am trimis-o la Bowen, își
medicul a dat din umeri, a nicături de la vârful degete- tratează niște probleme de
spus că nu are ce să mai lor până în vârful capului. fertilitate. Pe soțul meu
facă. Am strâns toți pantofii La un moment dat în tim- l-am dus la Ioana pentru că
din casă, mă pregăteam să pul terapiei mi-a amorțit i se strâmbase coloana ver-
îi arunc, când fiica mea nasul; i-am spus Ioanei și tebrală de la cărat greutăți,
m-a dus la Ioana, pe care o m-a întrebat imediat dacă se vedea la radiografie.
cunoștea. Am intrat deza- sforăi. Într-adevăr sforăiam Ioana i-a îndreptat coloana
măgită, dar după două ore de o viață - de atunci însă și l-a ajutat să rezolve și o
și jumătate, când m-am nu mai sforăi. Altă dată am hernie inflamată. Dar îi
ridicat de pe pat, eram alt simțit ceva în vârful capu- suntem recunoscători mai
om, nu-mi venea să cred că lui și Ioana m-a întrebat ales pentru că l-a făcut
nu mă mai doare nimic. dacă am pătit ceva acolo. să-și deschidă ochiul: soțul
Ioana i-a spus fiicei mele Mi-am amintit de un inci- meu suferă de ptoză palpe-
să-mi ia bastonul, că nu dent din copilărie: jucam brală care îl făcea să aibă
mai aveam nevoie de el. v-ați ascunselea, m-am un ochi aproape închis.
Am mers pe picioarele pitit în tufa de leuștean și Medicii s-au oferit să-l ope-
mele acasă și mă simt bine un băiat a aruncat cu piatra reze, însă riscul era să-și
și acum. Am continuat spre ea ca să verifice dacă piardă vederea la ambii

ochi, așa că am renunțat rapid la idee. După
câteva ședințe de Bowen ochiul s-a deschis
pe jumătate - vrem să continuăm. Nepoțica
mea a făcut Bowen pentru niște tulburări
hormonale, care s-au rezolvat. În câteva luni
se îngrășase foarte mult și, echilibrându-se
corpului, a ajuns la o greutate normală. Eu
nu vreau să renunț, fac Bowen de întreținere
o datâ pe lună, nu vreau să o iau de la capăt
De 18 ani, creăm
cu durerile și problemele. împreună, cititori
Maria Buzoianu, 61 de ani și echipa Practic,
cele mai citite și iubite
Am avut coloana vertebrală deformată de
cărat pe fondul unei poliartrite reumatoide
reviste din România.
de care sufăr de la 25 de ani. După două
ședințe de terapie Bowen durerile acute au
dispărut. După a doua ședință am simțit ca
PRACTIC
o prindere de menghină exact acolo unde
ÎN BUCĂTĂRIE
mă durea: a ținut cca 1 minut, apoi durerea
a trecut total și m-am simțit foarte bine și
efectul s-a menținut. Trebuie să ai și gândire
pozitivă dacă vrei să faci ceva; trebuie să te
menții în terapie ca să permiți rezultatelor
bune să apară. Și pe acest plan mental
acționează terapia: la un moment dat i-am
spus Ioanei că mă simțeam închisă, depri- Știri calde din bucătăria practică!
mată, aș fi vrut să mă lase totă lumea în Întâmplându-mă pe acolo, Adriana
pace. I-am cerut Ioanei să facă ceva și mi-a dat să gust cea mai fabuloasă
într-adevăr apoi a apărut și înseninarea de plăcită cu varză... să gust e puțin spus,
care aveam nevoie. n-o mai lăsam! Rețeta o găsiți în
Elena Arsene, 42 de ani numărul viitor din Practic în Bucătărie!
Roxana Melnicu,
redactor coordonator
Cărticica Practică
Îți răsplătim fidelitatea și

ingeniozitatea întregul an.
Caută în revistele Practic(e),
în fiecare număr, surprizele
pe care ți le pregătim!
#familiapractic
#18anipractici
#18anifamiliapractic
www.carticica.ro
2→
Stil de viață
Fiecare își amintește cu drag aceea, ne sfătuiam și abia adânci și infectate. O folosea
de bunica, de acea energie apoi plecam în lume. Seara, pentru orice rană, erupție și
caldă și plină de dragoste a la cină, fiecare povestea ce a chiar pentru durerile de
femeilor de demult, care făcut. Toată lumea contri- urechi (aplica crema înăun-
culegeau plante și foloseau buia la masă, toți ajutam tru folosind un betișor).
legume din grădină. Erau într-un fel. Aceste gesturi Ea mânca zilnic un cățel de
femei conectate cu pămân- mărunte ne-au ținut împre- usturoi cu câteva felii de
tul și cu ciclurile lui, care ună de-a lungul anilor. măr, pentru artrită. Înainte
vindecau folosind ceaiuri și însă bea un pahar de apă cu
care știau secrete păstrate Ierburi de leac semințe de in, care funcționa
din generație în generație. Bunica știa că, dacă culegi ca un pansament gastric
Bunica ştia că va ploua dacă plantele la lună nouă, ele (20% semințe de in lăsate 24
rândunicile zboară jos cu sunt mai încărcate de puteri de ore să se hidrateze în 80%
pământul, arunca în foc și „vindecă mai bine”. Toate apă). Aceeași rețetă a ajutat-o
părul rămas în pieptăn, ca să ceaiurile pe care le aveam și pe verișoara mea să scape
nu calce cineva pe el și să o erau culese de ea. Îmi amin- de astm. Usturoiul a deblo-
doară capul. Pe mine bunica tesc cum punea plantele pe cat mucusul și a reușit să
m-a învățat să binecuvântez ziare și apoi le așeza deasu- respire.
mâncarea, să mă rog pra sobei sau într-un loc Băile cu praf de ghimbir
dimineața și seara înainte de înalt în casă, unde se puteau erau nelipsite când răceam.
culcare. M-a învățat să visez usca. Acasă mirosea a tei, a Bunica punea 3 linguri de
la ce anume vreau să se sunătoare, a soc. Înainte de ghimbir în apa caldă. Ea m-a
întâmple, să vizualizez totul culcare, beam ceai de tei cu învățat să folosesc și bicar-
scenă cu scenă, să simt puțină lămâie și îndulcit cu bonatul de sodiu – e un
emoțiile și să mulțumesc. miere. Bunica spunea că remediu excelent pentru
„face somnul dulce”. Același junghiuri, oboseală, picioare
Ritualuri de casă ceai îl beam și când aveam umflate şi nu numai. După
Micul dejun și cina au rămas febră. mișcare, când resimți dureri
și acum pentru mine două Îmi amintesc când am atins musculare în aproape tot
momente sacre. Am dus mai ibricul și m-am ars. Bunica a corpul, ideală e o baie caldă
departe tradiția păstrată de pus miere pe rană și apoi, de 20 de minute, cu 7 linguri
bunica mea. Felul în care după ceva vreme, comprese de bicarbonat de sodiu.
îmi încep dimineața și cu sunătoare. Dimineața, bunica culegea
atmosfera în care sunt dic- Mama bea ceai de soc, ca să flori. Numai o parte decorau
tează felul în care se slăbească. Bea zece zile, apoi casa; din restul alegea câte o
desfășoară întreaga zi. făcea pauza câte 5. Eram mână și le presăra în apa
Când eram mică, în zilele de curioasă ce gust avea acel călduță, spre sfârșitul băii.
vară, bunica mă trezea și mă ceai miraculos și doream să Spunea că în acest fel prelu-
trimitea în curte - îmi cerea beau și eu. Bunica îmi făcea ăm frumusețea, strălucirea
roșii, ceapă, ouă și zarzavat. pe plac și îmi spunea că e un și parfumul lor.
Când mă întorceam, pâinea ceai care „te face fericit”. Folosind aceste secrete am
era prajită. Mama punea Din usturoi preparam o nevoie de medicamente
masa și pregătea ceaiul de cremă pe care bunica o ținea foarte rar. Îmi e dor de buni-
sunătoare și bunica se în frigider. Spunea că e cel ca și sunt recunoscătoare
ocupa de bunătăți. Ne bucu- mai bun antibiotic natural și pentru tot ce am învățat de
ram de mâncare, povesteam că poate curăța, vindeca și la ea. Fiecare casă are nevoie
ce urmează să facem în ziua dezinfecta chiar și rănile de o mamă și o bunică.
cărticica
Practică
Respectați
tradițiile
Deși am crescut într-o
familie de vegetarieni,
bunica mea a respectat
familiei!
toate sărbătorile. Catrinel Popescu
Tradițiile ne unesc, este trainer la Institutul
sunt ritualuri care Hippocrates din Florida,
vorbesc sufletului. specialist în nutriție
Ele țin miturile și cu hrană vie.
poveștile în viață, Dragostea pentru
creează un punct de natură și învățăturile ei
referință, un fir invizibil a deprins-o în familie,
ce ne ajută să navigăm iar acum ne povestește
în acest timp liniar despre iubirea și
și ne conectează cu ritualurile înțelepte
strămoșii noștri ale bunicii
Foto: Catrinel Popescu

Stil de viață
În
Cei mai longevivi și Instructorul Mircea Nicoară:
mai sănătoși dintre „Persoanele de peste 50 de ani,
bunici sunt, se știe, mai ales cele care nu au mai fost
formă
cei care păstrează implicate în activități sportive de
un stil de viață o perioadă lungă de timp, au
activ, din care nevoie de un antrenament perso-
mișcarea nu nalizat, iar asta nu e ușor de
la orice lipsește în nicio

zi. Mai ușor de
aplicat atunci
implementat într-un curs
obișnuit de Fitness/aerobic, unde
vârstă
vin persoane de orice vârstă.”
când trăiești la Cursul implică:
țară sau la curte, l tehnici de respirație
mult mai greu la Pranayama, provenind din yoga
oraș și într-un și menite energizării corpului.
apartament! De Pe scurt, înveți să respiri corect,
altfel, mersul pe jos pe nas - în felul acesta crește
și treburile casnice semnificativ nivelul de oxigen
nu sunt nici suficiente care pătrunde în corp. Vei dimi-
și nici nu constituie nua, deci, consecințele pe care
cea mai bună metodă le are asupra ta obiceiul de a
de a se menține în respira numai pe gură: sforăitul,
formă pentru o femeie tensiunea arterială crescută sau
care a depășit 50 de ani și senzația de sufocare în somn.
se confruntă cu obișnuitele l posturi yoga elementare pen-
menopauze și deminerali- tru creșterea flexibilității muscu-
zări osoase. Forța muscula- lare, mobilității articulare și
ră, mobilitatea și echilibrul echilibrului.
ne sunt necesare pentru a l exerciții cu banda elastică și
ne feri de accidentări și de mingea gonflabilă (fit ball) care,
consecințele lor, dar în pe lângă faptul că sunt extrem
special pentru a ne simți de plăcute, relaxante și chiar
bine în fiecare zi, pentru a amuzante, au un rol important
avea un tonus psihic în dezvoltarea musculaturii
optim. Aceste calități se întregului corp. Aceste exerciții
cultivă cel mai bine cu se execută atât individual, cât și
ajutorul mișcărilor în pereche. Ai deci ocazia de a
blânde, corelate cu socializa în timpul exercițiului,
respirația, cum sunt ceea ce te va binedispune în
cele din yoga și pilates. plus și te va ajuta să îți formezi
noi legături de prietenie, care au
Seniors Yoga Fit este toate șansele să devină durabile.
un sistem introdus în Deci, dacă vrei să faci mișcare
premieră la noi și în și nu te simți nici ajutată și
exclusivitate de nici prea confortabil într-o sală
Dance Room pen- de fitness plină de oameni
tru persoanele de tineri, vino cu încredere la
peste 50 de ani. Seniors Yoga Fit!
cărticica
Practică
Yoga, pilates, stretching,
totul supravegheat,
într-un interval de oră,
în mediul plăcut al unei săli
elegante din centrul
capitalei: se numește
Seniors Yoga Fit.
Dance Room a introdus
un program de fitness unic
la noi, adresat persoanelor
peste 50 de ani: detalii pe
www.danceroom.ro

Dulci românești
Cornuri
Cornurile banană
se numesc aşa
datorită formei pe
banană
care o au şi pentru
faptul că, acum
câteva decenii,
bananele erau o
raritate, mai ales
la ţară, aşa încât
bunicile
ingenioase
au reinventat
bananele.

Se cerne 1 kg făină. Se pune la dospit o
bucată de drojdie cât o nucă, frecată cu
2 linguri zahăr şi 4 linguri făină. Când a
crescut maiaua, se amestecă cu restul de
făină, 2 ouă, 250 ml ulei, 4 plicuri zahăr
vanilat, 1 linguriță sare și 500 ml lapte.
Se frământă un aluat din care se rup
bucăţi cât o nucă mai mare; se lasă la dos-
pit. Se amestecă 500 g nucă măcinată cu
 Cutia cu amintiri
cărticica
Practică
Nici n-am apucat bine să deschidem

cutia cu amintiri, că a și deschis-o
pentru noi neobosita noastră
IULIANA LAKO, din Cenad, jud. Timiș.
Iată ce ne scrie:
3-4 linguri zahăr, se opăresc cu câteva
linguri de lapte fierbinte; se adaugă coajă „Cum n-am avut bunică, eu sunt tare
de citrice rasă. Când bucăţile de aluat bucuroasă să fiu bunică la cei doi
şi-au dublat volumul, se întind sub formă nepoţei, mari fani ai revistelor
de dreptunghiuri de 15x5 cm. Se unge Practic. Amândoi au crescut
toată suprafaţa dreptunghiului cu nucă, se împreună cu revistele dragi sufletului
rulează, se așază în tavă şi se coc (nu foar- meu. Am ales meseria de bunică, o
te rumenite). Se lasă să se răcească com- ocupaţie foarte, foarte grea.
plet și se scufundă într-un sirop fierbinte Am încercat să îi atrag în bucătărie,
din zahăr şi apă. Se lasă să se scurgă puţin, ceea ce nu a fost deloc greu.
se tăvălesc prin fulgi de cocos. Mă mândresc cu ei, le place să se
Viorica Eva Muntean, Petroșani, învârtă în jurul meu, fiecare
jud. Hunedoara participând cu câte ceva.
Cu mult respect și admiraţia pe care
o am de ani buni, vă doresc tot binele
din lume și o viaţă lungă revistelor
Practice! La mulți ani!”
Doamnă Lako, ne-a scris și nepoata
dvs., povestindu-ne despre bunica ei
iubită (p. 22), iar noi, amintindu-ne
cu drag de rețetele delicioase pe care
ni le trimiteți la fiecare ediție,
vă declarăm CITITOAREA LUNII și
vă oferim un premiu special
în valoare de 100 lei.
Redacția Cărticica Practică
www.carticica.ro PRACTIC
PRACTIC Cărticica
Cărticica practică
practică 83 83
g
g
Dulci românești
Plăcinte pufoase
în tigaie
Aluat:
600 g făină
200-250 ml lapte
1 ou, 3 linguri ulei
10 g drojdie proaspătă
1 praf de sare
Umplutură:
Brânzoaice Trandafiri 4-5 cartofi
200 g caș sărat
moldovenești din uscăţele (sau telemea)
Aluat: 500 g făină, 240 ml 2 ouă, 3 gălbenuşuri  Aluat: se dizolvă drojdia în

lapte, 1 cub drojdie, 2 ouă, 50 g unt, 150 ml smântână lapte călduţ şi se adaugă acest
60 g unt, 90 g zahăr, 1 vârf 40 ml rom, 1 vârf de cuţit de amestec peste făină. Se pune
de cuţit de sare, esenţe sare, făină, 500 ml ulei şi oul întreg, un praf de sare şi
Umplutură: 350 g brânză de uleiul, apoi se frământă bine
vaci scursă, 150 g zahăr  Se mixează ouăle cu gălbe- aluatul. Se lasă cca 1 oră la
1 ou, coajă de lămâie rasă, nușuri, sare, unt, smântână și dospit.
1 gălbenuş, 2 linguri lapte rom; se înglobează făină, se  Umplutură: se decojesc car-
răstoarnă pe planşetă și se fră- tofii, se taie bucăţele şi se pun
 Aluat: se amestecă drojdia mântă un aluat vârtos. Se la fiert ca pentru piure, apoi se
cu 2 linguri lapte cald şi 1 lin- întinde o foaie groasă de 2-3 zdrobesc și se lasă la răcit. Se
gură de zahăr; se toarnă peste mm; se decupează rondele de adaugă peste ei brânza sau
făină şi se lasă 15-20 min. să 3 dimensiuni (cu paharele de cașul ras, se amestecă bine şi
crească puţin. Se adaugă res- apă, vin, lichior). Se crestează se potriveşte de sare.
tul de lapte, ouă, zahăr, sare şi marginea fiecărei rondele în  Când a crescut aluatul, se
esenţă. Se amestecă, adău- 5 locuri, cam până la jumăta- ung suprafaţa de lucru şi mâi-
gând unt topit. Se frământă tea cercurilor; peste rondeaua nile cu puţin ulei, se rupe câte
un aluat moale şi elastic; se mare unsă cu puţin albuş se o bucăţică de aluat, care se
acoperă cu un prosop și se aşază rondeaua mijlocie la fel întinde cu sucitorul. Se pune
lasă la crescut 1 oră. unsă cu albuş, apoi cea mică, umplutură pe aluat, se adună
 Se întinde o foaie și se taie apoi se apasă cu degetul în colţurile de la margini spre
pătrățele; se repartizează mijloc, ca să se lipească. centru, pentru a închide
umplutura din brânză, 4 lin-  Se prăjesc în ulei încins, cu umplutura şi apoi se întinde
guri zahăr, 1 ou, esenţă și partea suprapusă în jos, ca să din nou cu sucitorul peste
coajă de lămâie. Se formează se desfacă precum petalele plăcinţica deja umplută, până
brânzoaice: la fiecare pătrat unui trandafir. Se coc 3-4 min. se aplatizează.
se lipesc colţurile opuse. Se pe fiecare parte; se scot pe un  Într-o tigaie de teflon se
așază într-o tavă unsă cu ulei prosop de hârtie, se pudrează pune câte un strop de ulei şi
și, cu o pensulă, se ung cu cu zahăr și în mijlocul fiecărui se prăjesc pe rând plăcinţelele
ou bătut. Se coc 35-40 min.; trandafir se pune dulceaţă. pe ambele părţi.
se scot și se pudrează cu zahăr. Ana Kezdi, Sighișoara, Zenaida-Adelina Dică,
Daniela Gospodariu, Iași jud. Mureș Iași
g
g

cărticica
Practică
Reţeta aceasta e
reţeta copilăriei
mele la munte.
Deşi acum
locuiesc în
Moldova, am
copilărit în
Ardeal, iar
aromele acestui
ţinut de poveste
mi s-au cuibărit
adânc
în suflet

g
Dulci românești
Melci cu nucă Mezes cu cremă de griș

20 g drojdie, 25 ml ulei, 3 gălbenușuri Foi: 500 g făină, 150 g miere, 150 g zahăr,
200 ml lapte+50 ml pentru sirop, 50 g untură, 50 ml lapte, 1 ou, 1 linguriţă
250 g făină, 1 praf de sare, 100 g unt, bicarbonat, sare
100 g nuci măcinate, 50 g zahăr+75 g Cremă: 1 l lapte, 250 g unt, 150 g griș, 200 g
pentru sirop, 1 plic zahăr vanilat zahăr, coaja rasă şi zeama de la 1 lămâie
mare, 2 pliculeţe zahăr vanilat, 1 linguriţă
 Se freacă drojdia cu 1 lingură de zahăr, cafea solubilă, 1 ceaşcă nucă măcinată
se adaugă gălbenușurile, uleiul, sarea, lap-
tele, apoi făina. Se amestecă la început cu  Se bat cu telul, la bain-marie, laptele, mie-
o lingură, apoi cu mâna, până se formează rea, zahărul, untura, oul şi bicarbonatul, până
o bilă; se frământă 10 min. Se acoperă îşi dublează volumul. Se ia vasul de pe foc şi
vasul cu un prosop curat și se lasă la cres- se încorporează făina dintr-o dată, cu o lingu-
cut 15-20 min. ră de lemn. Se lasă să se răcească şi se fră-
 Se freacă untul spumă cu zahăr. Se întin- mântă cu mâna. Se împarte aluatul în 5; se
de o foaie dreptunghiulară de aluat, se întind pe rând foi de dimensiunea tăvii. Se
unge cu un strat uniform de unt și se pre- coc 10 min. pe fundul tăvii presărate cu făină;
sară nuca. Se rulează și se taie bucăţi late se desprind și se lasă să se răcească.
de 2 degete.  Cremă: se pune la fiert laptele cu grișul şi
 Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, coaja de la lămâie. Se lasă la răcit, se adaugă
se aşază pe o parte melci, cu puţin spaţiu zeama de lămâie, untul, zahărul vanilat şi 200
între ei. Se lasă să crească 30 min., apoi se g zahăr. În jumătate de compoziție se înglo-
dau la cuptor 30-40 min. Cu 10 min. înain- bează cafeaua solubilă dizolvată cu o picătură
te, se scot melcii şi se ung cu siropul fiert de apă. Se pune pe un platou o foaie, se unge
din lapte, zahăr tos și zahăr vanilat; se mai cu cremă albă, se așază altă foaie, cremă de
coc 10 min. Se servesc calzi sau reci, cafea şi tot aşa până când se termină foile.
pudraţi cu zahăr. Deasupra se întinde un strat de cremă albă,
Elena Vasiean, sat Chizătău, Belinţ, în care se încorporează nuca măcinată.
jud. Timiș Florica Daliana Trifa, Oradea, jud. Bihor
g

cărticica
g
Practică
Fundiţe
vanilate
Gomboţ cu căpşuni
400 ml apă, un praf de sare
4 linguri ulei, 1 lingură zahăr pudră
250 g făină, 1 ou, căpșuni
zahăr, praf de scorţişoară
pesmet, ulei
 Se prepară aluatul: se pune la foc apa

cu sarea, iar când dă în clocot se adau-
gă uleiul şi zahărul. Se dă deoparte, se
adaugă făina și se amestecă energic. 400 g făină, 15 g drojdie, 200 ml apă călduţă,
După 2 min. se adaugă şi oul, ameste- esenţă de vanilie, 2 linguri zahăr, 1 vârf de
când până se încorporează în aluat. cuțit de sare, ulei pentru prăjit + 2 linguri
 Se ia câte o bucăţică din aluatul răcit, pentru frământat, zahăr pudră vanilat
în mijloc se pune o jumătate de căpşu-
nă, se formează biluţa şi se aşază pe o  Se cerne făina, se face o adâncitură în mijlo-
suprafaţă dată cu făină, să nu se lipeas- cul ei şi se toarnă maiaua preparată din zahăr,
că. Între timp se pune apă la foc adău- drojdie, un pic de apă şi făină. Se frământă apoi
gând puţin ulei şi sare. Când apa dă în bine. Spre final se adaugă uleiul şi se frământă
clocot, se pun gomboțurile la fiert. până se lipeşte de mâini. Se lasă aluatul să
Când se ridică la suprafaţă, se mai lasă crească timp de 15 minute.
puţin, apoi se scot cu o strecurătoare şi  Se întinde cu sucitorul o foaie, din care se taie
se trec sub un jet de apă rece. fâşii lungi: se face pe mijlocul fiecăreia o tăietu-
 Se pune uleiul la încins, se adaugă ră de 2-3 cm; se ia o parte, se introduce prin
pesmetul şi se lasă puţin la rumenit. mijlocul găurii şi se întoarce.
 Gomboțurile scurse se trec prin pes-  Se lasă fundițele la crescut 5 minute, apoi
met unul câte unul, apoi se servesc cu se prăjesc în ulei şi se pudrează bine cu zahăr
zahărul amestecat cu scorţişoară. vanilat pudră. Se servesc calde.
Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș Diana Ionela Necel, sat Veja, Stănița, jud. Neamț
g

g
g
Dulci românești
Plăcinţele
cu brânză
de vaci
300 g făină
2 plicuri zahăr vanilat
250 g unt
7 ouă
50 g stafide
Nuci Chec 50 g gem de căpșuni
150 g zahăr tos
umplute cu ciocolată 600 g brânză de vaci
1 lămâie
Coji: 2 ouă, 13 linguri ulei 4 ouă ½ plic praf de copt
13 linguri lapte, 100 g 160 g zahăr 50 ml ulei
zahăr, 1 lingură esenţă de 200 g unt (minimum 80% sare
vanilie, 1 plic de amoniu grăsime) 50 g zahăr pudră
pentru prăjituri, 500 g 15 g cacao
făină, un praf de sare 1 tabletă ciocolată (90 g)  Se pun într-un castron
Cremă: dulceaţă 3 linguri lapte praful de copt, făina, 80 g
cremă de ciocolată 130 g făină zahăr tos, sare și 3 ouă,
apoi se mixează, după
 Coji: se bat ouăle cu  Se mixează untul împre- care se adaugă untul și
zahărul şi un praf de sare, ună cu zahărul, se adaugă 2 linguri suc de lămâie.
până se obține o spumă gălbenuşurile, apoi laptele, Se pune aluatul într-o
fină, albicioasă. Se adaugă cantitatea de cacao şi cio- tavă unsă cu ulei și tape-
treptat uleiul, laptele, amo- colata topită în prealabil tează cu făină.
niul stins şi vanilia. Se (la microunde sau la  Se amestecă brânza
încorporează făina lingură bain-marie). împreună cu coaja rasă de
cu lingură, până se obţine  Se încorporează făina, lămâie, zahărul vanilat,
un aluat care nu se lipeşte. urmată de albuşurile bătu- restul de zahăr tos,
Se lasă să se odihnească te spumă separat. stafidele și 3 ouă. Se
30 min.  Se pune compoziţia omogenizează compoziția
 Se fac bile mici de cocă, într-o tavă pentru cozonac și se toarnă peste aluat,
se încinge bine forma şi se tapetată cu hârtie de copt. apoi se unge deasupra cu
pun biluţele foarte repede, Se dă la cuptor, la foc oul bătut și gemul de
pentru că aluatul se coace moderat. căpșuni.
instant. Se coc la foc mic,  Se face testul de coacere:  Se introduce tava în cup-
cca 1 ½ minut. Se umplu dacă o scobitoare înfiptă în tor 45 de minute, la foc
nucile cu cremă sau dul- chec iese curată, atunci mediu.
ceaţă, se lipesc câte două şi checul este gata; se scoate  Se scoate din cuptor și se
apoi de pudrează cu zahăr din cuptor și se lasă să se taie bucățele; se pudrează
pudră. răcească. cu zahăr.
Daniela Gospodariu, Viorica Picincu-Hobjilă, Ioana Preda,
Iași Iași București
g
g

cărticica
Practică

Dulci românești
Prăjitură albușurile cu 3 linguri de se încorporează margarina

zahăr, se adaugă gălbenu- frecată bine și zeama de
Valeria șurile, 3 linguri de făină și lămâie.
puțină sare. Se amestecă  Asamblare prăjitură: se
3 blaturi ușor, se toarnă compoziția pune un blat negru, se
9 ouă într-o tavă de aragaz tape- întinde un strat uniform de
9 linguri zahăr tată cu ulei și făină și se dă cremă de lămâie, se acope-
9 linguri făină la cuptorul preîncălzit, ră cu al doilea blat negru,
2 linguri cacao, sare pentru 12-15 minute. peste care se pune gemul
Cremă de lămâie  Pentru al doilea și al trei- de cireșe.
8 linguri făină lea blat (negre) se proce-  Se așază deasupra blatul
1 l lapte dează la fel, dar se adaugă alb și se ornează cu glazură
300 g zahăr în plus câte o lingură de de ciocolată, topită în prea-
250 g margarină cacao la fiecare blat. Se coc labil cu unt, în baie de
1 lămâie pe rând cele 3 blaturi: unul aburi.
1 borcan gem de cireșe alb și două negre.  Peste glazură se presară
Glazură  Pentru cremă, se ameste- nucă de cocos răzuită și se
2 ciocolate cu lapte că făina cu zahărul, coaja dă apoi prăjitura la frigider,
25 g unt rasă de lămâie și laptele. Se unde va rămâne cel puțin 3
3 linguri nucă de cocos pun să fiarbă la foc mic și ore înainte de servire.
se amestecă mereu să nu se Ioana Arsene,
 Pentru primul blat (alb): prindă. Când s-a îngroșat Târgoviște,
se separă 3 ouă. Se bat crema, se lasă la răcit, apoi jud. Dâmbovița
Index alfabetic
Index alfabetic de
derețete
rețete
Index de rețete participante la concursul nostru
„Bunica știe tot"
Preparate sărate din familie
Ciorbă de cocoș cu leuștean (Maria Iacoboaei) ........................26
Ficăței cu pere (Eva Muntean)......................................................15
Friptura bunicii (Iulia Tanur) .........................................................21
Friptură de vită în unt (Lenuța Vrânceanu) ...............................13
Musaca de vinete cu carne (Anișoara Ursan) ............................18
Pâine cu nuci (Oana Bîrgăoanu) ..................................................17
Pârjoale de legume (Elena Varga) .................................................9
Pârjoale moldovenești (Monica Antoniciuc) .............................23
Păstrăvi umpluți (Dana Chican) ...................................................11
Sarmale cu urdă (Ștefania Răduță) .............................................25
Sărățele rapide cu telemea și smântână (Liliana Stoica) ..........7
Sufleu de macaroane (Caterina Tudorache) ..............................19
Tocăniță cu carne de pui și ciuperci (Paula Iulia Peșteșan) ....22
Preparate dulci din familie

Foi cu cremă de nuci (Elena Harabagiu) ....................................34
Lăbuțe de urs (Andy Drienyovski) ...............................................45
Melcișori din foitaj cu gem (Georgeta Petre) ............................37
Negresă din albușuri (Octavia Mărculescu)...............................35
Papanași cu dulceață de cireșe negre (Oana Plăcintă) ...........43
Prăjitură cu smântână și stafide (Oana Bîrgăoanu) .................39
Rotițe cu cafea (Eva Muntean) .....................................................41
Spinare de căprioară (Emilia Elena Andrei) ...............................46
Tartă cu mere (Raluca Ramona Pop)...........................................33
Tort cu cremă de cafea (Zena Pintea) .........................................46
Preparate sărate românești

Blidul cosașului (Angelica Nistor)................................................63
Borș cu verdețuri (Lubița Iancu) ..................................................56
Cartofi gratinați cu leurdă (Ștefania Răduță) ............................53
Ciorbă de salată cu kaizer (Paula Cândea) ................................54
Ciorbă de varză cu perișoare de tarhana (Iuliana Lako) .........60
Drob de urzici (Maria Bondar)......................................................55
Fasolică în crustă de pâine (Daniela Gospodariu)....................66
Langoși cu cartofi (Iuliana Lako) .................................................65
Oblețel crocant (Anișoara Ursan) ................................................56
Ouă în cuiburi de mămăliguță (Tereza Filip) .............................64
Pâine albă (Paula Cândea) ............................................................54
Păpușele de dragavei (Anișoara Goleanu) ................................62
Plăcintă cu brânză, mărar și ceapă (Florica Daliana Trifa) ............58
Plăcintă dobrogeană (Dana Ioana Suto) ....................................59
Pogăcele cu cașcaval (Elisabeta Gligor) .....................................52
Pogăci cu jumări de casă (Florentina Elena Nagy) ...................52
Ruladă cu ciuperci (Păștița Curăroiu) .........................................61
Sărmăluțe din piept de gâscă (Alexandra Ene) ........................66
Supă de vită cu tăiței de casă (Elisabeta Gligor) ......................56
Șuncă marmorată de pui (Maria Alexandra Tîrloiu) ................60
Tartă țărănească (Ana Kis) ............................................................57
Tocăniță oltenească de măruntaie de pui (Oana Plăcintă) ............67
Preparate dulci românești

Brânzoaice moldovenești (Daniela Gospodariu) .....................84
Chec cu ciocolată (Viorica Picincu-Hobjilă) ...............................88
Cornuri banană (Eva Muntean)....................................................82
Fundițe vanilate (Diana Ionela Necel) ........................................87
Gomboț cu căpșuni (Paula Iulia Peșteșan) ................................87
Melci cu nucă (Elena Vasiean) ......................................................86
Mezeș cu cremă de griș (Florica Daliana Trif) ...........................86
Nuci umplute (Daniela Gospodariu) ...........................................88
Plăcinte pufoase în tigaie (Zenaida-Adelina Dică) ...................85
Plăcințele cu brânză de vaci (Ioana Preda)................................89
Prăjitură Valeria (Ioana Arsene) ...................................................90
Trandafiri din uscățele (Ana Kezdi) .............................................84
Dintr-o regretabilă eroare, în numărul trecut al revistei, textele și rețetele

de la paginile 66 și 67, aparținând ambele Evei Muntean, au apărut inver-
sate. De fapt rețeta de piept de curcan caramelizat corespunde fotografiei
mari de la pagina 67, iar rețeta de pui cu dovleac corespunde fotografiei
mici de la pagina 66.
PRACTIC Cărticica practică 91

blog culinar cratitadaniela.blogspot.ro
Tort Minnie Mouse

Blat: 6 ouă, 200 g zahăr, 170 g făină,
3 linguri ulei, esenţă de rom, 30 g
cacao, fulgi de ciocolată, sare
Cremă de iaurt: 450 g iaurt cu aromă de  Cremă de ciocolată albă: smântâna pentru
căpşuni, 350 ml frişcă lichidă, 2 plicuri frişcă se mixează până începe să capete
gelatină, 75 g zahăr pudră consistență, apoi se adaugă zahărul şi se
Cremă de ciocolată albă: 200 g mixează până se întăreşte şi devine pufoasă.
mascarpone, 250 ml frişcă lichidă Crema mascarpone se mixează cu zahărul
2 linguri zahăr pudră, ciocolată albă pudră şi ciocolata albă topită, apoi se încor-
zeamă de lămâie porează frişca, amestecând uşor. Se adaugă
Pentru finisaj: sirop de zmeură, unt 82% zeamă de lămâie, după gust.
grăsime, zahăr pudră, pastă de zahăr  Asamblare tort: se taie blatul rece pe 3
foi icing imprimate, decupatoare niveluri, obținând 3 blaturi subțiri. Pe un
platou de tort se aşază un blat însiropat cu
 Blat: se bat ouăle cu un praf de sare, se sirop de zmeură, apoi crema de iaurt, un blat
adaugă treptat zahărul şi se mixează până îşi de cacao însiropat și crema de mascarpone.
triplează volumul. Se adaugă uleiul şi esenţa, Operaţia se repetă până la finalizarea blaturi-
apoi făina, ciocolata şi praful de cacao. Se lor şi cremelor. Se învelește tortul în folie de
toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt aluminiu și se introduce în frigider 5-6 ore.
şi se coace 40 min. la cuptorul preîncins la  Se scoate tortul din frigider şi se îmbracă
160°C. Se scoate din cuptor și se lasă să se într-o cremă din unt mixat cu zahăr pudră;
răcească complet. se dă din nou la frigider pentru a se întări.
 Cremă de iaurt: se hidratează gelatina cu  Când crema de unt s-a întărit, se scoate
apă călduţă, apoi se topeşte pe baie de abur. tortul din frigider, se îmbracă complet în
Se toarnă peste frişca bătută; se înglobează pastă de zahăr şi se decorează după
iaurtul şi zahărul pudră. preferinţă.
cărticica
Practică
Daniela Gospodariu ne prezintă

blogul ei culinar de numai 2 anișori.
Pe cratitadaniela.blogspot.ro
găsești aceste trei rețete delicioase
și colorate și multe, multe altele
Brioșe Princess cu mascarpone Când eram mămică full-

time şi stăteam cu fetiţa
Brioşe: 3 ouă, 1 ceaşcă de 150 ml cu zahăr, 75 ml ulei, acasă, am început să fiu
1 ½ ceașcă făină albă, 1 linguriţă praf de copt, esenţă de pasionată de arta culinară.
vanilie sau lămâie Gătind dulciuri ale copilăriei
Decor: 1 cutie mascarpone, zahăr pudră, 50 g unt, și mâncăruri de la mama
colorant alimentar învăţate şi pasionată fiind de
arta fotografiei, am zis că ar
 Brioșe: într-un bol se mixează ouăle cu zahărul până se spu- fi păcat să nu le adun într-o
mează. Se încorporează uleiul treptat, ca la maioneză. Se adau- cărticică de bucătărie virtua-
gă făina amestecată cu praful de copt şi lă. Aşa a apărut micul meu
esenţa. Compoziţia se împarte în mod egal blog culinar. Torturile şi pră-
în găurile unei tăvi de muffins sau jiturile rămân prima mea
în hârtiuţe speciale de brioşe. dragoste, în care pun multă
Se dă tava la cuptor 20 min., culoare şi gust cât mai rafi-
la foc potrivit. nat, încât să aibă acel efect
 Pentru decor, se mixea- wowww! Revistele, emisiuni-
ză mascarpone cu zahăr le TV şi blogurile culinare
pudră şi unt, se adaugă sunt sursa mea de inspiraţie,
colorant după preferin- iar mai nou, ca fotografiile
ţă. Se ornează brioşele şi culinare să fie mai atractive,
se dau la frigider cel sunt mereu în căutare de
puțin 15 min. plating-uri sofisticate.
g

blog culinar cratitadaniela.blogspot.ro
Crochete de pește cu patru sosuri

Noua carte Crochete de pește: se curăță Sos de usturoi cu iaurt: se
a Mirelei 300 g peşte, se spală şi se pisează cățeii de la o căpățână
Retegan, fierbe înăbuşit, cu sare şi de usturoi şi se freacă cu sare,
apărută la o ceapă tocată mărunt. se adaugă 2 lingurițe de ulei
Curtea Se prepară un sos alb, din de măsline şi 100 ml iaurt. La
Veche 30 g unt, 100 ml lapte şi sare. final, se adaugă mărar verde
Publishing Se dezosează peştele şi se tocat.
este un pune în sosul alb cu piper Sos de pastă de tomate cu
îndemn la pisat şi jumătate de ou, se hrean: se amestecă 100 ml
fericire și o amestecă până când se face o smântână cu 1 lingură ulei,
lecție despre arta de a trăi pastă, apoi se dă forma de 3 linguri pastă de tomate,
prezentul. Cunoscuta fon- crochete. Se dau prin 50 g ½ linguriță hrean ras și
datoare a fenomenului făină, ou și 40 g pesmet gra- 2 căței de usturoi pisați. Se
Zurli, cu o fascinantă nulat şi se prăjesc în ulei înglobează puțină miere, sare,
poveste de viață, face con- încins. piper, zeamă de lămâie, oţet
fesiuni despre copii, iubire Sos de muştar: într-o tigaie și sare după gust.
şi credinţă. Învăţătura se pun la topit 3 linguri de Sos lactoneză: se pun în blen-
supremă: viaţa noastră unt, la foc domol. Când s-a der 4 căţei de usturoi; se
e despre noi înşine şi topit, se adaugă 1 lingură de adaugă puţină sare şi 50 ml
nu trebuie să o lăsăm să muştar, 1 linguriță de miere, lapte. Se bate puțin cu blen-
ne scape printre degete! sare şi zeama de la 1 lămâie. derul şi se adaugă treptat 100
www.curteaveche.ro Se amestecă totul energic, ml ulei. La final se pune suc
până se omogenizează. de lămâie sau oţet.
Dosarele frumuseții
NATURA este
la mare căutare
în epoca facebookului
Francesca Blaga creează Trendul naturist cucerește lumea
cosmetice 100% cosmeticelor: ce avem de învățat de la bunica
naturale, 100% vegane și cât din învățăturile ei putem aplica ușor,
și le personalizează în epoca noastră
Adopţi calea naturală în Cum citim eticheta unui pro- încep să extragă şi ulei esenţi-
prepararea cosmeticelor. dus cosmetic? Cum putem şti al din aceste plante, ulei des-
Foloseşti vreun sfat de la că ceea ce cumpărăm este cât tul de valoros.
bunica? mai aproape de natură? Aşadar: lavandă, gălbenele,
Când a început să mă preo- E bine să urmărim ca sub- muşeţel, produsele apicole,
cupe realizarea de săpun în stanţa activă să figureze la răşină de brad, uleiuri presate
casă, am avut în minte începutul listei de ingrediente la rece din floarea-soarelui,
informaţii acumulate de-a (în mod normal ingredientele nuci, dovleac.
lungul timpului în legătură sunt trecute descrescător din
cu proprietăţile plantelor punct de vedere al concentra- Ce plante din flora noastră e
medicinale. Şi primul gând ţiei). Să nu ne lăsăm păcăliţi bine să culegem şi să prepa-
mă duce, de fiecare dată, la de etichete cu însemne „bio” răm pentru tratamente cos-
bunica, de la care am auzit sau „natural”. Pentru a pre- metice la domiciliu?
cum se face un unguent cu zenta încredere, ar fi bine să Cele mai simple preparate
gălbenele. Ea folosea seu de fie specificat, procentual, cât cosmetice făcute acasă sunt
oaie, însă eu prefer uleiul de reprezintă produsele naturale maceratele din plante în ulei
măsline sau de floarea-soa- şi cele bio din produsul final. sau în apă. Plantele să fie
relui, presate la rece. Şi culese între orele 11-12, după
metoda de extragere a sub- Care dintre ingredientele ce se duce roua; atunci ele au
stanţelor din plante diferă. cosmetice care provin din concentraţia cea mai mare de
Cu vreme în urmă se fier- flora noastră ţi se par cele uleiuri volatile. În funcţie de
beau câteva ore pe baie de mai eficiente? scop, putem macera lavandă,
aburi grăsimea şi plantele, Mă bucur foarte mult că am gălbenele, nalbă, albăstrele,
acum e de preferat metoda descoperit în ultimii ani tot flori de măceş, flori de iaso-
„la rece” pentru a păstra mai mulţi producători mie sau petale de trandafiri.
proprietăţile active. Foarte români de plante medicinale.

multe leacuri „băbeşti” au În mod special lavandă. Dar Ce trebuie să ştim dacă vrem
efect. Eu îmbrăţişez cu şi gălbenele sau muşeţel. Şi să preparăm în casă un ulei
bucurie informaţiile din interesant este că există o de trandafir, de exemplu?
trecut şi toate descoperirile piaţă destul de bună pentru Pentru a face în casă un ulei
tehnologice ale aceste produse, astfel că afa- de trandafiri (macerat, nu
prezentului. cerile de acest gen se extind, esenţial, acesta este aproape
Dosarele frumuseții
imposibil de a fi obţinut în de pe vremuri şi mi-a ruinat Şi voi da un exemplu de

casă) avem nevoie de un ulei părul... Cum faci să prepari mască pentru ten, care va face
vegetal, cu grad mare de săpunuri „ca la bunica” şi hidratare şi mineralizare, vă
penetrabilitate cutanată (de totuşi să fie atât de blânde cu ajută pielea obosită. Este pen-
migdale dulci, de exemplu) şi pielea şi părul? tru toate tipurile de ten şi
de petale de trandafir de Eu combin metodele tradiţio- poate fi personalizată în func-
Damasc. Dacă se folosesc nale cu informaţiile la care am ţie de necesităţi. Se amestecă
petale proaspete, se adaugă acces datorită studiilor în o lingură cu miere, o lingură
sare grunjoasă în recipientul domeniul chimiei. Astfel ale- cu pastă de castravete (castra-
în care se va face maceratul. gerea grăsimilor (exclusiv vete dat pe răzătoarea fină) şi
Recipientul, de sticlă brună, vegetale), măsurarea cantităţi- o capsulă de vitamina E. Se
va fi ţinut într-un loc însorit și lor şi prepararea săpunului le aplică pe ten şi decolteu, se
agitat de 2-3 ori pe zi, timp de fac cu precizie farmaceutică. lasă să acţioneze 15 min., apoi
3-4 săptămâni. Apoi se va fil- Metoda de obţinere a săpunu- se clăteşte cu apă călduţă şi se
tra şi se va adăuga vitamina E lui este fără fierbere, pentru ca aplică o cremă emolientă.
pentru a preveni râncezirea. proprietăţile ingredientelor să Pentru tenul uscat poate fi
Va rezulta un ulei hrănitor, rămână neschimbate în adăugată o linguriţă cu ulei de
regenerant și antiage pentru măsură cât mai mare. Adaug măsline; pentru tenul gras, o
ten, gât şi decolteu. uleiuri și alte active în funcţie linguriţă cu argilă verde; pen-
de ceea ce vreau să obţin. tru tenul acneic, pe lângă argi-
Care sunt metodele de conser- Pentru şamponul solid folo- lă se poate adăuga gel de aloe
vare naturale pentru o cremă sesc mult ulei de ricin, unt de vera; pentru o consistență mai
preparată în casă? shea şi unt de avocado. În cel compactă se adaugă ½ lingu-
Uleiurile, cremele, produsele pentru păr gras adaug argilă riţă cu pudră de ovăz.
cu ingrediente naturale au verde. În cel pentru dermatită,
durata de viaţă mai mare când ulei de dafin. Şi tot aşa. Ce importanță au vasele şi
sunt păstrate ferite de lumină, ritualul preparării când vine
căldură şi umezeală. În frigi- Dă-ne un exemplu de trata- vorba de un elixir de frumu-
der, de exemplu. Vitamina E ment cosmetic simplu, uşor seţe? Bunica mea întotdeau-
ajută foarte mult la prelungi- de preparat în casă şi eficient. na făcea o rugăciune în gând
rea valabilităţii. Măştile pentru Măştile pentru păr şi piele mi atunci când prepara ceva de
ten ce conţin şi o parte lichidă se par cele mai simple şi efici- mâncare...
e bine să fie pregătite pentru o ente de făcut acasă, din ingre- Se folosesc vase din sticlă şi
singură utilizare - vor fi mai diente naturale. Şi da, sunt ustensile din metal inoxidabil.
eficiente dacă vor fi făcute potrivite oricărui tip de păr Pentru mine e de la sine înţe-
chiar înainte de aplicare. măştile din ou şi oricărui tip les să fiu prezentă, să aduc
de ten cele din castraveţi. Eu intenţia, să manifest iubirea şi
Pe propria mea piele am tes- aş pune şi miere în oricare recunoştinţa atunci când pre-
tat săpunurile tale, care m-au dintre ele. Pe lângă acestea gătesc produsele de îngrijire.
încântat. Se pot folosi foarte pot fi adăugate alte ingredien- Mâncarea pe care o face o
bine şi pe păr, rezultatele sunt te care să aducă beneficii spe- mamă este cea mai bună pen-
mătăsoase şi lucioase. Eu cifice tipului de ten sau de tru că este făcută din spaţiul
mărturisesc că am încercat şi păr: ulei de măsline, argilă, iubirii necondiţionate.
mult-lăudatul săpun de casă pulbere din plante, după caz. Interviu de Roxana Melnicu
Comanzi și primești produsele create de Francesca Blaga în formă personalizată pe:

www.breslo.ro/Shop/pursisimplu și www.pursisimplunatural.blogspot.com

cărticica
Practică
CREMĂ DE ZI CU PROTECŢIE PULBERE PENTRU
SOLARĂ MINERALĂ - CURĂȚAREA DINȚILOR -
HIDRATANTĂ, EMOLIENTĂ ȘI Abrazivă, antibacteriană.
PROTECTOARE Conține carbonat de calciu,
Emulsie ușoară, potrivită argilă verde, bicarbonat de
oricărui tip de piele. sodiu, pudră și uleiuri esențiale
Uleiurile din compoziție au de cuișoare și anason; lasă o
grade diferite de absorbție aromă proaspătă, ierboasă,
în piele; experimentând, ușor picantă.
fiecare își va da seama de
câtă cremă are nevoie. DEODORANT GEL
Factorul de protecție solară Ambalat în recipient roll-on.
(SPF 10 minim) e oferit de Unisex; permite pielii să
uleiurile vegetale în combi- respire/transpire fără să se
nație cu oxidul de zinc, un simtă mirosuri neplăcute; la
filtru fizic mineral pentru spălat se îndepărtează
UVA și UVB. Nu este absorbit foarte ușor; nu pătează
în piele, ci se atașează hainele, nu lasă urme albe.
perfect la suprafața acesteia, Conține: piatra de alaun,
reflectând ca un câmp de bicarbonat de sodiu, uleiuri
microoglinzi radiațiile esențiale.
ultraviolete.
PACHET DE VARĂ
SĂPUN NATURAL conține ulei SPF+15 și
SCORȚIȘOARĂ ȘI PORTOCALE lapte de corp - protectie
săpun 100% natural, vegan, cu minerală și îngrijire
fibre de mătase naturală, naturală! Ambele produse
sălbatică. Un săpun cu miros sunt gândite pentru a fi
de prăjitură, blând cu pielea folosite de toată familia,
datorită uleiului de migdale pentru orice tip de piele,
dulci. Face o spumă bogată și inclusiv sensibilă, atât pe
cremoasă. corp, cât și pe față.

Acasă, în țara mea
Sibiu: popas
medieval în inima țării
Biserica catolică, în stil baroc, a fost

construită de iezuiți între anii 1726-1733
Numit Hermannstadt de coloniștii sași, orașul

Monument
întemeiat în secolul al XII-lea este azi unul reprezentativ,
dintre cele mai mari și mai bine conservate Turnul Sfatului era
burguri medievale românești. în trecut poarta de
Important centru economic al Transilvaniei, cu acces spre centrul
o bogată tradiție culturală și un trecut evocat orașului
la fiecare pas, Sibiul, menționat documentar
în urmă cu aproape un mileniu, încântă și în
prezent pe fiecare turist în parte.
Primul în toate!
În târgul Sibiului de altădată a fost bifat pionie-
ratul în varii domenii: primul muzeu, primul
spital, prima atestare a unei școli, prima grădi-
nă zoologică sau prima carte în limba română
din Ardeal fiind menționate aici.
Bătrâna cetate, acum centru istoric, este for-
mată din trei piețe, nouă bastioane, numeroase
scări, pasaje, ziduri și o sumedenie de monu-
mente istorice. Piața Mare, în lungime de 142
metri, este mărginită de Palatul Brukenthal, Ca-
sele Haller, Lutsch și Weidner, Primăria Sibiului
și biserica de rit catolic.
cărticica
Practică
Traficul auto este restricționat
în centrul istoric și doar puține
mașini mai incomodează turiștii
aflați la plimbare
Podul Minciunilor este

primul pod din fontă ridicat
pe teritoriul României

Acasă, în țara mea
Complexul Muzeal ASTRA poate fi vizitat și noaptea, fiind pus

la punct un sistem de iluminat cu spoturi și efecte interesante
În Piața Mică turiștii pot pitală Culturală Europeană. liber din România - se întin-
vizita reprezentativul Turn al Numeroase expoziții, filme de pe nu mai puțin de 96 de
Sfatului, Muzeul „Franz Bin- de cinema, spectacole de tea- hectare, cuprinzând un lac,
der” sau Casa Artelor „Emil tru și restaurante cu specific peste 10 km de alei, câteva
Sigerus”. variat completează opțiunile sute de clădiri și instalații
De aici, pe sub Podul Minciu- de timp liber și intensa viață tehnologice din aproape
nilor se ajunge în orașul de de noapte a orașului. toate regiunile țării.
jos. Muzeul este împărțit în șase
Piața Huet este dominată de Aproape de natură sectoare și grupe tematice:
maiestuoasa Biserică Evan- Între zonele naturale de ● Edificii de utilitate public-
ghelică. agrement se numără parcul socială: cârciuma, popicăria,
În Sibiu se poate ajunge ușor, Subarini, creat în 1856 și remiza de pompieri, școala și
atât pe calea aerului, cât și cu prima grădină zoologică din primăria;
trenul sau cu autoturismul România, înființată în anul ● Sculptură monumentală;
personal, urmând drumurile 1929. Păltiniș, o stațiune de- ● Obținerea și prelucrarea
europene E68 și E81. Siste- dicată sporturilor de iarnă, se produselor alimentare;
mul de informare digital, află la doar 30 km de Sibiu. ● Prelucrarea materialelor de
prin infochioșcuri și pe inter- Muzeul Civilizației Popula- construcție și obiectelor de
net este poate cel mai amplu re Tradiționale ASTRA este uz gospodăresc;
și mai accesibil din întreaga situat la aproximativ 6 km ● Sectorul pentru prelucrarea
rețea virtuală românească. de Sibiu, în partea de sud a pieilor și a fibrelor vegetale;
Acest lucru se datorează și orașului, în mijlocul Pădurii ● Sectorul dedicat tehnicilor
faptului că, în anul 2007, Dumbrava. ASTRA este cea și mijloacelor de transport
orașul a fost desemnat Ca- mai mare expoziție în aer sau comunicații.
cărticica
Practică
Prin muzeu te poți plimba pe de artă populară, expoziții
jos, cu trăsura, pe jos sau cu cu vânzare de obiecte
sania trasă de cai pe timp de tradiționale ale satului
iarnă. Locurile de odihnă și românesc, precum icoanele
ospăț nu lipsesc, servind vizi- pe sticlă, picturile naive,
tatorii cu bucate tradiționale maramele, ștergarele, piese-
românești, într-o ambianță le de port popular, obiectele
rustică, perfect adaptată sculptate din lemn sau os și
regiunii. măștile regionale.
Peste 50 de locuri de cazare Din Complexul Național
sunt oferite celor care vor să Muzeal ASTRA, alături de
petreacă câteva zile în inima expoziția unicat situată în
verde a parcului. Dumbrava Sibiului, mai fac
O plimbare cu lotca pe lacul parte muzee, precum cel de
măsurând șase hectare sau Etnografie „Franz Binder”,
participarea la un joc de po- cel al Civilizației Transil-
pice în vecinătatea Hanului vane, cel de Artă Populară
din Tulgheș completează Săsească „Emil Sigerus” și
perfect o zi petrecută în Festivalul de Film ASTRA.
incinta minunatului muzeu
în aer liber. Turiștii se pot Text: Cristi Niculescu
bucura și de două galerii Foto: www.cristiniculescu.com
Morile de vânt au devenit un simbol

al muzeului sibian

Pe-un picior de plai
Mănăstirea Pângărați
popas pentru suflet
Rodica Gabără ne povestește despre

un ținut al credinței și vieții frumoase
Mănăstirea Pângărați este turci în anul 1476. Mai târ- numeroase locuri de prisacă
una dintre cele mai vechi ziu, pe la 1560, voievodul și mori, la care s-au adăugat,
mănăstiri ortodoxe din Lăpușneanu zidește în locul prin danii și cumpărări,
județul Neamț, aflată în ei o biserică din piatră, cu întinse suprafețe de teren,
apropierea hidrocentralei de arhitectură unică, avându-l care au înscris-o în rândul
la Stejaru. Locașul monahal stareț pe monahul celor mai mari proprietari
își are începuturile în secolul Amfilohie. Domnitorul funciari de pe valea Bistriței.
al XV-lea, iar denumirea de dăruiește noii mănăstiri De-a lungul vremii, firul
Pângărați provine, după isto- toată poiana din jur și-i vieții duhovnicești a conti-
ricul Nicolae Iorga, de la un adaugă alte construcții: nuat, dar puterea economică
posibil călugăr Pangratie, turnul-clopotniță, corpul a mănăstirii a scăzut după
care a fost „un pustnic de de chilii, casa domnească și 1863, când Alexandru I.
demult, care a dat numele trapeza. Cuza a dat legea secularizării
pârâului din apropiere”. Viața monahală de la averilor mănăstirești.
Pângărați cunoaște o dezvol- Dar cea mai grea perioadă
O istorie agitată tare deosebită în timpul pentru mănăstirea Pângărați
În anul 1460, Cuviosul domniei lui Vasile Lupu a început în anul 1872, când
Simeon, unul dintre sfetnicii (1634-1653) – „un om cu hire s-a înființat aici un peniten-
lui Ștefan cel Mare, a ridicat înaltă și împărătească”, ciar care a funcționat până
la Pângărați o biserică din după cum l-a caracterizat în anul 1916. În anii urmă-
lemn cu hramul Sfântului Miron Costin. Domnitorul tori, clădirile mănăstirii au
Mare Mucenic Dimitrie. s-a preocupat să înzestreze primit, pe rând, și alte
Aceasta a fost incendiată de mănăstirea cu moșii, cu destinații: spital, sanatoriu,
cărticica
Practică
cazarmă militară, depozit
de muniție, stațiune de cer-
cetări biologice ș.a.
Reconstrucție
Închisă în anul 1960, mănăs-
tirea se reactivează abia
după 1991, când încep
lucrările de restaurare a
vechii biserici din piatră.
Această construcție foarte
interesantă cuprinde, de
fapt, două biserici suprapu-
se, caz extrem de rar întâlnit.
Biserica mică de jos este o
capelă scundă cu pronaos,
naos și altar acoperite cu
bolți. Biserica de sus este
construită în formă de cruce
și nu are turlă: catapeteas-
ma este sculptată în lemn
de tei, pictată și suflată în
aur, în culori deschise.
Incinta mănăstirii este
împrejmuită la vest și est cu
un zid din piatră de 5 m
înălțime, iar în curte sunt
alei betonate, străjuite de
trandafiri multicolori și
multe ghivece cu flori.
Pentru a reda locului
frumusețea de odinioară, se
construiește la Pângărați o
biserică nouă, impunătoare,
cu o nouă curte și alei de
acces. Albă și imaculată,
biserica nouă este încadrată
la bază de două brâuri late
de piatră. Sus, sub acoperiș,
de jur-împrejur, pe un regis-
tru sunt pictați sfinți
români. Pe peretele exterior,
de o parte și de alta a ușii de
la intrare sunt reprezentați,
în mozaicuri de mărime
naturală, Sfinții Simeon și
Amfilohie de la Pângărați.
g
Deasupra ușii de culoare

roșie-aurie poți privi stema
îndruma pașii și gândurile
pe drumul cel bun.
Ciorbă de
Moldovei, dăltuită în piatră, Aici, la mănăstirea Pângărați, fasole verde
și Icoana Sfinților Români, este multă rugăciune,
ocrotiți de Maica Domnului, nevoință, ascultare și mai 800 g fasole verde
realizată tot în mozaic. puțin confort, programul 3 morcovi, 1 țelină
Mănăstirea Pângărați liturgic fiind asemănător cu 1 păstârnac, 3 cepe
adăpostește în muzeul ei cel de la mănăstirea 3 roșii sau câteva linguri
mai multe comori ale artei Sihastria și, pe alocuri, cu cel de bulion
religioase, printre acestea specific vetrelor monahale pătrunjel verde și frunze
numărându-se trei icoane din Sfântul Munte. de țelină tocate
lucrate în mănăstire în anul Pe lângă respectarea acestui ulei, sare, cimbru
1596 în stil bizantin și un program liturgic, călugării
exemplar din „Cazania” îndeplinesc anumite munci  Se curăță și se spală toate
Mitropolitului Varlaam al (ascultări): la cancelarie, la legumele. Ceapa, morcovul,
Moldovei de la 1643, în origi- animale, la grădină, la iazul păstârnacul și țelina se
nal. cu pește, la bucătărie etc. toacă cubulețe și se pun la
Totul se face cu răbdare, cu fiert în apă cu sare, cimbru
Loc de credință osteneală, cu simplitate și și ulei. Se adaugă apoi faso-
Deși este mai retrasă, smerenie, din dragoste față lea verde ruptă în 2-3
mănăstirea nu duce lipsă de de Dumnezeu și față de bucăți.
vizitatori. Unii vin ca turiști, aproapele.  După 30 de minute de
din curiozitate, alții vin să Acest mirific loc emană o fiert, se adaugă roșiile tăia-
găsească alinare sufletului, energie pozitivă, o putere te mărunt sau bulionul. Se
să primească un sfat, un înălțătoare, care răsplătesc mai lasă 15-20 de minute la
cuvânt bun sau un răspuns din plin efortul celor care fiert, apoi se oprește focul,
pentru atâtea probleme care străbat zeci și sute de kilo- se potrivește de sare și se
le macină existența. Pentru metri în căutarea liniștii și a adaugă verdeața tocată
toate, cei câțiva călugări de unui sens spiritual la vreme mărunt.
la mănăstire își fac timp de cumpănă. Rodica Gabără,
pentru a-i asculta și a le Rodica Gabără, Suceava Suceava
g

q Mulțumesc pentru rețetă! r
Mulțumesc, Raluca Cum suntem mari consu-

Ramona Pop, pentru matori de pizza, am în-
rețeta „Pască cu cio- cercat "Melcișorii pizza"
colată” din Cărticica ai Paulei Iulia Peșteșan
nr. 4/2017, p. 34. (Cărticica „Arome de
Ana-Estera Florea, primăvară”, p. 50). Mi-a
Botoșani plăcut tare mult gustul
de chimion pe lângă cel
de oregano, folosit de
Mulțumesc, mine. Am adăugat câteva
Eva Muntean, pentru felii de piept de pui la cuptor.
„Rulada cu căpșuni”, Pentru o mai mare surpriză, am
din nr. 4/2017, p. 81. dat o formă de poșetuțe pizzelor mele, care au
Rulada a fost deli- fost foarte apreciate.
cioasă, eu am ales un Ionela Mariana Nole, Mioveni, jud. Argeș
decor fără frișcă.
Marinela Elena Mulţumesc Oanei Bîrgăoanu,
Gligor, Brad, pentru „Budinca cioco-raw-
jud. Hunedoara vegan” din Cărticica
9/2016, p. 60. Eu folosesc
Multă sănătate doamnei pudră de roșcove în loc
Eva Muntean! Îi mulțu- de cacao și o consum
mesc pentru rețeta cu diferite fructe.
„Budincă de paste, cu Ioana Ciolacu, Buzău
carne și broccoli” din
Cărticica 3/2017, p. 8. Mulțumesc Anei Kezdi pen-
Nu am gătit până acum tru „Mâncares de spanac
ravioli cu carne, a fost o cu ciuperci”, din Cărticica
experiență nouă. Această nr. 4/2017, p. 58. Mi-a
budincă este un aperitiv ușor și sățios. ieșit foarte bună
Cătălina Vlad, Izvoru-Dulce, și gustoasă.
Merei, jud. Buzău Aurelia Florentina
Ciobanu, Fetești,
Din Cărticica 2/2017 m-a jud. Ialomița
atras poza cu rețeta
Adrianei Mariana Rada
de la p. 99. Am pregătit Mulțumesc Danielei
întocmai „Trandafirii Gospodariu din Iași pen-
din mere în aluat foitaj”. tru „Cozonacul cu nucă și
Eu am mai făcut trandafiri cacao” (p. 28 din Căr-
din aluat de cozonac și din aluat din comerț, ticica „Bucate dulci de
dar nu am încercat cu mere. Rețeta este foarte Paște”.) A ieșit extrem de
aromată, vă mulțumesc și vă doresc succes în pufos și de bun.
toate. Viorica Tirloiu,
Sabina Cazan, Hondol, jud. Hunedoara Chizătău, jud Timiș
7 sate
Oana Bîrgăoanu ne vorbește despre Săcele, ținutul brașovean al celor
șapte sate, unde prezentul se împletește cu trecutul
Tot mai des m-am întrebat şi Piatra Mare, e situat pe una dintre cele două mari
ce este fericirea, ce ne trebu- cursul râului Târlung, parte a comunităţi de mocani din
ie pentru a fi fericiţi? Ca să regiunii istorice Ţara Bârsei, Transilvania, cealaltă aflân-
trăim nu avem nevoie mai la 15 km de oraşul Braşov. De du-se în Mărginimea Sibiului.
mult de un codru de pâine şi unde vine denumirea de Mocanii sunt comunităţi pas-
un pahar de apă - dar pentru Săcele? Pe vremuri, această torale de oieri români, asoci-
a trăi fericirea deplină este localitate se numea „Şapte aţi în trecut cu fenomenul
foarte important să ştim cine sate”, „septem villæ valache- transhumanţei. Mocanii din
suntem, de unde venim şi les”. Astăzi microzonă etno- zona Braşov-Săcele sunt con-
încotro ne îndreptăm. grafică, Săcele reuneşte doar sideraţi „adevăraţii” mocani.
Pentru asta este musai să ne 4 din cele 7 sate din trecut, Prin tradiţie, ei practicau
cunoaştem istoria, strămoşii, cartierele Baciu (Bacsfalu), transhumanţa cu turme
tradiţiile şi obiceiurile, să sal- Turches (Turkos), Cernatu imense de oi; în secolul al
văm straie vechi, reţete de pe (Csernatfalu) şi Satulung XIX-lea, mai ales după trata-
vremuri, să ne bucurăm că (Hosszufalu). „Săcele” este tul de la Adrianopole, care
suntem români şi să-i mul- menţionat pentru prima le-a îngrădit mişcarea, au fost
ţumim lui Dumnezeu că dată într-o scrisoare a voie- şi cărăuşi, conducând garni-
ne-am născut pe aceste vodului muntean Vlad turi sau caravane de mărfuri
meleaguri binecuvântate! Călugărul (1482-1495) către pe mari distanţe.
magistratul Braşovului. Cei
Ținutul mai vechi locuitori au fost De văzut
Municipiul Săcele, poartă de mocanii săceleni, ciobanii Săpăturile arheologice efec-
acces către masivele Ciucaş locului. În Săcele trăieşte tuate în perimetrul actual al
cărticica
Practică
municipiului au dus la des-
coperirea unor aşezări daci-
ce. Vestigiile arheologice se
află la o distanţă extrem de
mică de capătul telefericului
de la Bunloc.
În Săcele poţi vizita
Ansamblul „Mocănime” –
sec. XIX-XX, multe biserici
ortodoxe, Casa Dijmelor şi
Muzeul etnografic, case
memoriale. Nu mai vorbim
că este o zonă de munte
superbă, iar accesul către
drumeţiile montane nu îţi
este deloc îngrădit!
Port mocănesc
O altă comoară a localităţii
o reprezintă tradiţiile şi obi-
ceiurile pe care locuitorii
le-au păstrat vii chiar şi în
secolul XXI. În acest sens
trebuie amintit de portul
mocanilor, pe care oamenii
îl mai păstrează şi astăzi,
pentru zile de sărbătoare.
Practic nu există casă în
Săcele care să nu aibă o
piesă vestimentară din
vechiul port mocănesc.
Deveniţi mai înstăriţi prin
practicarea păstoritului
transhumant, mocanii săce-
leni au fost influenţaţi de
modul de viaţă al orăşenilor
din Braşov, înlocuind încă
din secolul al XIX-lea piesele
tradiţionale din in, cânepă şi
pănură, cu altele noi din
mătăsuri, tull, șifon, boran-
gic, postavuri fine.
La sărbători, femeile îmbră-
cau un costum din mătase
brocată, compus din fustă
amplă şi lungă, laibăr, căma-
şă cu mânecile din tull bro-
g
dat strânse în manşete brodate cu fir auriu.

Talia era marcată de brâul metalic încheiat cu
paftale. Ştergarul de cap a fost înlocuit cu
marama albă din borangic, sub care se află o
basma imprimată cu decor cărămiziu numit
gimbir.
Specific pentru bărbaţi era cămaşă cu gule-
rul înalt brodat numit guler mocănesc, cioa-
recii albi, chimirul din piele.
Gazde bune
Mocanii au fost, sunt şi vor fi o comunitate de
oameni credincioşi, români ortodocşi în ma-
rea lor majoritate. În jurul Bisericii s-a adunat
dintotdeauna familia şi, astfel, s-a reuşit păs-
trarea vie a conştiinţei naţionale, a tradițiilor
şi obiceiurilor pe care tinerele generaţii au
datoria să le transmită mai departe. Dacă
ajungi în Săcele, nu ocoli Parohia Sf. Mihail şi
Gavriil, al cărei pastor este părintele Valer Plăcinte mocănești
Raul Şerban, pe care am avut onoarea şi
bucuria de a-l cunoaşte în aprilie 2016, când Este o reţetă veche de 100 de ani. Ţinând
ne-am întâlnit în număr mare – cam 50 de cont că bărbaţii erau plecaţi mai mereu în
persoane – la o şezătoare în Casa de cetire a transhumanţă, femeile mocance nu aveau
parohiei, tocmai pentru a duce tradiţiile şi foarte mult timp de petrecut în bucătărie,
obiceiurile mai departe. În aprilie 2017 aşa încât plăcintele mocăneşti au la bază
ne-am întâlnit într-o nouă şezătoare şi cel ingrediente simple, puţine, ieftine, se fac
mai probabil vom crea o nouă tradiţie locală, repede şi sunt tare săţioase. Iniţial aveau o
de care se vor bucura şi copiii noştri. formă rotundă ce atingea dimensiunea unei
„Protopiatul Biserica Sfinţii Arhangheli” din farfurii de aperitiv, cu o împletitură groasă
Satulung sau, cum i se mai spune de către pe margine, numită „refrec”. Astăzi aluatul se
localnici, „Biserica Veche”, este una dintre pliază şi se fac portofele mici.
cele mai vechi biserici săcelene, fiind clădită
pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe locul 5 ouă de casă
uneia mai vechi. ½ linguriţă cu sare
Mulţumesc pe această cale domnului părin- făină cât cuprinde
te şi doamnei preotese pentru minunata pri- 300 g brânză de burduf
mire, mocancelor şi mocanilor care ne-au
întâmpinat întotdeauna cu voie bună şi În reţeta orginală se foloseau atâtea ouă
bucate alese şi, nu în cele din urmă, mulţu- câte plăcinte voiai să prepari: pentru
mesc Danielei Cimpoaie şi Corneliei Daneș 10 plăcinte 10 ouă - erau plăcinte rotunde,
din Săcele pentru că mi-au împărtăşit două mari. Folosind 5 ouă se pot face 10 plăcin-
reţete vechi mocăneşti, pe care le-am prepa- te mocăneşti pliate sau portofele.
rat, pozat, degustat şi pe care acum le împart  Într-un vas se sparg ouăle, se pune sarea
cu voi, cititorii Cărticelei Practice. şi se bat puţin cu furculiţa. Se adaugă făină
Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, cât cuprinde, până rezultă un aluat omo-
jud. Braşov gen, nelipicios, uşor elastic.
g

cărticica
g
Practică
 Se frământă apoi vreo 5 min., până devi-
ne neted și se lasă 30 min. la odihnă. Se
face un sul din aluat, care se porționează
în 10. Se fac biluțe, se lasă să se odihneas-
că pe masa de lucru unsă cu ulei, în repa-
us, pentru 5-10 minute, acoperite cu un
şervet uscat.
 Se întinde fiecare bucată de aluat într-
un rotund potrivit, se pune brânză de bur-
duf pe o latură, apoi se pliază.
Cu ajutorul degetelor se face împletitura
de pe margine și plăcintele se prăjesc ime-
diat, ca să nu se desfacă împletitura.
 Într-un vas de tuci se pune ulei la încins
– în reţeta orginală se folosea untură – şi se
prăjește fiecare plăcintă pe rând, pe ambe-
le părţi, până devin aurii-maronii - nu mai
mult, deoarece vor crăpa și va ieși umplu-
tura. Cornuleţe cu nucă
Se mănâncă imediat, dar şi reci sunt foarte
bune.
şi gem de coarne
De la această reţetă de bază au pornit şi
altele de-a lungul timpului. S-au mai adă- Aluat: 200 g unt 80% grăsime, 200 g
ugat ingrediente pentru ca aluatul să fie smântână grasă, 2 gălbenuşuri, 1 plic
mai pufos. De exemplu: praf de copt, 1 plic zahăr vanilat
făină cât cuprinde
1 kg făină Umplutură: 1 cană de 300 ml cu nucă
1 ou 200 g gem
1 cană lapte
1 cub drojdie  Se prăjesc nucile în cuptor, uşor, se lasă
1 lingură untură la răcit şi se toacă grosier. Se amestecă cu
sare gemul de coarne.
½ margarină  Se prepară aluatul: untul la temperatura
camerei se spumează cu zahărul vanilat. Se
 Se amestecă făina cu sarea, untura, adaugă pe rând gălbenuşurile, apoi smântâ-
untul şi oul până se formează o compoziție na - toate la temperatura camerei - și apoi
nisipoasă. Se adaugă laptele în care s-a praful de copt amestecat cu făina, atât cât
dizolvat drojdia. cuprinde compoziţia lichidă, încât să rezulte
 Se frământă un aluat omogen, elastic, un aluat omogen, neelastic, nelipicios. Se
care se lasă 15 minute la dospit. Se porţio- înfăşoară în folie şi se dă la frigider cca 1 oră.
nează apoi în biluţe egale, care se frămân-  Apoi se întinde o foaie de aluat pe planşa
tă şi se întind foi rotunde. de lucru presărată cu făină, se taie triun-
 Pe jumătate de rotund se pune brânză ghiuri sau pătrate în care se pune câte o lin-
de burduf, apoi se pliază răsucind la mar- guriţă de umplutură. Se rulează şi se coc la
gine. Se prăjesc în ulei. cuptorul încins la 180°C, 10-15 min. Se tăvă-
Oana Bîrgăoanu, lesc imediat prin zahăr pudră.
Lunca Câlnicului, jud. Braşov Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Braşov
g

Ceva de vis
Parcul Santa Lucia,
Tel Aviv:
unul dintre vestigiile
arhitecturale din
timpul invaziei
spaniole
mereu surprinzător
Anca Rusu povestește despre una dintre cele mai

uimitoare destinații ale Israelului: nici temple, nici
biserici, nici Ierusalimul brăzdat de devoțiune,
bântuit de cruciade și pătat de sânge, nici spa-urile
trendy de la Marea Moartă, ci un oraș al modernității
Tel israeliene: Tel Aviv
Avivul
este
plin de mărginesc naşterea aici mi-am cumpărat foto-
street art Domnului. Tel Avivul este grafii cu fete surâzătoare
un oraş de făcut la piciorȋîn surprinse de aparat în
sandale: aici este de-a 1943, cu doar un an înainte
pururi vară şi frumos, iar de tragedia care va figura în
Tel Avivul este o metropolă iarna figurează doar cu istorie sub numele de Cel
unde sekelul, moneda isra- numele în acest tărâm unde de-al Doilea Război
eliană, se face la bursă şiȋîn un european poate face Mondial. Tot prin grămezi
zgârie norii care răsar pre- baie în mare chiar şi în mie- de haine şi vechituri am
cum nişte colţi lucioşiȋîn zul lui decembrie, când găsit un hanger micuţ, care
zare atunci când călătorul israeliţii consideră că cele sper să fie doar frumos şi
își mută privirea de la apu- 26 de grade cer o eşarfă în să nu fi văzut sânge nicio-
sul sângeriu care domină plus la gât şi o geacă de dată, căci ar fi păcat de
marea și-și ațintește ochii piele pentru a se proteja măiestria cu care un arti-
spre oraş. de… frig. zan priceput a potrivit pie-
Tel Avivul este precum un Prima oprire în orice aşeza- lea cu irizaţii aurii cu un
puzzleȋîn care vechiul se re cu aer oriental este ametist micuţ, care molco-
împleteşte sau este pe alo- Medina, zona veche care meşte tăişul curbat al cuţi-
curi sugrumat de nou, mărgineşte feeric marea tului arab.
unde elementele contem- albastră, cu ale sale clădiri
porane, grafitti-ul activist nisipii. Iar dacă ai bafta să Festin la colț de stradă
Foto: Anca Rusu
sau arta virulentă sunt ajungi aici în weekend, nu

balansate de temple care rata talciocul plin-ochi de Nu rata înghețata organică
datează din secole care vechituri şi mici comori. De din partea veche a oraşu-
cărticica
Practică
lui, cea mai bună pe care
am mâncat-o vreodată şi,
crede-mă, am aşa o mare
pasiune pentru înghețată
încât e tare greu să mă
impresioneze ceva. Dar o
înghețată gigantică de fistic
natural şi cheesecake de
cireşe a reuşit să mă facă să
mă ridic direct la cerul
extazului gustativ.
Talciocul este flancat pe
partea stângă de un şir de Bazarul este găzduit în clădiri
patiserii tradiţionale vestite monumente arhitecturale, care
datează din secole de mult apuse
care, chiar dacă nu sunt
ochioase, au nişte prepara-
te care se vor topi în gură şi
în suflet cu tot cu brânza
sărată răsucită în foietaj fin
sau mierea cu fistic şi nucă
care decorează o sarailie,
care o să-ţi facă rochia praf
şi sufletul fericit.
Dar, Doamne, dacă e un
capitol la care Tel Avivul
culinar excelează, acesta
este falafelul care, chiar
dacă s-a născut pe terito-
riul arab, a fost rafinat pe
partea cealaltă a graniţei, Art deco în
în Israel, unde cine mai ştie Tel Aviv
ce bucătar priceput a avut
revelaţia de a adăuga niţel
mai mult coriandru pentru ning-urile cu DJ celebri, Tel
a înverzi şi umple de gust Avivul nocturn este ceea ce
falafelul tradiţional. Nu cauţi. La fel şi dacă te dai în
rata un falafel la piață, ală- vânt după artă contempo-
turi de o salată de pătrun- rană sau grafitti şi stencil
jel şi un hummus deca- executate rapid, dar cu
dent, decorat din plin cu măiestrie de către street
sumac, un praf acrişor care artiştii rebeli.
dă un plus de savoare. Dar să ne întoarcem la fala-
Precum spuneam, Tel felul nostru, căci îţi voi
Avivul nu este doar vechi, spune cum să-l prepari
ci şi nou, aşa că dacă eşti israelit, chiar la tine în
fan clubbing sau rave party bucătărie.
pe plajă, sau adori happe- Anca Rusu, Brașov
Ceva de vis
Pentru 15 bile de falafel: 1 ceapă tăiată mărunt tă cu mâna. Se pot prăji

250 g năut înmuiat 1 ardei verde mărunţit imediat sau se pot lăsa la
peste noapte tahini (sos de susan) frigider peste noapte.
1 ceapă tocată  După ce se prăjesc bul-
2 linguri pătrunjel tocat  Năutul se poate fierbe o gării de falafel, se taie pâi-
2 linguri coriandru tocat oră sau poți să-l dai la nicile pita până la jumăta-
1 linguriţă de sare blender, după ce l-ai te, cât să se formeze un
1 linguriţă boia iute hidratat o noapte, cu buzunăraş, care se umple
4 căţei de usturoi tocați ceapă, coriandru, usturoi, apoi cu falafel, roşie,
1 linguriţă chimion ardei iute şi chimion. Se ceapă, ardei verde şi
1 linguriţă bicarbonat adaugă bicarbonat la murături. Se adaugă din
4-6 linguri făină pasta obținută şi se ames- plin tahini.
Toppinguri: pâine pita tecă puţin; se adaugă bul- Anca Rusu,
1 roşie tăiată mărunt gur sau făină şi se frămân- Brașov
Falafel israelian

Complete
ază son
Sondaj BUNICA ȘTIE TOT! și poți câș dajul
t
10 premii iga
x 50 LEI
Care dintre rețete ți s-a părut cea mai bună la fiecare categorie?
1. REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE
Rețeta .....................................................................................................pagina..................
2. REȚETE DULCI DIN FAMILIE
Rețeta .....................................................................................................pagina...................
3. REȚETE SĂRATE ROMÂNEȘTI
Rețeta .....................................................................................................pagina..................
4. REȚETE DULCI ROMÂNEȘTI
Rețeta .....................................................................................................pagina...................
5. Cel mai mult mi-a plăcut POVESTEA DESPRE BUNICA spusă de:
.................................................................................................................pagina...................
..............................................................................................
Bunica știe tot!
practică
Premiile concursurilor 5.000 LEI
1. REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE ALTE PREMII:
1 medalie de aur x 200 lei a. Scrisorile publicate la rubrica MULȚUMESC
1 medalie de argint x 150 lei PENTRU REȚETĂ! vor primi 8 premii x 50 LEI
3 medalii de bronz x 100 lei fiecare.
2. REȚETE DULCI DIN FAMILIE b. Premii speciale ale redacției, în valoare
1 medalie de aur x 200 lei totală de 600 lei, acordate corespon-
1 medalie de argint x 150 lei denților care au răspuns la chemările
3 medalii de bronz x 100 lei noastre și ne-au oferit cele mai bune materiale.
3. REȚETE SĂRATE ROMÂNEȘTI c. 2 premii de hărnicie x 100 lei fiecare,
1 medalie de aur x 200 lei acordate, prin tragere la sorţi, cititorilor care
1 medalie de argint x 150 lei au trimis materiale până pe data de 13 aprilie
3 medalii de bronz x 100 lei 2017.
4. REȚETE DULCI ROMÂNEȘTI d. 2 premii de fidelitate x 100 lei fiecare, acor-
1 medalie de aur x 200 lei date corespondenților care ne scriu regulat.
1 medalie de argint x 150 lei e. 10 premii de participare la sondaj x 50
3 medalii de bronz x 100 lei lei fiecare, stabilite prin tragerea la sorţi a
5. POVEȘTI DESPRE BUNICA sondajelor din Cărticica „Bunica știe tot!”
5 premii de popularitate x 100 lei primite la redacţie.
Câștigătorii concursurilor din Bunica știe tot! vor fi anunțați în

Cărticica nr. 6/2017, care va apărea pe data de 8 iunie 2017.
6. Ce articol din acest număr ți-a plăcut cel mai mult?
Titlul articolului...........................................................................pagina....................
Completează, dacă vrei să participi la tragerea la sorți pentru premii:
Numele și prenumele.............................................................................................................
Data nașterii............................. Ocupația...............................Profesia..................................
Căsătorit(ă) q Da q Nu Copii q Da (câți?.............) q Nu
Pentru câte persoane pregătești masa....................
Adresă....................................................................................................................................
telefon...............……………… e-mail……………………….......…...……...........……
................................................................................................
Completează sondajul, pune-l într-un plic timbrat și trimite-l
până la data de 22 mai, pe adresa:
București, OP 77 - CP 208 sau la adresa redacției:
Bulevardul Decebal nr. 25-27, Olympia Tower, Sector 3, București, cod 030969
Toate sondajele primite la redacție vor participa la tragerea la sorți, unde se vor acorda
10 premii x 50 LEI fiecare.
Câștigătorii vor fi anunțați în Cărticica nr. 6/2017, care va apărea pe 8 iunie 2017.
Atenție! Ne-am schimbat adresa și căsuțele poștale! Scrieți la: OP 77/CP 208, București
ABONAȚI-VĂ ACUM!
pentru 6 luni: 20,40 lei, pentru 12 luni: 40,80 lei
Revista preferată direct în cutia dumneavoastră poștală!
CUM VĂ ABONAȚI - Plătiți abonamentul online pe site-ul www.burda.ro, secțiunea
Abonamente sau plătiți abonamentul direct în
contul Burda Romania SRL: RO20 BACX 0000 0003 7186 1000 deschis la
Unicredit Bank, sucursala Grigore Mora, RO 6646770, specificând
„Plata abonament revista CĂRTICICA PRACTICĂ”.
Dacă ați plătit direct în contul nostru, trimiteți dovada plății, scanată sau fotografiată pe
adresa de email: abonamente@burda.ro, împreună cu datele dumneavoastră de contact:
nume, prenume, adresă completă, telefon, data nașterii și ocupația.
Veți primi pe email confirmarea de primire a dovezii plății și a datelor dumneavoastră.
Detalii despre abonamente puteți primi la numărul de telefon 0372.106.000.
Vă informăm că dimensiunile revistei Cărticica practică sunt: 148,5 x 210 mm.
În cazul în care cutia dvs. poștală nu are dimensiunile necesare sau nu este securizată
(lipsă încuietoare) ca să permită livrarea revistei în condiții de siguranță,
vă asumați răspunderea pentru neprimirea acesteia.

5000lei cărticica
practică
3,99 LEI
Nr. 4 (138) / 2017 · Preț
www.carticica.ro
Practică
i
Sărbănatorte!
premii lumi
Arome de
Diva care
dansează
și gătește
la superlativ!
Andreea
Marin
primăvară Dosarele
Director editorial – divizia de reviste
hranei
sănătoase
pentru femei și gastronomie: Susana Pletea
E-mail: carticicapractica@casalux.ro
Arome de
Lista câștigătorilor primvăară Publisher: Daniel Secărea

Redactor coordonator: Roxana Melnicu
Redactori: Dorina Alexandrescu,
29/03/17 11:36
În urma centralizării voturilor acordate de cititori în perioada

ndd 1
001_coperta1.i
Cristi Niculescu, Daniela Șibaev,

2 aprilie 2017 - 18 aprilie 2017, am stabilit câștigătorii. Redactor probator: Elena Jerlăianu
A. PREMIILE DE POPULARITATE 2. Oana Plăcintă, Suceava, „Buburuza”, p. 87 Reporter: Ivana Iancu
* Secțiunea I. Bucate sărate de Paște 3. Simona Liliana Pătraș, Lunca Cetățuii, Tehnoredactare: Beatrice Mitran
4 Premii de popularitate x 100 lei Ciurea, jud. Iași, „Tartă frangipane cu vișine și Grafică: Gheorghe Matei
1. Elena Fărăgău, Sângeorgiu de Mureș, jud. fistic”, p. 86 Fotografii: Mihai Nicolae
Mureș, „Miel la grătar, cu usturoi”, p. 18 Director layout: Darek Jahn
2. Ioana Ciolacu, Buzău, „Cotlet de miel în stil * Secțiunea VI. Povestea Paștelui Ilustrații: Guliver/ Thinkstock; arhiva personală;
mediteranean”, p. 8 3 Premii de popularitate x 100 lei Burda România
3. Lenuța Vrînceanu, sat Izvoru, Provița de 1. Elena Negoescu, Mioveni, jud. Argeș, p. 4
Sus, jud. Prahova, „Biban cu verdețuri proas- 2. Elisabeta Gligor, Cenad, jud. Timiș, p. 8 ADRESA REDACȚIEI:
pete”, p. 12 3. Ninica Rădescu, Baia de Fier, jud. Gorj, p. 16 Adresa: Bulevardul Decebal nr. 25-29, Sector 3,
4. Viorica Eva Muntean, Petroșani, jud. BUCUREȘTI; e-mail: carticicapractica@casalux.ro
Hunedoara, „Drob cu ficăței de pui”, p. 6 B. ALTE PREMII: ADRESA PENTRU SCRISORI:
* Mulțumesc pentru rețetă! Oficiul Poștal (O.P.) 77 - Căsuța Poștală (C.P.) 208
* Secțiunea II. Bucate dulci de Paște 9 Premii x 50 LEI fiecare BUCUREȘTI
4 Premii de popularitate x 100 lei 1. Alina Duțu, București, p. 74
1. Florica Daliana Trifa, Oradea, jud. Bihor, 2. Diana Ionela Necel, sat Veja, jud. Neamț, p. 82
„Linzer cu brânză”, p. 32 3. Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. ABONAMENTE:
2. Georgeta Dobrin, București, „Tort cu nucă”, Buzău, p. 53 Elena Iacob; e-mail: abonamente@burda.ro
p. 29 4. Elena Negoescu, Mioveni, jud. Argeș, p. 53 RELAȚII CU CITITORII:
3. Nicoleta Adam, Arad, „Tort Paște Fericit”, p. 36 5. Elena Postelnicu, Fetești, jud. Ialomița, p. 74 Raluca Pascalache; Tel.: 0372/10.60.00
4. Raluca Ramona Pop, Sângeorgiu de Mureș, 6. Floarea Pană, Lupeni, jud. Hunedoara, p. 53 E-mail: raluca.pascalache@burda.ro
jud. Mureș, „Pască rapidă”, p. 30 7. Nicolae Pană, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, p. 53
8. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș, p. 53 Group Advertising Director:
* Secțiunea III. Aperitive primăvăratice 9. Roxana Vasile, Buftea, jud. Ilfov, p. 82 Florentina Păuna-Lauda
1 medalie de aur – 200 lei Sales Coordinator Food Magazines
Ioana Arsene, Târgoviște, jud. Dâmbovița, * Premii speciale ale redacției, în valoare totală Cristina Ivanovici
„Chec aperitiv”, p. 44 de 600 lei cristina.ivanovici@burda.ro
1 medalie de argint – 150 lei 1. Anca Rusu, Brașov, „Napoli – ori îl iubești, ori
Mihaela Ecaterina Cercel, Drobeta-Turnu îl urăști!”, p. 101-103, - 200 lei Promotion Manager
Severin, jud. Mehedinți, „Tartă cu spanac”, p. 46 2. Lubița Iancu, Galați - Blog culinar „Lulu, Amalia Simona Dulă
3 medalii de bronz x 100 lei povești din bucătărie”, p. 54-55 – 150 lei E-mail: amalia.dula@burda.ro
1. Anișoara Ursan, Cernavodă, jud. Constanța, 3. Maria Al Samman, Pișchia, jud. Timiș - reco-
„Supă-cremă de spanac”, p. 50 mandare blog Laura Sava, p. 55 – 50 lei Marketing Manager
2. Monika Erika Popa, Hunedoara, „Role 4. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Alina Gavrilă
Tabat”, p. 50 Brașov, „Veneția românilor”, p. 108-111 – 200 lei
3. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș, DISTRIBUȚIE
„Melcișori pizza”, p. 50 * 2 Premii de hărnicie x 100 LEI fiecare, acordate E-mail: distrib@burda.ro
prin tragere la sorți cititorilor care ne-au trimis
* Secțiunea IV. Feluri principale materiale până pe data de 10 martie 2017
primăvăratice 1. Diana Ionela Necel, sat Veja, com. Stănița, DIRECTOR GENERAL:
1 medalie de aur – 200 lei jud. Neamț, 06.03.2017 Sandi Apostoloiu
Fănica Doina Țană, Brăila, „Mușchi de vită 2. Georgeta Petre, Buzău, 06.03.2017 TIPAR:
picant”, p. 64 * 2 Premii de fidelitate x 100 LEI fiecare se acordă, Infopress Group S.A.,
1 medalie de argint – 150 lei prin tragere la sorți, cititorilor care ne scriu per- Odorheiu Secuiesc
Sabina Cazan, Hondol, jud. Hunedoara, manent și participă la toate concursurile noastre.
„Ruladă în cămașă de bacon”, p. 60 1. Daniela Florentina Cârstea, Sibiu
3 medalii de bronz x 100 lei 2. Elena Postelnicu, Fetești, jud. Ialomița
1. Daniel Moldovan, Sânger, jud. Mureș, * 10 Premii de participare x 50 LEI fiecare
„Spanac cu cartofi și piept de curcan la cup- se acordă cititorilor, prin tragerea la sorți a Publicație ce beneficiază de
tor”, p. 60 sondajelor din Cărticica „Arome de primăvară” rezultate de audiență conform
2. Maria Al Samman, Pișchia, jud. Timiș, „Ton primite până la data de 18 aprilie 2017 Studiului Național de Audiență
la grătar”, p. 59 1. Adina Ioliana Iancu, Popești Leordeni, jud. măsurate în perioada
februarie 2015 - august 2016.
3. Irina Baku, Sighișoara, jud. Mureș, „Mâncare Ilfov
de urzici cu spanac”, p. 58 2. Carolina Bajko, Cenad, jud. Timiș
3. Doina-Georgeta Dinu, Târgoviște, jud. Publicație auditată și
* Secțiunea V. Dulciuri primăvăratice Dâmbovița
1 medalie de aur – 200 lei 4. Elena-Emilia Andrei, Vulcana Pandele, jud.
Sorina Ene, Caracal, jud. Olt, „Tort Fluturaș de Dâmbovița Ltd. All rights reserved
primăvară”, p. 78 5. Emilia-Alina Împărățelu, Craiova, jud. Dolj
1 medalie de argint – 150 lei 6. George Hogman, Șoimuș, jud. Hunedoara
Monica Marton, Oradea, jud. Bihor, „Tort 7. Ioana Dincă, Târgoviște, jud. Dâmbovița ISSN: 1841-494X
Tiramisu”, p. 74 8. Ion Brujan, Târgu-Jiu, jud. Gorj
3 medalii de bronz x 100 lei 9. Marius Sorin Orbai, Oradea, jud. Bihor
1. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. 10. Mioara-Delia Pantea, Cluj-Napoca, Conținutul acestei publicații este protejat conform drepturilor de autor. Nicio
Brașov, „Cheesecake cu lămâie și căpșuni”, p. 76 jud. Cluj parte (imagine sau text) nu poate fi reprodusă fără permisiunea editorului
Poftiți la masă!
Ediția lunii mai a revistei mami aduce în prim plan
alimentația celor mici:
✔ riscurile majore ale OBEZITĂȚII LA COPII + plan de DIETĂ SĂNĂTOASĂ de la nutriționist;
✔ CARENȚELE de vitamine și TRATAMENTE LA... FARFURIE; ✔ ANTIBIOTICE care provoacă alergii
alimentare; ✔ ce tip de MOFTUROS ai la masă (și cum îl faci să pape mai bine).
+ multe alte subiecte interesante despre sănătate, psihologie și nutriție.
doar
899 Lei
e
ric are
Nu rata revista mami de mai! a
o
a z
r, l difu i!
http://www.mami.ro n e
O revistă editată de
Lu ct d rese
n p
pu a

Retete - Carticica Practica - Mai 2017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retete - Carticica Practica - Mai 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monica

Bunica știe tot!

denumirea Cărticelei, autorul rețetei și precizează dacă i-ai

5000 lei premii!

Însoțește scrisoarea de fotografii reușite și expediaz-o pe adresa:

Rețete sărate din familie Deserturi românești

RUBRICI ȘI ARTICOLE: CONCURSUL NOSTRU:

MULȚUMESC PENTRU REȚETĂ ................105 în bucătăriile

A fost odată o vreme când orice între-

această temă care a venit de la voi

q Parcă o văd pe bunica tăind mămăliga cu ața... r

Bunica a fost olteancă mesei. După ce curățam coaja, făceam o tăie-

avea cui. Amintirile copilăriei mele mi-au

Se amestecă 300 g telemea rasă cu 150 g unt rece ras,

q Despre o bunică înțeleaptă și un cireș negru r

La El să mergi și să-I mulţumești și să rămâi în

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 9

q Nu-i voi uita niciodată r Păstrăvi umpluți

eu nu am tată, am numai tătălaie și mamaie și ● 1 gălbenuș

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 11

q Ființa cea mai dragă r Friptură de vită

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 13

q Albastru nepământean r Ficăței cu pere

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 15

q Gust cum altul nu-i r Pâine cu nuci

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 17

Musaca de vinete cu carne

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 19

q Un ritual pentru amintire r

în casă la bunica să lucreze. Depănând

În mai împlinesc 21 de ani, deci sunt sora mai

q Să faci ce făcea bunica r Sarmale cu urdă

1 Se spală și se opăresc foile de

p se dă prin mașina de tocat, se ameste­

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 25

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 27

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 29

de fiecare dată, fie că este

Ce bunătăți de acasă știi

Cum ți-a împărtășit bunica

q Un șorț cu lalele roșii r Tartă cu mere

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 33

Pentru mine, bunica a fost

Negresă Se topesc 200 g ciocolată amă-

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 35

q „Păpușa bunicii” r Melcișori

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 37

Șvăboaica mea iubită

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 39

q Șvăboaica mea iubită r Rotițe cu cafea

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 41

q Bunica mea mi-a colorat copilăria r

Nimic nu e ne așteptau pe masă. Iată alături o rețetă deli-

Papanaşi cu dulceață de cireşe negre

PRACTIC Cărticica practică 43

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 45

Tort cu cremă de cafea Spinare de căprioară

 Blat: se bat gălbenușurile cu uleiul, ca  Blat: se bat gălbenuşurile cu zahăr; se

46 PRACTIC Cărticica practică www.carticica.ro

îi zicea iastace şi făcea foi de mama, să fie bunică, să facă

Vrei să-i ceri lui Lili un sfat? Scrie-i la

www.carticica.ro PRACTIC Cărticica practică 49

venite din musturile în care sunt a treia generație de

cu caşcaval jumări de casă  Se curăță cartofii și se

p se dă prin mașina de tocat, se ameste

Iată câteva soluții care prote