CAPITOLUL VI.

JOCUL ÎN GRĂDINIŢĂ

SUBIECTUL VI.1
Principalele tipuri de jocuri desfăşurate in grădiniţă (joc de rol, joc didactic, joc de
construcţie, joc de mişcare, joc muzical)
Clasificarea jocurilor:
a) Dupa conţinutul şi obiectivele urmarite
- jocuri de dezvoltare a vorbirii ;
- jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător ;jocuri matematice ;
- jocuri muzicale ;
- jocuri de orientare în spaţiu
- jocuri de mişcare ;
b) Dupa materialului folosit :
- jocuri cu materiale sau obiecte ;
- jocuri orale,
c) În funcţie de structura lor:
- jocuri individuale ;
- jocuri colective ( W .Stern );
d) În funcţie de etapele formării intelectuale a copilului :
- jocuri exerciţiu ;
- jocuri simbolice ;
- jocuri cu reguli (J. Piaget ).
e) În funcţie de poziţia copilului în joc :
- jocuri de mişcare ;
- jocuri sedentare .
f) În funcţie influenţa formativă a jocurilor asupra dezvoltării copilului :
- jocuri de creaţie ;
- jocuri de mişcare ;
- jocuri didactice .
Jocul cu subiect şi roluri alese din viaţa cotidiană – face parte din categoria jocurilor de
imitatie :”de-a familia, de-a doctorul, etc.
 Jocuri cu subiecte şi roluri din basme şi povestiri- sunt jocuri dramatizare, copilul prelucrând
roluri din diverse basme si povesti.
Jocul de construcţie- sunt jocuri in care copiii construiesc, subiectele fiind propuse de
educatoare sau alese de copii. Copilul trece de la manipularea materialului de construcţie cu
eventuale încercări şi reuşite de suprapuneri, specifică la 3 ani, la realizarea unor construcţii
sofisticate din cuburi, combino şi lego.
Deseori jocul de construcţie precede jocul de creaţie.
Jocurile de construcţie sunt importante pentru dezvoltarea deprinderilor 
manuale ale copiilor.
4. Jocul de mişcare este strâns legat de specificul vârstei, o vârstă a dinamismului si mişcării.
El se va păstra până la vârsta adultă, îmbrăcând alte forme, dar păstrându-şi motivaţia
interioară. La vârsta preşcolară subiectele sunt inspirate din viaţa „celor care nu cuvântă".
Literatura de specialitate enumera jocurile „Broasca şi barza",„Pisica şi vrăbiile", „Lupul şi oile"
etc, sau din viaţa adulţilor, în special profesiile dinamice: „Pompierii", „Piloţii", „Poliţiştii",
„Extratereştrii" etc.
Răspândite sunt si jocurile cu reguli ce au ca scop exersarea unor deprinderi motrice: Şotronul,
Elasticul, Coarda, Cine aleargă mai repede? etc.
Pe măsură ce se înaintează către vârsta şcolară mică, jocurile de mişcare cu subiect vor câştiga
în complexitate în vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce în ce mai complicate.
 5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de mişcare. Uneori se aseamănă şi cu jocurile
didactice prin faptul că pun în faţa celor mici o problemă de rezolvat. Au şi ele reguli, dar funcţia
lor dominanta este cea recreativă.

1
Ele dezvoltă atenţia, perspicacitatea, spiritul de observaţie etc.
6. Jocurile didactice sprijina invatarea, sunt create de catre educador, au obiective educative
bine precizate si se desfasoara pe baza unor reguli
STRUCTURA
Jocurile didactice au urmatoarea structura
1. Subiectul – se alege in functie de
- obiectivele educationale urmarite
- si varsta participantilor
2. Procedeele de joc – definesc actiunile pe care copiii le vor dsfasura
3. Regulile jocului – care exprima regulile care trebuie srespectate in timpul desfasurarii
ETAPELE JOCULUI DIDACTIC SI ROLUL EDUCATOAREI
1.Alegerea jocului care se realizeaza in functie de
- obiectivele urmarite
- caracteristicile grupei: varsta, progrese inregistrate de copii
Pentru desfasurarea lui jocul poate necesita material didactic sau nu, care poate fi confectionat
de educatoare sau cumparat.
Jocul trebuie sa fie simplu, accesibil varstei, atractiv, fara grad de risc
2.Pregatirea in vederea desfasurarii jocului
In acest scop educatoarea trebuie:
- sa planifice jocul
- sa se familiarizeze cu continutul jocului
- sa intocmirea proiectului didactic
- sa pregateasca spatiul de joaca in vederea desfasurarii jocului
Educatoarea trebuie sa pregateasca si variante de joc, prin sporirea treptata a dificultatii sarcinii
3.Desfasurarea propriu-zisa a jocului
Educatoarea va avea rolul de conducator al jocului ceea ce inseamna
- sa organizeze jocul didactic (sa aranjeze mobilierul, materialul demonstrativ, materialul de
lucru, sa organizeze copiii)
- sa asigure buna desfasurare a jocului ceea ce presupune:
- captarea atentiei prin cantece, poezioare, ghicitori, elemente surpriza,
- comunicarea denumirii jocului, a obiectivelor si a sarcinilor
- prezentarea materialul utilizat in joc
- reactualizarea cunostintelor copiilor
- explicarea regulilor si modului de desfasurare si demonstrarea jocului
- jocul de proba
- executarea jocului de catre copiii
- complicarea jocului care inseamna reluarea jocului cu sarcini crescute ca dificultate
- evaluarea jocului si incheierea (concurs, recompense, aplauze)

SUBIECTUL VI.2
Materiale utilizate in jocurile desfăşurate in grădiniţă (jucăria, materiale din natură,
materiale confecţionate de educatoare etc.);
 Tipuri de jucării 
- Jucăriile care dezvoltă motricitatea sunt cele care îl ajută pe copil să se servească într -o
manieră armonioasă de corpul său.
Unele vizează motricitatea fină, adică uşurinţa de a se servi de mâinile sale.
Altele vizează motricitatea globală, adică vizeaza coordonarea gesturilor şi a echilibrului.
Exemple de jucării: tricicletă, mingii, balon, cerc, coardă, toboganul, balansoarul
- Jucăriile care dezvoltă creativitatea şi imaginaţia
Exemple de jucării cu dominantă creatoare: creioane de ceară / de colorat, markere, acuarele,
plastilină, instrumente muzicale, marionete, jocuri de construcţie sau jocuri din bucăţi care se
asamblează.
- Jucării care dezvoltă afectivitatea

2
 Aceste jucării permit copilului să-şi exprime afecţiunea, tandreţea şi uneori chiar agresivitatea.
Exemple de jucării afective: păpuşi, figurine şi animale din pluş etc.
- Jucăriile care dezvoltă imitaţia
Imitaţia este procesul esenţial prin care copilul se apropie şiînţelege lumea care îl înconjoară,
lumea adulţilor. Copilul pare că vorbeşte la telefon, o imită pe mama sa hrănindu-şi păpuşa sau
se joacă de -a doctorul care face injecţii.
Exemple de jucării care au dominantă imitaţia: păpuşile şi toate accesoriile lor (casa,
îmbrăcămintea, materialele etc.), maşinile, câinele de joacă. Jocul de-a cumpărăturile, de-a
doctorul, de-a activităţile menajere, garajul şi circuitul auto, ferma cu animalele sale etc.
- Jocurile care dezvoltă capacitatea senzorială şi intelectuală 
Exemple de jucării cu dominantă intelectuală: jocurile de asamblare, jocurile de construcţie,
jocurile de clasare, jocurile de ordonare, puzzle, loto / domino.

SUBIECTUL VII.3
Aspecte specifice ale desfăşurării jocurilor in grădiniţă;
Aplicaţii la activităţile de invăţare pe domenii de conţinut, la activităţile alese, la activităţile
de dezvoltare personală).
Jocul este socotit a fi activitatea fundamentală a copiilor de la 3 la 7 ani şi are o contribuţie
extrem de valoroasă la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic şi fizic.
APLICAŢII LA ACTIVITĂŢILE DE INVĂŢARE PE DOMENII DE CONŢINUT
- Educarea limbajului: jocuri de pentru corectarea pronuntiei ( curtea de pasaroi, ursul si
albinele, focul si vantul, telefonul fara fir, jocuri cu nomatopee, jocuri pentru dezvoltarea
atentiei si auzului fonematic – Spune ca mine, framantari de limba, etc
- Cunoasterea mediului : Gusta si ghiceste- dezvoltarea simtului gustativ , Atinge si
ghiceste – dezvoltarea simtului tactil
- Educatie muzicala: jocuri cu text si cant: Bate vantul frunzele, Bat din palme, Deschide
urechea bine, Ursul doarme, Taranul e pe camp, etc.
- Matematica: Jocuri de constructie, de ordonare, de clasificare, loto, puzzle, etc. Exemple:
Unde s-a ascuns greierasul- pozitii spatiale, la aprozar – cantitate, marime, A cata albinuta
a zburat – numar ordinal, etc
- Educatie plastica si practica – jocul cu degetelele , furtuna, jocul cu mainile, etc.
- Educatie fizica – jocuri de miscare, concursuri sportive, etc
APLICAŢII LA ACTIVITĂŢILE ALESE (ALA )
Jocurile alese de copii şi programul distractiv practicat în grădiniţe au rolul de a crea momente de
voioşie şi destindere. 
Jocurile distractive ce se practică în grădiniţe sunt:
- jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană;
- jocuri cu subiecte din  poveşti şi basme;
- jocuri de construcţie;
- jocuri de mişcare cu caracter sportiv;
- jocuri hazlii;
APLICATII LA ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA (ADP)
Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-
amiezii. Rutinele includ activităţi care se repeta zilnic: sosirea, întâlnirea de dimineaţă, micul
dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază,
gustările, plecarea.
Ca jocuri in cadrul acestor activitati enumeram
Jocuri de autocunoastere: Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul
Jocuri de comunicare si deprinderi personale : Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur;
Cum mă împac cu prietenul meu?; Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Ce ţie
nu-ţi place, altuia nu face!;