Anastasiei ionut-andrei

DREPT FR ANUL 3 BARLAD

ED.FIZICA (PLAN DIFERENTA) RELUARE STUDII

Atletism - Bazele Tehnicii Sariturii

Sariturile atletice pot fi definite drept comportamente motrice specializate,al caror scop este
realizarea,prin interactiunea dintre fortele interne, unei traiectorii in aer a C.G.G. al corpului cat
mai inainte sau cat mai lungi.
Sarcina atletului este transpunerea energiei cinetice orizontale intr-un impuls cu sens mai mult
sau mai putin vertical si obtinerea unei viteze de desprindere cat mai mari. Ca miscari
locomotorii, sariturile atletice sunt aciclice(singulare), avand un inceput si un sfarsit precis
delimitate in spatiu si timp. Dintre cele patru sarituri atletice ,saritura in lungime si saritura in
inaltime, fiind structurate pe faze perfect delimitate, sunt considerate ca sarituri fundamentale,
spre deosebire de triplusalt si saritura cu prajina, care, in lipsa acestui atribut, sunt considerate ca
sarituri derivate. Sariturile atletice, cu diferentierile existente intre cele fundamentale si cele
derivate, in ordinea succesiunii actelor motrice, sunt compuse din urmatoarele patru faze:
-elanul; -bataia; -zborul; -aterizarea.
Notele particulare,respective abaterile de la schema generala, in cazul sariturilor derivate sunt
date de:
-la triplusalt, dupa elan urmeaza trei batai, zboruri si aterizari successive;
-la saritura cu prajina, dupa elan si bataie, o parte a zborului se realizeaza in conditiile mentinerii
contactului cu solul prin intermediul prajinii.
Intre fazele oricarei sarituri atletice exista raporturi de interconditionare, incadrate intr-o
anumita ordine de subordonare, de unde rezulta gradul de importanta a fiecarei faze,in functie de
specificul si mai ales de scopul sariturii.
Elanul.Ca faza a oricarei sarituri atletice, elanul este constituit dintr-o alergare accelerate, care
in prima sa parte are ca scop acumularea unei anumite viteze orizontale, iar in partea a doua,spre
finalul elanului, pregatirea bataii. Viteza elanului este conditionata de scopul, respectiv
caracteristicile particulare ale sariturii. Lungimea elanului,in general,este direct proportionala cu
marimea vitezei ce trebuie dezvoltata pe parcursul ei.
Finalul elanului,respectiv ultimii 3-5 pasi de alergare,prezinta o deosebita importanta pentru
pregatirea bataii. Bataia este faza fundamentala a oricarei sarituri atletice,deoarece in aceasta
faza este valorificata viteza orizontala si, prin actiuni corespunzatoare ,se dezvolta o noua viteza
ascensionala,iar in binarea celor doua viteze rezulta traiectoria de zbor a centrului de greutate al
corpului saritorului.
Zborul. Facand abstractie de saritura cu prajina,pentru sariturile atletice zborul constitue faza
fara sprijin a sariturii, care tine din momentul intreruperii contactului cu solul, la desprindere,
pana la reluarea contactului cu solul in vederea aterizarii. Tehnica de zbor in sariturile atletice se
compune din rotatii compensatorii, de sine statatoare sau din suprapunerea acestora pe rotatiile
reale.
Referindu-ne la cele doua sarituri fundamentale,putem mentiona ca,spre exemplu la saritura
in lungime,tehnici de zbor ca ,extensia, pasii in aer ca si miscarile de aterizare, sunt constituite
din rotatii compensatorii.
Anastasiei ionut-andrei
DREPT FR ANUL 3 BARLAD
ED.FIZICA (PLAN DIFERENTA) RELUARE STUDII

ROLUL ȘI IMPORTANȚA EXERCIȚIULUI FIZIC LA DOMICILIU

Influenta exercitiilor fizice asupra sanatatii este dovedita, exercitiul fizic medical organizat isi
realizeaza efectele profilactice, terapeutice si de recuperare asupra organismului intreg sau doar
asupra unor aparate si sisteme. Exercitiile fizice medicale au un loc de baza in asistenta unor boli
cronice, in special ale aparatului cardiovascular, respirator, a unor boli metabolice sau a unor boli
psihice. De asemenea, au un rol major in profilaxia sau “tratarea” sedentarismului, a batranetii,
respectiv a ceea ce numim “deconditionarea” organismului. Prin toate aceste exercitii se
realizeaza cresterea capacitatii de munca, cresterea performantelor fizice si psihice ale
individului sau  “starea de bine”. Exercitiul aerobic s-a dovedit ca este singurul care poate
combate limitarea rezervelor functionale datorate varstei, amelioreaza toleranta pentru activitatile
vietii zilnice, amelioreaza calitatea vietii, reduce morbiditatea prin boli grave. Raspunsurile
fiziologice ale organismului la exercitiile fizice aerobe sunt reprezentate de raspunsul metabolic
celular local, raspunsul cardiovascular, raspunsul respirator. Pentru producerea de energie
necesara contractiei musculare, consumul de oxigen crescut este  esential.

Activitatea fizica regulată reprezintă cea mai bună “investiție” pentru o inimă sănătoasă
contribuind la reducerea riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, scăzând greutatea,
îmbunătățind valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului și ale glicemiei, reducând stresul și
crescând buna dispoziție. O oră pe zi nu este mult, poate nu la sala de fitness, dar acasă sau în
parc, odihnindu-ne mintea, ne putem pune la lucru corpul. Dacă mergem la bazin sau la sala de
fitness, dacă mergem în parc cu rolele, bicicleta, sau dacă mergem să facem jogging este mai
puțin important.Important este să facem acest lucru în fiecare zi. Antrenandu-ne corpul, ne
antrenăm și mintea, aducând în viața noastră o stare de bine.

Activitatea fizică ne face să ne menținem sănătoși și inteligenți pe masura ce îmbătrânim.

Dacă nu facem mișcare o perioadă mai lungă de timp, mușchii ni se pot atrofia. În timpul
antrenamentelor, sângele este pus în mişcare, iar creierul se menține într-o formă mai bună.