AVENTURA

CALATORIE IN LITERATURA

Analogia metaforica intre calatorie si literatura este primul și

cel mai general aspect care frapeaza cand reflectam la o
astfel de tema. Atentia, entuziasmul, spiritul de observatie,
dorinta de evaziune, atractia necunoscutului, sentimentul
libertatii sunt trasaturi comune calatorului si
cititorului/scriitorului, care traiesc, in fond, o experien ța de
cunoastere si se intorc in spatiul familiar imbogatiti spiritual
prin ceea ce afla despre ceilalti si despre ei insisi.

Calatoria poate insemna cautare, fuga, explorare, cunoastere,

pelerinaj, cruciada, migratie, atac razboinic, transhumanta,
nomadism sau exil (toate acestea sunt și teme motive literare
importante), dar „simbolismul calatoriei, extrem de bogat, se
rezumä totusi Ia cautarea adevărului,a pacii, ozitie a nemuririi,
la cautarea la descoperirea unui centru spiritual."
De la Odiseea la Odiseea spatiului
Epopeea lui Ghilgamea; ori Ramayana au , drept motiv literar
drumul initiatic eroilor, Ghilgames și zeul Rama. Civilizatia
greco-romana este o civilizatie a miscrii pe largi spatii
geografice pe mare sau pe uscat ,- epopeile Iliada, Odiseea si
Eneida privilegiaza tema calatoriei, care sustine toate
desfasurarile narative.

Spre deosebire de alte spaţii culturale, în care literatura de

călătorie s-a dezvoltat sub semnul expansiunilor geografice, în
literatura română, început, tema a fost prea puţin frecventată.

Dincolo de fascinatia aventurii,exista întotdeauna un sens mai

profund al călătoriei , cel spiritual.

dar mai ales ca stimulent al istorisirilor

t1 lntalnim in operele lui Mihail
Sadoveanu ( Tara de dincolo d e negurd,
Ostrovul lupilor, Istorisiri de vand toare)
 i ale lui Vasile Voiculescu (Caprioara din
vis, In mijlocul lupilor, Sezon mort ).
Motivul strainului il regasim in literatura
noa stra in Balta Alba de Vasile
Alecsandri sau in Zodia Cancerului sau
Vremea Ducai-voda de Mihail Sadoveanu.
Literatura de aventuri este ilustrata prin
romanele Europolis de Jean Bart,
Mediterana de Panait strati i Toate
panzel e sus! de Radu Tudoran.

Un aspect mai interesant al temei

este calatoria cu valoare inifiatici: la
capatul unui drum, un erou descopera
sensul existentei, iar calatoria devine fie
destin, fie aventura a cunoterii i a
mtalnirii cu sine. apare
drumul in basmele romane ti (Tineref
eJara batranete i viafii Jara de
moarte, Povestea lui Harap-Alb de Ion
Creanga, Fat-frumos din lacrima de
Mihai Eminescu), dar i in alte specii
literare: Siirmanul
Dionis d e Mihai Eminescu, Noaptea
de decemvrie de Alexandru
Macedonski, Creanga de aur i
Baltagul de Mihail Sadoveanu, La
tiganci, Nopfi la Serampore de Mircea
Eliade, Craii de Curtea- Veche de
Mateiu Caragiale, Cartea Milionarului
de tefan Banulescu etc.

Tema calatoriei, extrem de bogata in

literatura, nu semnifki in fond altceva
decat contiinta destinului ritidtor al
omului pe Pamant.