Amprentarea câmpului protetic

edentat total

DONESCU CRISTINA, 3405

Amprentarea constituie modalitatea practică de
înregistrare plastică a câmpului protetic.
Amprenta reprezintă copia negativă a câmpului protetic.
În concepția actuală, amprentarea câmpului protetic
edentat total decurge în 2 faze distincte:
1. Amprentarea preliminară – pt realizarea portamprentei
individuale cu o mai bună adaptare la CP
2. Amprentarea finală(funcțională) – pt realizarea
modelului funcțional pe care se va confecționa proteza
Etapele amprentării preliminare după L.Eni

1. Pregătirea pacientului
2. Alegerea și verificarea lingurii amprentare
3. Alegerea materialului de amprentare
4. Folosirea unei anumite tehnici de amprentare
5. Indicații pt laborator în vederea confecționării
lingurii individuale
Pregătirea pacientului

Informare
Realizarea manoperei pe un camp protetic sănătos
Prezența inflamațiilor, plăgilor postextracționale și
chirurgicale vindecate incomplet – contraindicații!
Pozitia pacientului – verticală
Toaleta campului protetic
Alegerea și verificarea lingurii amprentare

Se utilizează o portamprentă standart/universală

Trebuie să se țină seama de mărimea zonei de sprijin, de
lățimea arcadei și lungimea crestelor edentate.
Mărimea lingurii:
Maxilă: se extinde vestibular până la zona mucoasei neutre, iar
posterior să ajungă pînă la șanțul pterigo-maxilar, depă șind
linia Ah cu 1-2 mm.
Mandibulă: cuprinde creasta edentată, extinzîndu-se
vestibular până la zona mucoasei neutre, iar lingual – pînă la
linia oblică internă. Posterior cuprinde neapărat zona
tuberculului piriform, pînă la inserția ligamentului
pterigomandibular.
 Lățimea lingurii
Corespunde lățimii maxilarului, creasta edentată
plasîndu-se la mijlocul jgheabului, iar între pereții
lingurii și zona de sprijin trebuie să existe un spațiu
de 4-5 mm. Acesta e necesar pt umplerea
materialului amprentar.
Verificarea lingurii amprentare

Maxilă: lingura se introduce în cavitatea bucală. Marginea

posterioară a lingurii e plasată în fundul șan țului pterigo-maxilar, în
timp ce marginea anterioară este ținută la distan ță de creasta
edentată. Apoi bolnavul apropie mandibula pînă la pozi ția gurii u șor
deschise iar marginea anterioră a lingurii va fi ridicată pe CP până la
fundul de sac vestibular.în timpul acestei mi șcări, creasta edentată
frontală trebuie să se plaseze pe mijlocul jgheabului fără ca lingura să
sufere deplasări antero-posterioare.
Mandibulă: se acordă atenție cuprinderii tuberculului piriform.
Interesul este să punem în tensiune ligamentul pterigo-mandibular,
astfel că marginea posterioară va fi plasată imediat în apropierea
inserției ligamentului. Se va apasa și zona frontală, urmărindu-se ca
marginea externă a acesteia să se plaseze în fundul de sac vestibular.
Alegerea materialului de amprentă

Alginatul este materialul de elecție.

Dacă nu e posibilă turnarea
amprentelor în timp util
(10-30min), se folosesc
elastomerii de sinteză.
Amprentarea propriu-zisă

Amprentarea cu alginat:
 Toaleta cu apă a câmpului protetic pt eliminarea salivei vîscoase
 Alegerea și verificarea lingurii amprentare
 Pregătirea alginatului de consistență vîscoasă
 Aplicarea pastei pe lingura uscată, cu o u șoară depă șire a marginilor
lingurii. Umezirea cu apă și netezirea materialului
 Introducerea în cavitatea bucală
 În anumite situații clinice, în care apreciem că materialul nu se poate
insinua în toate zonele CP(palat înalt, creste retentive, hernierea glandei
sublinguale, etc.), este oprită o cantitate de alginat care se aplică cu
ajutorul unei spatule în zonele respective.
 Centrarea lingurii pe suprafața de sprijin și înfundarea pînă ce alginatul
ajunge complet în fundul de sac vestibular. Mînerul lingurii trebuie fixat
pe linia mediană!
 Înfundarea lingurii se face prin presiuni alternative în dreapta, apoi
stînga, exercitîndu-se concomitent ușoare trac țiuni spre exterior ale
obrazului, de partea în care are loc înfundarea lingurii. Scopul acestor
mișcări este de a elimina aerul din șanțul vestibular, precum și de la
nivelul palatului.
 După înfundarea completă a lingurii,
încep mișcările de modelaj pentru
vestibul, pt zona posterioară: mimarea
flueratului, strîngerea buzelor, tracțiuni
ale comisurilor înainte și în jos, masaje
rotatorii pe obraz. Nu se recomandă deschiderea largă a cavită ții
bucale pentru ca apofiza coronoidă intră în spa țiu și deplasează
lingura inferior => amprentare incorectă.
 Odată terminată funcționalizarea, amprenta va fi
menținută pe CP pînă la priza definitivă a materialului
amprentar.
 Se mai poate utiliza tehnica de înfundare a lingurii începînd
cu zona posterioară și terminînd cu regiunea frontală
 Indepartarea amprentei se face printr-o singură mișcare în
sens vertical, evitîndu-se bascularea și mișcările rotative.
 Pt a ușura desprinderea,
degetele se aplică pe marginea
amprentei în regiunea premo-
larilor și pe mîner.
Controlul amprentei

Urmărește:
 Redarea integrității zonei de sprijin, fără minusuri
 Marginile amprentei trebuie să fie de grosime uniformă și nedesprinse
de lingură
 Dacă marginile amprentei sunt prea groase sau sub țiri, se repetă
amprenta.
 - Se repetă amprenta cînd există
 porțiuni ale lingurii neacoperite de
 material, bule sau imperfecțiuni,
 defecțiuni de centrare.
 - Amprenta se spală cu apă și, cu
 creionul chimic se trasează limitele m
mucoasei neutre.
Indicații pentru laborator

După îndepărtarea amprentei preliminare din cavitatea bucală se ridică problema

evidențierii limitelor marginale ale CP, ce urmează să marcheze limitele lingurii
individuale, care urmează să se extindă pînă în zona mucoasei neutre.
Practicienii începători confundă această zonă cu adîncimea fundului de sac
vestibular. În realitate, mucoasa neutră se găse ște la distan ță de 1-2mm de
fundul de sac vestibular.
Prof. Ene recomandă delimitarea conturului marginal pe amprenta preliminară cu
creionul chimic astfel:
Maxilă: se ocolesc cu o linie tuberozită țile, se înseamnă pozi ția foveelor palatine și
se unesc cele trei repere printr-un traseu arcuit. La nivelul șan țului vestibular se
depistează din aproape în aproape limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă, ce se
transpune printr-o linie continuă pe amprentă, ocolind frenurile laterale și ale
buzei superioare.
Mandibulă: traseul de delimitare include tuberculii piriformi pînă la inser ția
ligamentului pterigo-mandibular, vestibular-mucoasa neutră, lingual-inser ția
frenului și linia oblică externă.
Pe fișa de comandă se notează:
1. Materialul de confecționare a lingurii individuale
2. Poziția mînerului lingurii
3. Poziția butonilor de presiune
4. Folierea anumitor zone pe model
Amprenta funcțională

Amprenta functionala reprezinta ultima reproducere negativa a campului

protetic luata cu lingura individuala si un material de amprenta care sa
permita inregistrarea tuturor elementelor campului protetic in
conditiile modelarii functionale marginale.
In urma amprentarii functionale se obtine modelul functional, final, pe
care se va confectiona proteza mobila finita.
Obiective

Obiectivele biomecanice
a)asigurarea mentinerii protezei totale.
b)asigurarea stabilitatii protezelor totale
Obiectivele functionale
a) functia estetica se obtine prin modelarea marginala si a versantului vestibular a
amprentei functionale, a grosimii ei pentru refacerea plenitudinii obrajilor, a santurilor
periorale. Se indica in aceste cazuri materiale de vascozitate lent progresiva.
b) functia fonetica este folosita pentru anumite tehnici de amprenta functionala sau testele
fonetice pot completa modelarile functionale clasice.
c) functia masticatorie se realizeaza prin asigurarea unui sprijin corespunzator.
d)deglutitia este folosita pentru tehnicile speciale de amprentare functionala.
Obiectivele biologice
Amprenta functionala are ca obiectiv final obtinerea in totalitate a pozitiei optime in
cavitatea orala a protezei totale. Astfel prin amprenta functionala se repozitioneaza
partile moi, santurile periorale, musculatura oro-faciala, limba, fundurile de sac, se
inregistreaza echilibrul neuro-muscular, toate schitand dinamica si statica protezei totale.
Clasificarea amprentelor functionale

1. Dupa modelarea marginala a amprentei

a). amprenta functionala mucostatica.
Tehnica de amprentare presupune folosirea unui material de amprenta foarte fluid, cu o
lingura individuala cu marginile mult scurtate pentru a nu influenta periferia campului
protetic. Dupa aplicarea amprentei functionale in cavitatea orala, ea este mentinuta fara
presiune, iar medicul si pacientul nu fac nici o miscare de modelare functionala. Proteza
totala finita va avea marginile subtiri si scurte, fara a fi puse in valoare succiunea si
tonicitatea musculara. Modelarea marginala se realizeaza intr-o perioada de timp
indelungata prin retusuri repetate care necesita o mare experienta clinica din partea
medicului.
b). amprenta functionala mucodinamica.
Pentru aceasta se foloseste lingura individuala adaptata marginal in cavitatea orala pana la
limita dintre mucoasa fixa si cea mobila. Adaptarea se realizeaza prin miscari test, stabilite
de Herbst sau dupa criterii anatomo-functionale recomandate de Schreinemakers. Fundurile
de sac se mobilizeaza in acest caz dupa gradul de vascozitate al materialului, iar amprenta
functionala repeta aceleasi miscari test sau criterii anatomo-functionale. In acest mod
marginile lingurii individuale sunt bine delimitate, ocolesc formatiunile mobile periferice si
se obtine o foarte buna succiune.
2. Dupa gradul de compresiune a amprentei functionale pe
campul protetic, tehnicile de amprentare sunt:
a) amprenta functionala compresiva indicata pentru
campurile protetice dure foloseste port-amprente rezistente,
materiale cu vascozitate.
b) amprenta functionala decompresiva sau de
despovarare indicate pentru campurile protetice moi,
campuri protetice cu zone sensibile, dureroase. Se practica
obtinerea unei compresiuni selective in timpul amprentei
functionale prin distantarea lingurii individuale prin foliere
sau despovararea zonala prin orificii in lingura individuala in
dreptul zonelor sensibile.
3. Dupa numarul de materiale folosite pentru amprenta
functionala:
a) amprente functionale simple ce utilizeaza un singur
material de amprentare.
b) amprente functionale compuse sau compozite utilizeaza
cel putin doua materiale de amprenta functionala de
consistenta si fluiditate diferita.
4. Dupa functia folosita drept mijloc de modelare a amprentei
functionale in teste automatizate:
a) teste fonetice, Herve, Devin.
b) teste de deglutitie, Hromatka.
c) teste de masticatie, Max Spreng.
 Fazele clinice de realizare a amprentei
functionale

1. pregatirea amprentarii functionale.

2. adaptarea lingurii individuale.
3. alegerea materialului pentru amprenta
functionala.
4. alegerea tehnicii de amprenta functionala.
5. verificarea amprentei functionale.
6. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii
sabloanelor de ocluzie.
Pregatirea amprentarii functionale.

 Amprenta functionala reprezinta o etapa clinica care

necesita o familiarizare a pacientului cu aceasta faza
si in functie de tehnica de amprentare aleasa se vor
repeta sau invata o serie de manevre necesare
modelarii amprentei functionale.
Instrumentarul stomatologic trebuie adaptat acestei
etape in functie de obiectivele urmarite.
Adaptarea lingurii individuale.

 verificarea extraorala. Se controleaza stabilitatea lingurii

individuale pe modelul de gips, limitele marginale daca
corespund fundurilor de sac, daca s-a respectat indicatiile
referitoare la materialul utilizat, realizarea despovararilor
prin distantare, modul de plasare a manerului lingurii
individuale, butonilor de presiune, prezenta valului de
ocluzie.
 verificarea intraorala. Se urmareste prin examen clinic
stabilitatea lingurii individuale pe campul protetic, raportul
marginilor cu limita de mucoasa pasiv mobila, jocul
formatiunilor mobile de la periferia campului protetic si
limita de reflexie a mucoasei pasiv-mobile. Teste func ționale.
Alegerea materialului si a tehnicii de
amprentare functionala
Se prepara materialul pentru amprenta functionala dupa indicatiile din prospect,
se aplica pe suprafata mucosala a lingurii individuale un strat uniform de 1,5-2
mm grosime, inclusiv marginile si fetele externe. Din acest moment se
realizeaza urmatoarele etape:
- realizarea sprijinului si adeziunii, cand lingura individuala cu materialul pentru
amprentare se introduce in cavitatea orala, se centreaza lingura, se fac presiuni
usoare ale amprentei pe campul protetic, intercalate cu perioade de repaus
pentru a permite tesuturilor sa revina la pozitia initiala.
- realizarea inchiderii marginale se efectuiaza prin miscari functionale ale
periferiei campului protetic la fel ca la adaptarea lingurii individuale, cu ajutorul
testelor Herbst, prin teste fonetice, de deglutitie, pana la priza materialului.
- realizarea tonicitatii musculare, rezolvarea obiectivelor functionale de
fizionomie si fonatie in stransa armonie cu etapa anterioara. In timpul
executarii miscarilor de modelare functionala periferica, medicul poate realiza
masaje circulare cu presiune minima la nivelul marginal.
Verificarea amprentei functionale

Controlul amprentei functionale incepe in ordine inversa cu obiectivele si etapele

anterioare:
- controlul versantilor externi ai lingurii individuale pe care se gaseste modelat
materialul de amprenta de musculatura orbicularilor, buccinatorului, mobilitatea
limbii; controlul aspectului fizionomic.
- indepartarea amprentei din cavitatea orala fara a o deforma si verificarea marginilor
amprentei care trebuie sa fie acoperite de materialul de amprenta.
- verificarea zonelor de sprijin prin comparatie cu elementele din cavitatea orala si
anume: daca presiunea a fost transmisa in mod egal pe intreaga suprafata de
sprijin, prezenta bulelor de aer, plusurile de material. Marginile amprentei foarte
subtiri si nesustinute de lingura individuala se indeparteaza.
Daca lingura nu a fost centrata sau nu s-au obtinut obiectivele urmarite prin
amprenta functionala, se repeta aceasta etapa clinica.
Amprenta functionala se dezinfecteaza cu solutie de glutaraldehida 2%, clorhexidina,
apoi se trimite in laborator cu masurile luate pentru asigurarea transportului si a
conservarii amprentei.
Stabilirea indicatiilor necesare realizarii
sabloanelor de ocluzie

Se recomanda laboratorului materialul din care se

confectioneaza baza sablonului de ocluzie (placa de
baza sau acrilat) si bordura de ocluzie (din ceara sau
material termoplastic).
Bibliografie

Biblioteca www.scribd.ro
http://www.rasfoiesc.com/
Protetica dentara, vol.II- Forna Norina, București,
2011
Protetică dentară, Postolachi I et colab., Chișinău,
1993