Sunteți pe pagina 1din 4

Cai de Comunicatii Departament DMMC Braguta E

1.4. Clasificarea tehnică a drumurilor.

În clasificarea tehnică drumurile publice se împart în 5 categorii stabilite în baza traficului de


perspectivă ținînd seama de intensitatea medie zilnică, anuală (în 24 ore).
Intensitatea circulaţiei rutiere reprezintă numărul de vehicule ce trec printr-o secţiune de drum
într-un interval de timp şi se măsoară în automobile/oră, automobile/24h, automobile/săptămînă,
automobile/an.
Perioada de perspectivă este de 20 ani și are următorul sens: Dacă în anul 2011 este dat în
exploatare un drum nou proiectat cu intensitatea traficului la nivel de 4000 autovehicule în 24 ore, atunci
se consideră că această intensitate va fi atinsă în ultimul an al perioadei de pespectivă ( adică în 2031).
Intensitatea traficului de perspectivă se determină pe baza datelor studiilor economice și se
numește intensitatea traficului de calcul.
Intensitatea traficului se exprimă în vehicule fizice și vehicule etalon (autoturisme). Pentru
trecerea de la intensitatea exprimată în vehicule fizice la intensitatea exprimată în vehicule etalon se
utilizează formula:

unde: Nij – intensitatea de circulaţie a autovehiculelor de tip ,,j’’ pe banda de circulaţie de numărul ,,i’’ ;
m – numărul benzilor de circulaţie ;
n – numărul tipurilor autovehiculelor în compone;
Cj – coeficientul de transformare în autorurism a
autovehiculelor fizice de tip ,,j’’.
Tabelul 1.4.1. Mărimile coeficientul de transformare în autorurism a autovehiculelor fizice de tipuri
diferite
Tip de autovehicule Ci
1 autoturisme 1
2 microbuze 1.5
3 autobuze mijlocii 2-3
4 autobuze cu caroserie mare 3-4
5 autocamioane izolate foarte mici 1
6 autocamioane izolate mici 1.5
7 autocamioane izolate mijlocii 2 - 3.5
8 autocamioane izolate grele 3 - 3.5
9 autotrenuri 5-6
10 troleibuze 3
11 motociclete 0.5
Informația despre clasificarea tehnică a drumurilor publice și corespondența clasificării
administrative este prezentată în tabelul nr.3.
Cai de Comunicatii Departament DMMC Braguta E

Tabelul 1.4.2. Clasificarea tehnică a drumurilor


Intensitatea traficului rutier în
Categoria tehnică a 24 ore
Destinația drumului
drumului av-le
av-le etalon
fizice
I A >7000 >14000 autostrăzi
drum național cu 4 benzi de
IB >7000 >14000
circulaţie + zonă mediană
6000 - drum național cu 2;3 sau 4
II 3000 -7000
14000 benzi de circulaţie
drum de nivel republican cu 2
III 1000 - 3000 2000 - 6000
benzi de circulaţie
drum republican sau local cu 2
IV 100 - 1000 200 - 2000
benzi de circulaţie
V <100 <200 drum local

Notă: dacă numarul autoturismelor în componența traficului rutier depășește 30%, atunci trebuie de
determinat intensitatea traficului rutier exprimată în vehicule etalon.

1.5. Clasificarea drumurilor europene internaționale .


În anul 1975 la Geneva a fost semnată o convenție internațională despre crearea și
dezvoltarea rețelei de drumuri Europene destinate transportului internațional. Spre exemplu: drum
magistral M1 (Chișinău - Leușeni) are şi numărul internațional E581. Toate drumurile de direcția
Nord-Sud au numerele impare, iar de direcţia VE - numerele pare.

Tipuri de drumuri europene internaționale:

Clasa A Clasa B

Drumuri de bază drumuri intermediare Drumuri de legătură Ramificații


Fig.1.5.1. Tipuri de drumuri internaționale în Europa.
Drumuri internaţionale din clasa A au proprietăţi de transport şi exploatare superioare.
Numărul drumului internaţional din clasa A cuprinde 2 cifre, din clasa B – 3 cifre.
DI

DO AS DCR

DO CI DO CII
(2 bc) (3-4 bc)
cu zonă mediană

Fig.1.5.2. Clasificarea drumurilor europene internaționale:


DI – drumuri internaţionale; DO – drumuri obişnuite (fără zona mediana);
DO CI (2 bc) – drum obişnuit de categoria I-a (cu 2 benzi de circulaţie);
DO CII (3-4 bc) - drum obişnuit de categoria a II-a (cu 3 sau cu 4 benzi de circulaţie); AS – autostrăzi ;
DCR – drumuri cu circulaţie rapidă.
DO CI (2 bc)
DO CI (2 bc) funcționează normal dacă este amplasat pe un teren
Cai de Comunicatii Departament DMMC Braguta E

de șes, maximum slab deluros şi intensitatea de circulație a


1 1 autovehiculelor nu depășește nivelul mediu, în caz contrar sunt
probleme: reducerea vitezei de circulaţie; creşterea timpului de
transportare, blocarea traficului rutier,etc.
2 Pătrunderea vehiculelor la drumuri internaționale de clasa A se
efectuează utilizînd banda de circulație suplimentară de accelerare.
Ieșirea din trafic se face cu banda de circulație suplimentară de
decelerare .
Fig. 1.5.3. Drum obişnuit de categoria I-a (cu 2 benzi de circulaţie

DO CII ( 4 bc)

DO CII ( 3 bc)
1
1 1

2
3

8
Fig.1.5.4. DO CII (3 bc) - drum Fig. 1.5.5. DO CII (4 bc) – drum obişnuit de
obişnuit de categoria a II-a categoria a II-a (cu 4 benzi de circulaţie).
(cu 3 benzi de circulaţie).

AS și DCR
Marcajul rutier îngust discontinuu (lungimea
haşurilor fiind de trei ori mai mică decît
7 intervalele dintre acestea) arată limitele benzilor
de circulație;
Banda de circulaţie exterioară este
6 destinată circulației autotrenurilor și
autocamioanelor izolate cu tonaj mare;
Banda de circulaţie din mijloc este
5 destinată pentru autocamioane mai rapide
(ușoare), microbuze, autobuze, etc. Se folosește
4 pentru efectuarea depășirelor a autocamioanelor
şi autotrenurilor lente.
Banda interioară este destinată
pentru circulaţia autoturismelor
Lățimea zonei mediane este mai mare sau
egală cu 4m.
Fig.1.5.6. AS – autostrăzi ;
DCR – drumuri cu circulaţie rapidă.
Autostrăzile în mod obligatoriu sunt amenajate cu benzi de staționare accidentală care sunt
amplasate în limitele acostamentelor şi au lăţimea egală cu lăţimea acostamentelor (3.75 m).
În figurile 1.5.3 – 1.5.6 sunt prezentate elementele următoare ale drumurilor
internaţionale: 1 - marginea exterioară a părții carosabile; 2 - marcaj rutier discontinuu;
Cai de Comunicatii Departament DMMC Braguta E

3 - marcaj de axă continuu dublu; 4 – marginea zonei mediane - marginea interioară a părții
carosabile; 5 - parapet de protecție; 6 - garduri (îngrădire);
7 - intersecții de niveluri diferite cu căi de comunicații (cu căi ferate, cu drumuri, cu treceri de
pietoni); 8 – marcaj rutier continuu.

1.6. Cerințe către drumurile contemporane. Viteza de calcul.


În condiţii naturale de teren circulaţia oamenilor şi mai ales a autovehiculelor este anevoieasă sau
practic imposibilă, deoarece scoarta terestră prezintă o suprefaţă neregulată, cu diverse forme de relief
(de şes, de deal, de munte etc.). Pentru o a face circulabilă sunt necesare lucrări de sepătură, umplutură,
spriginire şi evacuare a apelor, precum şi poduri, podeţe, tuneluri etc. Acestea formează drumul.
Prin drum – provenit din cuvîntul grecesc dromos – se înţelege o fîşie de teren, care în mod
natural sau special amenajată, serveşte circulaţia autovehiculelor şi pietonilor.
Drumul contemporan este un complex de edificii inginerești destinat transportării economice cu
autovehicule a pasagerilor și mărfurilor care asigură un trafic inofensiv, confortabil și neîntrerupt pe
parcursul a 24 de ore a unui an întreg , totodată asigurîndu-se circulaţia autovehiculelor cu viteza de
calcul precum și autocamioanelor cu sarcina de calcul respectivă.
În afară de aceasta drumul contemporan trebuie să contribuie uzurii cît mai mici a
autovehiculelor, să aibă capacitatea de circulație suficientă, să asigure trecerea mijloacelor de transport
auto luînd în considerare dimensiunile lor și să aibă edificii pentru deservirea autovehiculelor,
pasagerilor, etc..
O cerință primordială este asigurarea circulaţiei autovehiculelor cu viteza de calcul .
Prin Viteza de calcul se înţelege viteza maximă cu care poate circula un autoturism în
sectoarele cele mai dificile ale traseului în deplină siguranță a circulației, în ipoteza că starea suprafeţei
de rulare a drumului este bună și condițiile atmosferice sunt favorabile.

Tabelul 4. Valoarea vitezei de calcul în funcție de relief


Viteza de calcul Vc (km/h) în funcție de relief
Categoria tehnică a drumului
de șes de deal de munte
IA 150 120 80
IB 120 100 60
II 120 100 60
III 100 80 50
IV 80 60 40
V 60 40 30