prin metoda biuretului Principiul metodei: Compuşii de natură proteică cu cel puţin două legături peptidice dau cu ionul Cu2+ în soluţie alcalină formează un complex de culoare violetă (vezi lucrarea 1.3.2.). Complexul cupru-proteină prezintă un maxim de absorbţie la lungimea de undă de 540 nm, aparţinând domeniului vizibil al spectrului şi al cărui intensitate este direct proporţională cu conţinutul de proteină în proba analizată. Utilaje și reactive: fotoelectrocolorimetru; stativ cu eprubete; reactiv biuret (se dizolvă 0,375 g sulfat de cupru pentahidrat (CuSO4×5H2O) şi 1,5 g sare Seignette (tartrat dublu de sodiu-potasiu, KNaC4O6H4×4H2O) în 75 ml NaOH, soluţie 10%, apoi se aduce la un volum final de 250 ml cu apă distilată); soluţie- standard de proteină cu concentrația 10 mg/ml; ser. Notă: La păstrare în vas de sticlă reactivul biuret îşi pierde valabilitatea. Mod de lucru: a) Trasarea curbei de etalonare: Se prepară o serie de 10 eprubete, conform Tabelului 4: Tabelul 4. Prepararea amestecurilor de soluție proteică și reactiv biuret. Sol. standard Apă distilată Reactiv biuret Cantitatea de proteină în Nr. probei proteină (ml) (ml) (ml) probă (g) 0 0,00 1,00 4,0 1 0,02 0,98 4,0 2 0,04 0,96 4,0 3 0,06 0,94 4,0 4 0,08 0,92 4,0 5 0,10 0,90 4,0 6 0,12 0,88 4,0 7 0,14 0,86 4,0 8 0,16 0,84 4,0 9 0,18 0,82 4,0 10 0,20 0,80 4,0 Probele astfel pregătite se lasă în repaus timp de 15 min, după care se determină extincţia probelor 1-10 faţă de proba-martor 0, la 540 nm, în cuve de 2 cm. Reprezentând grafic extincţia probelor în funcţie de conţinutul de proteină al acestora, se obţine curba de calibrare. b) Determinarea conţinutului de proteină în probă: Într-o eprubetă se pipetează 0,10 ml ser, 0,90 ml apă distilată şi 4,0 ml reactiv biuret. Se agită eprubeta, se lasă în repaus timp de 15 minute, apoi se determină densitatea optică la 540 nm faţă de acelaşi martor ca şi la trasarea dreptei de etalonare. Folosind dreapta-etalon se determină apoi conţinutul de proteină al probei şi în final al soluţiei de analizat. Se fac trei determinări succesive pentru aceeaşi probă şi se face media celor mai apropiate două determinări.