20.

Definiți și descrieți noțiunile de creștere și dezvoltare, specifice aparatului dento-

maxilar.

Dezvoltarea reprezinta progresia spre maturitate (Todd). Mai poate fi definita si

ca totalitatea evenimentelor secventiale naturale ce au loc intre fecundarea
ovulului si maturitate. Cele mai importante aspecte ale dezvoltarii sunt cresterea,
diferentierea celulara si morfogeneza. Dupa Todd, procesul de crestere se traduce
prin cresterea in dimensiuni. Mai poate fi definit si ca totalitatea modificarilor
normale, cantitative ale materiei vii. In general cresterea se coreleaza cu
cresterea in dimensiuni, dar exista cazuri in care cresterea rezulta din scaderea in
dimensiuni, respectiv involutia (ex. timusul dupa pubertate). Cresterea reprezinta
un aspect cantitativ al dezvoltarii biologice si se masoara in unitati de crestere pe
unitatea de timp (centimetrii pe an, grame pe zi, etc.)

21.Dezvoltarea și dinamica relațiilor intermaxilare în viața intrauterină.

In prima etapa, embrionul prezinta o retrognatie mandibulara, ce se explica prin dezvoltarea

mai accentuata a maxilarului superior. In luna a 3-a de viata intrauterina se defineste bolta
palatina ceea ce determina separarea cavitatii bucale de cea nazala. In aceasta perioada
mandibula realiazeaza o dezvoltare mai accentuata decit maxilarul superior, in asa maniera
incit il depaseste in sens antero-posterior, rezultind prognatia mandibulara sau stadiul
progen.

Dupa un timp, in ultimele luni de viata intrauterina se accelereaza dezvoltarea maxilarului

superior, si acesta depaseste din nou mandibula, rezultind a2-a etapa a retrognatiei
mandibulare sau al 2lea stadiu de prognat.

La virsta de 14 saptamini de viata intrauterina,osul se dezvolta in toate directiile in functie de

prezenta centtrilor de osificare.

22.Creșterea postnatală a scheletului facial. Integrarea proceselor de creştere cu

dezvoltarea musculaturii feţei.
Morofologia coplexa a oaselor faciale faciale face imposibila cresterea lor uniforma,
necesitand o crestere diferentiata si anume:unele suprafete cresc mai repde, iar la nivelul
unor suprafete externe apare resorbti.

Principiul in „V” al lui Enlow este un concept important asupra cresterii oaselor
masivului facial si cuprinde dezvoltarea numeroaselor oasel cranio-faciale cu forma in
„V”. Deoarece exista o importanta resorbtie pe fetele externe ale bratelor „v”-ului si
apazitie pe fetele interne, „V”-ul se deplaseaza in directia deschiderii. Rezulta o crestere
globala a structurilor „V”-ului si o deplasare a ansamblului in directia deschiderii cu
relocatia osului.

Toate suprafetele interne si externe ale fiecarui os sunt acoperite cu un tip neregulat de
„camp de crestere” incluse in diferite tesuturi moi osteogenetice (membrane sau cartilaje)
pe baza carora are loc cresterea osului. Orice os are insa atata camppuri de resorbtie cat si
campuri de apozitie de-a lungul intregii corticale.

Activitatile si ratele de crestere diferite ale acestor campuri constituie baza procesului de
crestere diferentiata, avand ca rezultat forma neregulata a osului.

Neregularitatea este si rzultatul diferitelor functii ale insertiilor osoase ale muschilor, ale
dintilor precum si ale suturilor.

Unele campuri cu roluri speciale in cresterea anumitor oase sunt numite „locuri de
crestere”. Acestea include conditii mandibulari, tuberozitatea maxilarului, sincondrozele
bazei craniului, suturile si procesele alveolare.

O parte din locurile de crestere au fost denumite centri de crestere si reprezinta o arie
speciala care controleaza intr-un anumit fel cresterea intregului os.

Conceptul centrilor de crestere pare mai putin important in regiunile cranio-faciale mai
ales la nivelul condililor mandibulari si sincodrozelor bazei craniului

Remodelarea

In tesuturile osoase se intalnesc 4 tipuri de remodelare:

- Remodelarea biochimica implica deupunerea si resorbtia continua a ionilor pentru
mentinerea homeostaziei minerale;
- Remodelarea cresterii adica reasezarea continua a oaselor in timpul copilariei
- Remodelarea hawersiaan, proces secundar de reconstructie a corticalei odata cu
inlocuirea osului primar
- Regenerarea sau reconstructia osului in timpul sau dupa unele procese traumatice sau
patologice
Remodelarea este reglata prin cresterea si functiile tesuturilor moi ca inconjoara osul
si actioneaza astfel:
- Conformaeaza osul care se adapteaza la modificarile functionale exercitate
asupra sa
- Redistribuie productia osoasa, rezultand marirea progresiva a intregului os
- Produc ajustari regionale pentru a mentine in contact extremitatile unor piese
osoase, prin intermediul tesuturilor moi inconjuratoare

23.Factorii de bază în creșterea și formarea scheletului facial.

1. Factori genetici-ereditari. Factorii genetici sunt responsabili de diferenţierile

constituţionale individuale imprimate în procesul de concepţie

2. Factori endocrini După naştere rolul glandelor endocrine este mai demonstrativă.
Hormonul somatotrop acţionează asupra cartilajelor de creştere prin intermediul
somatomedinei. El are un rol fundamental asupra condrogenezei. Alături de hipofiza, tiroida
şi epiflza acţionează în toate perioadele copilăriei. Hormonii tiroidieni predomină asupra
osteogenezei şi asupra condrocitului.

3. Factorii interni ai patologieidiferite afecţiuni cronice digestive, expresie a unor:

insuficienţe, tulburări de digestie sau de absorbţie (mucoviscidoza, steatoreea, sindrom de
malabsorbţie, diaree prin intoleranţă) sunt cauze de frânare ale creşterii si dezvoltării

4. Factorii exogeni. rolul factorului alimentar este esenţial - atât calitativ cât şi cantitativ
(lipide şi glucide în principal au rol 7 energetic; proteinele sunt predominant substanţe
plastice). lipsa din raţia alimentară a unor factori esenţiali nesintetizaţi (aminoacizi
esenţiali, acidul linoleic, vitamine) au consecinţe grave asupra creşterii.
 4.a. Factorii de mediu. deţin de asemenea un rol important, fiind recunoscută influenţa
exercitată în timp asupra creşterii şi pubertăţii: geografici, dar mai ales de climă caldă şi
temperată

factorii naturali (aerul, soarele, lumina, apa) , activitatea fizică şi gimnastica, sportul
influenţează favorabil asupra dezvoltării armonioase a copilului. microclimatul familial,
îngrijirile igienice mediul social, regimul instructiv-educativ au acelaşi rol pozitiv. cei
emotivi şi psihologici au influenţă favorabilă

24.Dezvoltarea musculaturii feței.

După dispariţia membranei buco-faringiene, conturul orificiului comun nazo-bucal are formă
de pentagon: • mugurul frontal; • doi muguri nazali intern; • doi muguri nazali externi; • doi
muguri maxilari superiori; • doi muguri mandibulari

. -Dezvoltarea musculaturii faciale • Muşchii masticatori se dezvoltă din musculatura

primului arc brahial. • Musculatura limbii se dezvoltă din volumul (miotomul) muscular
occipital, începînd cu săptămîna a IV-a. • Corpul limbii se formează pornind de la primul arc
brahial. • Muşchii faciali subcutani apar în săptămîna a IV-a, în porţiunea ventrală şi laterala
ale osului hioid. Treptat, în a V-a săptămînă, se desprind şi se extind, odată cu ridicarea
capului

25.Mugurii faciali și termenii de dezvoltare.

Muschii masticatori se dezvolta din musculatura primulului arc brahial. Musculatura

limbii se dezvolta din volumul muscular occipital, incepand cu saptamana a 4-a.
Corpul limbii se formeaza pornind de la primul arc brahial. Muschii faciali subcutani
apar in saptamana a 4-a, in portiunea ventrala si laterala ale osului hioid, treptat, in a
5-a saptamana, se desprind si se extind, odata cu ridicarea capului.

Dupa disparitia membranei buco-faringiene, conturul orificiului comun nazo-bucal

are forma de pentagon:

Mugurul frontal

2 muguri nazali intern

2 muguri nazali externi

2 muguri maxilari superiori

2 muguri mandibulari

In timpul saptamanii a 6-a, mugurii maxilari fuzioneaza cu mugurii nazali externi si

interni si realizeaza un masiv celular mezenchimatos continuu – palatul primar.
Lamele palatine provenite din partile laterale ale mugurilor maxilari intersecteaza
vertical fetele laterale ale limbii, apoi se ridica deasupra fetei dorsale a acesteia si
fuzioneaza pentru a forma palatul secundar. Unirea palatului primar cu cel secundar
se face prin procesul de mezodermizare, in vecinatatea liniei mediane, conturandu—
se canalul nazopalatin, in forma de Y, cu 2 orificii superioare si unul inferior. Din
mugurii nazali interni va deriva lama perpendiculara a etmoidului, septului nazal
siparticipa la formarea palatului primar. Din mugurii nazali externi provin partea
superioara interna a orbitei, partile laterale ale nasului. Mugurii maxilari superiori
formeaza restul maxilarului superior, palatul secundar primar, partile laterale ale
buzei superioare.

26.Stomodeumul și rolul lui în dezvoltarea maxilo-facială.

Din partea dorsala a sacului vitelin se formeaza tubul intestinal, partea cea mai craniala
fiind reprezentata de faringele primitiv.

Intre cele doua proeminente fronto-nazala exista o depresiune profunda, stomodeumul

sau gura primitiva inchisa in profunzime de membrana orofaringiana.

Delimitarile stomatoideumului

- Superior de proeminenta frontonazala

- Inferior de proiminenta cardiaca
- Lateral de arcurile faringiene, care se formeaza in aceasta perioada

In timpul migratiei, celulele crestei neurale cefalice se divid rapid iar aceasta activitate
ce se desfasoara in tipul celei de a 15-a saptamana este responsabila de cresterea
mugurilor faciali si a arcurilor brahiale.
 La nivel cefalic cefalic invelisului epiblastic va deveni pielea capului si a gatului. In
unele regiuni invelisul exista straturi numite placode, al caror rol este de afurniza
neuroni, care prin migrare vor fi antrenati in constituirea ganglionilor senzoriali ai
nervilor cranieni. Topografia acestor placode se realizeaza astfel

- Placodele oftalmice care vor deveni nervii olfactic in jurul corora se dezvolta mugurii
nazali interni si externi
- Placodele optice din care va deriva cristalinul
- Placodele epibraghiale numite trigemenale,geniculate,acustico-facilae(optice),
glosofaringiene si vagale.
Originea ectodermului cervico-facial
Ectodermul mugurilor maxilari si mandibulari la fel ca acela al arcurilor brahiale si al
limbii se prezinta sub aspectul de benzi bine delimitate pe marginea neurulei.
Originea mezenchimului cervico-faciala
Produsele acestor celule ajuta prin potentialul propriu la declansarea dezvoltarii
volumetrice a diferitilor muguri faciali, brahiali si sunt la origineafuziunii acestora
avand astfel un rol fundamental in dezvoltarea si constituirea masivului facial.

27.Zonele de creștere ale maxilarului superior și inferior.

Maxilarul superior este un os desmal,care se formeaza prin unirea osului incisiv cu

osul postmaxilar.Osificarea incepe in saptamina a 6 prenatala,prin aparitia unui
numar de 4-6 centre de osificare in fiecare maxilar.Curind aceste centre fuzioneaza si
ramin cite 2 pentru fiecare maxilar: unul anterior,sub orificiul nasal,si unul
posterior ,sub orbita,pentru orificiul postmaxilar.Centrii premaxilari vor genera,de
fiecare parte: lama alveolara externa a regiunii incisive,spina nazala anterioara si
partea anterioara a palatului.Centrii de osificare postmaxilari vor genera: lama
alveolaraa maxilara posterioara(zona canina,premolara,molara),partea posterioara a
ramurii ascendentea maxilarului,portiunea din planseul orbital situata inauntrul
canalului suborbital si apofiza malara.Dezvoltarea maxilarului superior continua la
nivelul suturilor,centre osteogenetice de crestere desmala care se formeaza din
unirea oaselor maxilare cu oasele vecine-suturile perimaxilare sau din jonctiunea
craniului facial cu baza craniului-suturile cranio-faciale.Dezvoltarea transversala a
maxilarului superior se produce prin activitatea sistemului sutural sagital:sutura
internazala si intemaxilara la care se adauga activitatea indirecta a suturilot
zigomato-maxilare.Dezvoltarea sagitala a maxilarului este asigurata direct de suturile
sistemului perimaxilar:sutura incisivo-caninca,sutura palato-maxilara,zigomato-
maxilara si indirect de sutura temporo-zigomatica si pterigo-palatina.Obliterarea
precoce a acestor suturi determina scurtarea maxilarului(retrognatie maxilara sau si
retroaleolie maxilara).La dezvoltarea desmala se adauga dezvoltarea prin rezorbtie
osoasa la nivelul sinusurilor si apozitie periostala la fata externa a
maxilarului.Respiratia nasala,priin coloana de aer inspirata,exercita rezorbtie la
nivelul sinusului maxilar urmata de apozitia osoasa pe fata externa a
maxilarului.Procesul osteoformator periostic modeleaza forma definitiva ,influentat
si de insertiile musculare.Dezvoltarea este intensa dupa virsta de 6 ani,un nou ritm si
mai accelerat aparein etapa prepubertara,ca sa incetineasca dupa virsta de 16-17
ani.

Mandibula in viata prenatala poseda primele centre de osificare,dupa nastere nu

mai intilnim acest mod de crestere,arcul bazal si corpul mandibulei neavind suturi.In
saptamina a 6 prenatala apare primul centru de osificare –la bifurcarea nervului
dentar inferior,centrul mentonier,in afara cartilajului Meckel.Alte 4-6 centre apar de
faata externa a cartilajuluui Meckel care serveste ca schelet al mandibulei
embrionare si ca factor inductor de dezvoltare a centrilor de osificare
desmala.Procesul de osificare continua in jos si inauntrul cartilajului Meckel,pe care il
resoarbe complet in mijloc,raminind extremitatilece contribuie la formarea oaselor
urechii medii(ciocanul si nicovala),din extremitatea distala a cartilajului si simfiza
mentoniera ,din extremitarea anterioare a cart.Merckel.In a 4 luna prenatala apar 3
centre de crestere endocondrala:condilian coronoidian si angular.

In luna a 7 prenatala,cartilagiile coronoidian si angular se mataplaziaza in tesut

osos,ramanind activ doar cartiilajul condilian care va deveni centrul de crestere
endocoondrala pentru arcul bazal mandibular si ramul ascendent al
mandibulei,pina la maturitare.Astdel ca prin metaplazia celor 3 cartilagii
secundare de crestere,ramul ascendent si arcul bazal al mandibulei devin zone de
crestere endocndrala a mandibulei.Zonele desmale aparute anterior sunt impinse
,contribuind la ingrosarea mandibulei,iar periostul acoperitor ramine centrul de
crestere osteo-genetica permanent al mandibulei.La nastere mandibula este
formata din 2 oase,separate pe linia mediana de un fibrocartilagiu ce formeaza
simfiza mentoniera si tesut conjunctiv care participa șa dezvoltarea oscioasrelor
mentoniere unite de cirpul mandibulei prin sutura mentoniera.Pina la virsta de 6
ani,cresterea in zona anterioara a mandibulei este atit cartilaginoasa-simfiza
mentoniera,activa pina la virsta de 1-2 ani ,cit si desmala ,la nivelul suturii
mentoniere activa pina la 6 ani.

28.Noțiunea de tub neural, foițele (straturile) embrionare și destinația lor. Arcurile și

pungile branhiale. Formare și derivate.??

Gastrulaţia este o etapă a embriogenezei, caracterizată prin formarea mezodermului intraembrionar.

Odată cu apariţia mezodermului intraembrionar se individualizează cele trei foiţe embrionare sau
primordiile organelor, care iau acum numele de ectoderm, mezoderm şi endoderm. (Odată cu
formarea mezodermului embrionar, epiblastul ia numele de ectoderm embrionar, iar hipoblastul devine
endoderm embrionar.)

Dezvoltarea de la sfârşitul săptămânii a 3- a până în săptămâna a 8-a se caracterizează prin importante

transformări morfogenetice ale foiţelor embrionare. În această perioadă se dezvoltă primordiile
organelor (organogeneza) şi se definitivează forma exterioară a corpului embrionar.

Din ectoderm se dezvoltă placa neurală (neuroectoderm), încă în săptămâna a 3-a, şanţul şi tubul
neural, ce constituie primordiul sistemului nervos. Din ectoderm se dezvoltă epidermisul şi derivatele
pielii (unghii, foliculi piloşi, glandele pielii, glanda mamară); epiteliul cavităţii bucale, glandele salivare şi
smalţul dentar; epiteliul şi glandele canalului anal.

Endodermul se transformă ulterior în tub intestinal, ce comunică larg în porţiunea mijlocie cu sacul
vitelin. Tubul intestinal va da naştere organelor digestive şi respiratorii.

Mezodermul paraxial formează somitele. Din sclerotom-ul somitelor se dezvoltă oasele trunchiului; din
miotom – mușchii trunchiului; din dermatom – dermul pielii. Mezodermul intermediar cranial este
segmentat, formând nefrotomii, caudal este nesegmentat şi alcătuieşte cordoanele nefrogene. Din
mezodermul intermediar vor lua naştere organele urinare şi genitale. Mezodermul lateral, nesegmentat,
 fomează splanchnotomul. Din mezodermul lateral derivă tunicile seroase: peritoneul, pleura şi
pericardul, iar celomul intraembrionar se divizează în cavitate peritoneală, pleurală şi pericardiacă.

Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale
anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de
viață intrauterină se fo Între proeminența frontală și proeminența primului arc branhial se delimitează o
cavitate numită stomodeum, sau gura primitivă a embrionului. Stomodeumul este separat de intestinul
primitiv prin membrana orofaringiană.
Procesul maxilar crește repede și va ajunge în săptămâna a 6-a să egaleze pe cel mandibular.
Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care
deja s-a capilarizat.
Din procesele maxilare, care mai târziu vor fuziona cu mugurii nazali, laterali și mediali, se diferențiază
la adult:u rmează mugurii mandibulari, ce se vor uni median și ventral și vor forma primul arc branhial.
Medial, din mugurii maxilari se formează procesele palatine care, prin fuzionare pe linie mediană, vor
forma palatul secundar. Tot din mezenchimul mugurilor maxilari se mai dezvoltă, ca oase de
membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și cea mai mare parte a osului maxilar.
Regiunea inferioară a feței, buza inferioară, procesul dentoalveolar inferior, mușchii masticatori și osul
mandibula se vor diferenția din procesele mandibulare.

29.Descrieți etapele ontogenetice de dezvoltare a aparatului dento-maxilar.

Din a 7-a saptamana apare lama epiteliala labiala de-a lungul apofizelor maxilare si
mandibulare, patrunde la nivelul tesuturilorr separand tesuturile viitoarei creste alveolare
de de cele ale buzei . In acelasi tim o alta lama iarna epiteliala situata lingual de prima,
incepe sa se dezvolte in interiorul crestei alveolare si aceasta este lama dentara, care prin
diviziune va da nastere mugurilor dentari ai dintilor temporari. Prin procese complexe de
proliferare, histodiferentierea morfogeneza si calcificarea se vor forma coroanele,
radacini dintilor si va avea loc procesul de eruptie dentara a dintilor temporari

Dupa schour si Massler organul dentar parcurge 3 etape distincte:

Cresterea proliferarea

-proliferaea

-histodiferentierea

Morfodiferentierea sau apozitia matricei organice

Calcificarea
Eruptia dentara

Etapa proliferativa se caracterizeaza prin multiplicarea celulara rapida si inegala. Dupa

formarea mugurelui dentar, celulele epiteliale ale acestuia se multiplica ducand la aparitie
unei mici depresiuni pe fata lor profunda. La formarea ei participa la mezenchimul prin
proliferare. Se formeaza astfel capsula epiteliala. Celulele acesteia se diferentiaza in doua
straturi:

Epiteliu adamantin extern(celule scunde)

Epiteliul adamantin intern(celule inalte)

Histodiferentierea se caracterizeaza prin multiplicarea celulara inegala si aparitia

diferentierii celulare. Prin multiplicarea celulara rapida, mugurele trece prin faza de
capsula . In aceasta etapa prin diferentiere, se constituie doua ansambluri celulare:

- Epitelial formand organul smaltului

- Mezenchimual- formand papila dentara sau organul dentinei si sacul folicular. Toate
acestea constituie germenele dentar.

La nivelul organului smaltului se diferentiaza o serie de straturi

- Epiteliul adamntin extern cu celule cubice pentru formarea organului smaltului

- Epiteliu adamantin intern cu celule inalte , ameloblasti, pentru formarea smaltului

Din sacul dentar se diferentiaza urmatoarele tipuri

celulare:cementoblasti,fibroblasti,osteoblasti cu rol in formarea cementuli, a elementelor
de sustinere ale dintelui in alveola si a osului alveolar. Se dezvolta doua retele doua retele
vasculare

-intradentara

-peridentara

Faza de morfogeneza este faza de apozitie a matricei organice ameloblastii secreta

matricea smaltului , iar odontoblastii pe cea a dentinei.
Etapa de calcificare se caracterizeaza prin depunerea de componente anorganice in
structura organice ale smaltului si ale dentinei. Initierea calcificarii se face la nivelul
dentinei. Ulterior calcificarea are loc la nivelul smaltului depunerea facanduse- ritmic si
succesiv. Fenomenul se desfasoara de lavarful cuspizilor si al marginii incizale spre colet
si din profunzime spre suprafata pentru smalt si de la suprafata spre profunzime pentru
dentina