INCLUZIUNEA SOCIALĂ: atribuirea

rolurilor social valorizante

Sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în a duce un

mod de viaţă comunitar deplin şi asigurat în
Republica Moldova

Dr. Wolf Wolfensberger

 Obiectivele atelierului
1. Prezentarea unei viziuni generale a principiilor valorizării
rolului social
2. Crearea unui viziuni de abordare “omul pe primul loc” în
serviciile sociale comunitare
3. Dezvoltarea abilităţilor profesionale a specialiştilor în domeniul
VRS
4. Acordarea asistenţei practice în realizarea integrării
comunitare a persoanelor cu dizabilităţi
DEVALORIZAREA
 FACEŢI LISTA PERSOANELOR

 Care nu-mi plac

 Pe care nu-i respect

 Cu care nu mă simt confortabil

 Despre care cred că ar trebui evitaţi

SOCIETATEA NOASTRĂ ACTUALMENTE
APRECIAZĂ MULT:

 Bunăstare şi prosperitate materială

 Sănătate şi frumuseţea corpului
 Tinereţe, “A FI NOU”, performanţă
 Competenţă, independenţă, inteligenţă
 Productivitate
 Individualism şi libertatea alegerii
 Plăcere şi distracţii/lejeritate
PERSOANELE DEVALORIZATE sunt, de regulă cele CU CARE
OAMENII SE IDENTIFICĂ CEL MAI GREU

1. Persoane care sunt atipice/neobişnuite/stranii în

comportamentul şi aparenţa lor
2. Persoanele care nu sunt reciproci în relaţii (de ex., care
sunt şi au fost totdeauna cele mai neputincioase
3. Persoanele care sunt privite ca violatori premeditaţi (de
ex., infractorii, cei care se auto-abuzează prin alcool sau
droguri puternice, ne-angajaţii)
4. Persoanele care exercită provocări emoţionale de lungă
durată asupra celor din jur
O DEFINIŢIE A DEVALORIZĂRII SOCIALE

Atribuirea unei valori joase sau neatribuirea acesteia

unei persoane/grup de către altă persoană/grup în
baza unei sau unor caracteristici (de regulă a unei sau
unor diferenţe)

Devalorizarea NU ÎNSEAMNĂ:

 A fi brutal, nepoliticos
 A desconsidera o persoană
 A înainta cerinţe faţă de o persoană
Devalorizare este un rezultat al marginalizării şi
excluderii sociale îndelungate.
 PERCEPŢII ISTORICE CU PRIVIRE LA ROLURILE
PERSOANELOR SAU GRUPURILOR CARE SUNT DIFERITE
ŞI/SAU DEVALORIZATE
1. Ne-oameni
A. Nu mai sunt oameni

B. Sub-umani: animale, legume, obiecte

C. “Alţii”, străini

2. Primejdie, răutate, sau obiect al groazei

3. Pierderi materiale, gunoi, înlăturabil
4. Obiecte ale derîderii
 PERCEPŢII ISTORICE CU PRIVIRE LA ROLURILE
PERSOANELOR SAU GRUPURILOR CARE SUNT DIFERITE
ŞI/SAU DEVALORIZATE
5. Obiect al jalei
6. Povara carităţii
7. Copii eterni
8. Sfânt
9. Client
10. Organism bolnav / contagiat, sau a patologiei înseşi
11. Muribund, deja mort, bun ca şi mortul, sau “mai bine mort”
Lancaster Sunday News 9/2004 - A Special Place for Kids
EXEMPLE DE EGALIZARE A PERSOANELOR CU
AFECŢIUNILE LOR

Beţivi/Alcoolici/Narcomani Codaşi
Calici Retardaţi
Orfani Debili
Cronici Handicapat
Psihopaţi Idiot
“Muţi/Surdo-muţi” Downi
Autişti Rahitici
Legume Rîsuri
Ţintuiţi la pat Lodari
Şizofrenici Paranoici
 LIMBAJ (diferenţe)

Noi, pe noi, al nostru, eu Ei, al lor, aceea

Sănătoşi, bogaţi, deştepţi Handicapaţi, bolnavi, sărăntoci

V
Inteligent, şcolit E Prost, retardat

Majoritate R Minoritate
S
Normali, adecvaţi Bolnavi, stranii, diferiţi
U
S
Părinţi, specialişti, profesionişti Pacienţi
 DE CE SERVICIILE SOCIALE CARE URMEAZĂ SE NUMESC
AŞA?

Denumirea oficială Denumirea

Spitalul psiho- neurologic Casa de nebuni , “Durka”, “Costiujeni”

Centru maternal Casa curvelor

Azil de bătrâni Casa boşorogilor

Şcoala auxiliară pentru copii cu dizabilităţi intelectuale Şcoala veselă

Centrul pentru reabilitarea victimelor traficului de fiinţe Adăpost pentru prostituate

umane

Azilul pentru persoanele fără adăpost Bomjatnic

CELE MAI FRECVENTE “TRAUME”
ALE PERSOANELOR DEVALORIZATE
 “TRAUME”
ALE PERSOANELOR DEVALORIZATE (1)
1. Afecţiune fizică 2. Afecţiune funcţională
3. Diminuarea statutului social (invalid, bolnav, prost, surd, văduva, şomer,
orb etc.”)
4. Respingerea de către familie, vecini, comunitate, societate, prestatorii de
servicii
5. Nimerirea în diverse roluri devalorizante
6. Stigmatizarea simbolică, “etichetarea”, “crearea imaginii devalorizante”
7. Distanţarea: prin segregare şi congregare

8. Pierderea controlului, a autonomiei personale şi libertăţii de a alege

 “TRAUME”
ALE PERSOANELOR DEVALORIZATE (2)

9. Excluderea din educaţie, circuitul de informaţie şi cunoştinţe

10. Pierderea relaţiilor naturale/obţinute liber şi substituirea prin altele
artificiale /“cu plată”
11. De-individualizare (lipsire de propriile calităţi)
12. Sărăcie materială involuntară
13. Conştientizarea că eşti o sursă de suferinţă pentru cei dragi
14. Conştientizarea că nu te potriveşti lumii, nu faci parte din lumea valorizată
 Cea mai răspândită reacţie faţă de oameni devalorizaţi:
DISTANŢAREA

I. Distanţare fizică
A. Excludere fizică
B. Segregare/congregare fizică: Facilităţi şi grupări
separate, instituţii, ghetouri
C. Detenţie fizică: penitenciare, unele instituţii
D. Distrugere fizică: atacuri mortale, pedeapsă capitală,
avortări, eutanasia, genocidul
 Cea mai răspândită reacţie faţă de oameni devalorizaţi:
DISTANŢAREA

II. Distanţare socială

A. Evitarea interacţiunilor (de ex., impersonalizare,

ignorarea prezenţei altor oameni)
exerciţiu
A. Folosirea limbajului, imaginilor devalorizante sau alte
acţiuni pentru degradarea socială:
1. Degradare de vârstă
2. Degradare de statut
 MODELE DE ABORDARE A
GRUPURILOR DEVALORIZATE

1. Uciderea activă sau pasivă medicinală a nou-născuţilor

afectaţi sau avortizare a celor nedoriţi
2. Retragere sistematică a serviciilor medicale de la cei săraci
3. Popularea Ghettourilor – cartier al unui oraş unde este
obligat să trăiască un grup al populaţiei de o anumită rasă,
naţionalitate sau religie, ca urmare a discriminării
4. Plasarea oamenilor cu dezabilităţi în comunităţi ne-deservite
şi abandonate, unde aceste persoane pot finaliza în stradă, în
închisori, şi deveni victimele violenţei
 MODELE DE RĂSPUNSURI LA „TRAUME”

1. Închiderea în sine. Axarea pe problema proprie(egocentrism)

2. Nesiguranţa, sentimentul inutilităţii, respingerea de sine,
disperarea
3. Mentalitate de “persoană ratată”
4. Căutarea vinovatului, ne-asumarea/transferul responsabilităţii
pentru situaţie către persoană terţă,
5. Fantezii şi invenţii cu privire la relaţiile pozitive care nu există şi
probabil niciodată nu au existat
6. Furie, ură, violenţă, faţă de lume şi sine
7. Dorinţa de contact fizic (îmbrăţişări sau relaţii spontane)
8. Transformarea ofensei în ranchiună/ură
 CONCLUZII FINALE CU PRIVIRE LA “TRAUMELE”
OAMENILOR DEVALORIZAŢI

1. Unele traume sunt de natură biologică, dar cel mai frecvent

ele sunt cauzate de oameni
2. Devalorizarea plasează oamenii în cel mai mare risc de a fi
victima a traumei
3. Nu toţi oamenii traumatizaţi devin devalorizaţi
4. Există o previziune clară cu privire la succesiunea traumelor
5. Puţini oameni sunt conştienţi de dinamica traumatizărilor şi
consecinţele acestora
6. Nu este pe deplin conştientizat rolul serviciilor sociale în
apariţia traumelor
Atribuirea rolurilor social
valorizante
ROLURI SOCIALE
 Rolurile sociale pot fi:
a) libere, alese prin liber consimțământ
b) prescrise, impuse, dinainte stabilite de altcineva

Ex.
Rolul de mamă Rolul de angajat
Rolul de fiică Rolul de plătitor de impozite
ROLURILE AU
IMPACT PUTERNIC ASUPRA:

 Imaginii în ochii celorlaţi – statutul şi reputaţia

 Imaginii în ochii proprii – imaginea de sine
 Acceptării şi apartenenţe
 Asocierilor şi relaţiilor
 Autonomiei şi libertăţii
 Creşterii personale şi dezvoltării
 Oportunităţilor
 Laturei materiale a vieţii
 Modului de viaţă
 CE ÎNSEAMNĂ “A FI ÎN RÎND CU OAMENII”?

1. Stare bună a sănătăţii, securitate, siguranţă, protecţie

2. O casă
3. Prieteni, familie, persoane dragi
4. Acceptare
5. A fi tratat ca persoană/a nu fi tratat ca un ciudat, straniu
6. A avea cuvânt
7. Libertatea de a se deplasa/Acces la locurile unde se duce un mod
de viaţă obişnuit cotidian
8. Oportunităţi de a descoperi şi dezvolta talente
9. A avea ceva important cu ce să contribuie şi a fi recunoscut
10. Acces la un loc de muncă apreciat şi remunerat adecvat
 MOTIVE PENTRU CARE ROLUL SOCIAL
VALORIZANT ARE IMPORTANŢĂ ATÎT DE MARE

1. Rolurile valorizante oferă persoanei “un loc” în societate

2. Rolurile valorizante împuternicesc oamenii să contribuie

la viaţa comunităţii

3. Rolurile sociale valorizante asigură o anumită stabilitate

VALORIZAREA ROLULUI SOCIAL
Definiţie de lucru

Permiterea, menţinerea, avansarea,

protejarea rolurilor social valorizante pentru
oameni – în deosebi a celor în risc al
devalorizării.
 Nucleul
valorizat al
societăţii
DOUĂ FORŢE MOTRICE (OBIECTIVE) ALE VRS

1. A schimba percepţiile oamenilor astfel încât să se

creeze atitudine social-pozitivă

2. A ajuta oamenii cu statut sau în risc de devalorizare,

de a duce un mod de viaţă deplin şi esenţial
3 CONCEPTE CARE SUNT IMPORTANTE ÎN VRS

1. Analog Cultural-Valorizant

Experienţa ce oferă o alternativă persoanei

devalorizate să obţină o viaţă mai bună
3 CONCEPTELE CARE SUNT IMPORTANTE ÎN
VRS

2. Adecvat cultural
Experienţa trăită de persoană este în
concordanţă cu idealurile, valorile şi
moravurile culturii din care face parte
3 CONCEPTELE CARE SUNT IMPORTANTE ÎN
VRS

3. Adecvat vârstei
Experienţa este considerată tipică, acceptat
şi valorizantă pentru o anumită vârstă
 CERINŢE ALE VALORIZĂRII ROLULUI SOCIAL

1. A ajuta oamenii în risc de devalorizare să evite

nimerirea în circuitul rolurilor negative
2. A implica persoanele în risc în achiziţionarea rolurilor
pozitive prin dezvoltarea competenţelor
3. A ajuta oamenii cu roluri negative să iasă din acestea
4. A ajuta aceste persoane să intre în circuitul rolurilor
pozitive
 VIAŢA BUNĂ

ROLURI SOCIALE VALORIZATE

Avansarea Avansarea
imaginii competenţelor
COROLARUL CONSERVATISMULUI
COROLARUL CONSERVATISMULUI

Cu cât o persoană este mai devalorizată cu atât

este mai necesar să:
 Asigurăm avansarea imaginii şi/sau competenţe

 Sporim probabilitatea valorizării rolului lor

 Evităm orice experienţe care ar afecta imaginea

şi/sau competenţele, şi dobîndirea rolurilor

valorizante,
COROLARUL CONSERVATISMULUI / VRS

Majoritatea oamenilor au cel puţin câteva experienţe

traumatizante în vieţile lor
Diferenţa crucială între oamenii valorizaţi şi cei devalorizaţi
este că:
 Persoanele devalorizate există în stare de
vulnerabilitate permanentă
 Persoanelor devalorizate nu li s-a acordat statut
valorizant
 CANALELE PRIN CARE SE MANIFESTĂ AŞTEPTĂRILE

1. Aşezămintele şi împrejurările fizice

2. Contextul social, oamenii din jurul unei persoane
3. Limbaj/comunicare
4. Activităţile, comportamentul şi utilizarea timpului
5. Diverse
MAI PUŢIN MAI PUŢIN
OBIŞNUIT, OBIŞNUIT,
ŞI DAR
VALORIZAT OBIŞNUIT ÎN SENS FOARTE
NEGATIV STATISTIC APRECIAT

TIPIC

PREVALENT

valorizarea rolului social

COROLARUL
CONSERVATISMULUI
 NUCLEUL
VALORIFICAT AL
SOCIETĂŢII
 NUCLEUL
VALORIFICAT AL
SOCIETĂŢII
 Nucleul
valorizat al
societăţii
DIFICULTĂŢI POSIBILE ÎN APLICAREA “COROLARULUI
CONSERVATISMULUI” FAŢĂ DE VRS

1. Cea mai apreciată opţiune poate să nu fie realizabilă

2. Măsurile neutre /apreciate pentru oamenii valorizaţi uneori
pot deveni devalorizante când sunt aplicate faţă de
persoanele deja devalorizate/marginalizate
3. Valoarea atribuită anumitor dimensiuni uneori variază în
dependenţă de context
4. Unele măsuri pot fi contradictorii între ele în anumite situaţii
şi în vieţile anumitor oameni
FOLOSIREA SIMBOLICII
ŞI IMAGINILOR
 MITURI cu privire la IMAGINI DEVALORIZANTE

1. Problema imaginii nu există; imaginile negative sunt o

coincidenţă sau publicitate selectivă

2. Oamenii nu observă imaginile şi nu reacţionează la imagistică

3. Avansarea imaginii oamenilor devalorizaţi este “doar

cosmetică” şi astfel nu are temei real sau contează, sau chiar
este falsă
 SELECTAREA DENUMIRILOR DE AUTOMOBILE, AXATE
PE IMAGINE, ÎN MOD CONŞTIENT ORIENTATE SPRE
INCONŞTIENT
CATEGORII EXEMPLE

Persoane Lincoln, Picasso

prestigioase,
respectate
Simboluri valoroase, Mercury, Omega, Civic, Supreme
sacre

Rol social prestigios Monarch, Matador, Celebrity, Escort, Cavalier, Baron,

Ranger, Premier, Superb, Smart
Obiecte prestigioase Corona, Aurus
Acţiuni prestigioase Fiesta
Localităţi exotice, Eldorado, Riviera, Continental, Capri, Montego, Corsica,
prestigioase, Berlina, Murrano
fantastice
Stele Comet, Vega, Astra
Animale puternice, Jaguar, Mustang, Colt, Ka,Taurus (Bull), Eagle, Phoenix
agere, înfricoşătoare,
rapide
 EXEMPLE DE IMAGINI DEVALORIZANTE

 Antrenarea unor adulţi neputincioşi în activităţile şi programele

pentru copii
 Folosirea materialelor copilăreşti pentru instruirea adolescenţilor
şi adulţilor (vizionare film)
 Antrenarea oamenilor care nu sunt bolnavi în diverse “terapii” şi
tratamente medicale
 Toaletarea şi băirea oamenilor în masă fără nici o măsură de
intimitate
 Amplasarea instituţiilor medicale sau de îngrijire a
bolnavilor/persoanelor în etate în preajma cimitirelor/a
facilităţilor funerarii
Lancaster Sunday News 9/2004 - A Special Place for Kids
Aceşti oameni există
 CONSECINŢELE IMAGINILOR DEVALORIZANTE
(1)

1. Învaţă că un grup ar trebui să fie SUBAPRECIAT:

• În masă
• Peste generaţii
2. Asigură că devalorizarea NICIODATĂ nu va fi exclusă

3. Legitimează distanţarea şi segregarea

4. Mobilizează multe fonduri

 CONSECINŢELE IMAGINILOR DEVALORIZANTE
(2)

5. “Îngheaţă” persoanele devalorizate în roluri valorizate

negativ şi diminuante de competenţe

6. Legitimează, şi chiar provoacă, brutalizarea, chiar şi

genocidul, persoanelor/ grupurilor cu imagine negativă

7. Fac posibilă promovarea reală a politicilor sociale de

sub-apreciere şi ură să continue
DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR
PERSONALE ŞI INCLUZIUNEA SOCIALĂ
 Importanţa dezvoltării competenţelor

1. Constituie modul natural de dezvoltare

2. Sunt cultural-apreciate

3. Asigură acceptarea
 PRINCIPII PENTRU AVANSAREA COMPETENŢELOR

I. Funcţionalitatea

II. Vârsta biologică

III. Contextul cultural

DOMENII DE DEZVOLTARE A
COMPETENŢELOR PERSONALE
1. Activităţi de autoîngrijire

2. Activităţi de trai în comunitate

3. Activităţi de învăţare continuă

4. Activităţi de sănătate şi securitate

5. Activităţi sociale
ACTIVITĂŢI DE AUTOÎNGRIJIRE
1. Folosirea veceului
2. Participare la îngrijirea hainelor
3. Implicare la elaborarea meniului
4. Participare la pregătirea mâncării
5. Luarea mesei
6. Participare la activităţi din gospodărie şi menţinerea
ordinii
7. Îmbrăcatul
8. Baia şi igiena personală
9. Utilizarea electrocasnicelor
ACTIVITĂŢI DE TRAI ÎN COMUNITATE
1. Orientarea în comunitate
2. Participare la activităţi de odihnă şi petrecere a
timpului liber
3. Folosirea serviciilor comunitare publice
4. Vizitarea prietenilor şi familiei
5. Participarea în activităţile comunitare
6. Participare la efectuarea cumpărăturilor
7. Interacţiunea cu membrii comunităţii
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONTINUĂ
1. Interacţiunea cu alte persoane în timpul învăţării
2. Participarea în luarea deciziilor în domeniul educaţiei
3. Aplicarea strategiilor de învăţare şi soluţionare a
problemelor şi asumare a responsabilităţilor
4. Folosirea diferitor instrumente şi tehnologii de
învăţare
5. Facilitarea accesului la anumite activităţi în instituţiile
de învăţământ
6. Învăţarea disciplinelor funcţionale
7. Însuşirea aptitudinilor legate de menţinerea sănătăţii
şi a formei fizice
8. Însuşirea abilităţilor de autodeterminare
9. Însuşirea strategiilor de autogestionare
ACTIVITĂŢI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE

1. Implicarea în administrarea medicamentelor

2. Formarea abilităţilor de evitare a pericolelor
pentru sănătate şi securitate
3. Solicitarea şi obţinerea serviciilor medicale
4. Mişcarea şi deplasarea
5. Învăţarea modului de accesare a serviciilor de
urgenţă
6. Urmarea unei diete nutritive
7. Menţinerea sănătăţii şi a formei fizice
8. Menţinerea bunăstării emoţionale
 ACTIVITĂŢI SOCIALE
1. Socializarea în cadrul gospodăriei
2. Participarea la activităţile de odihnă/distracţie
3. Socializarea în afara gospodăriei
4. Stabilirea şi menţinerea relaţiilor de prietenie
5. Comunicarea cu alţii despre necesităţile personale
6. Aplicarea abilităţilor sociale corespunzătoare
7. Angajarea în relaţii intime
8. Implicarea în voluntariat
 AUTODETERMINARE,
APĂRARE A PROPRIILOR INTERESE ŞI PROTECŢIE

1. Apărarea propriilor interese

2. Formarea abilităţilor de gestionare a banilor şi
mijloacelor personale
3. Auto-protejarea contra exploatării
4. Îndeplinirea responsabilităţilor cerute de lege
5. Formarea abilităţilor de a face alegeri şi de a lua
decizii
6. Apărarea intereselor altor persoane
 INTEGRAREA SOCIALĂ constă în:

 Stabilirea de contacte şi relaţii pozitive cu cetăţenii

obişnuiţi în activităţi sociale acceptate şi recunoscute,
efectuate în împrejurări fizice şi sociale valorizate (sau cel
puţin obişnuite).
 DE CE ESTE INTEGRAREA
BUNĂ PENTRU…

 Copii cu dizabilităţi

 Copii fără dizabilităţi

 Familiile copiilor cu dizabilităţi

 Familiile copiilor fără dizabilităţi

 Comunitate
 Integrarea şi participarea socială a oamenilor
devalorizaţi se întâmplă în situaţii variate…

Contacte sociale În împrejurări în activităţi

valorizate / valorizate/ obişnuite
obişnuite de
• Inter-personale • Casă • Viaţă cotidiană
• Grupuri mici/mari • Şcoală • Învăţare
• Relaţii intime continui relaţii: • Împrejurări de • Muncă
–familie muncă • Rugăciuni
–prieteni • Biserici • Cumpărături
–susţinători • Magazine • Sport
• Interacţiuni continui dar nu • Localuri de • Petrecere timp liber
intime agrement
• Cunoştinţe ocazionale
• Contacte superficiale
 Noi susţinem existenţa diferenţelor:
suntem pentru respectarea diferenţelor, pentru
permiterea diferenţelor, pentru încurajarea
diferenţelor, până în măsura în care înseşi
diferenţele nu fac diferenţe.

Johnetta B. Cole