GHID DE APLICARE PEER TO PEER

Modelul social-cognitiv dezvoltarea

aptitudinilor de viata si invatarea aproapelui
LINII DE GHIDARE PENTRU PROFESORI
Orientările care urmează se bazează pe modelul socio - cognitiv și pe studii Soresi / Nota
de la Universitatea din Padova, Italia. Materialul produs nu este conceput ca un cod de standarde
de conduită pentru a fi aplicate rigid, dar vrea să acționeze ca un stimul pentru reflecție și caile
personale care duc la o schimbare în stilul de comunicare, având ca rezultat o îmbunătățire a
activității de învățământ.
Există diferite dimensiuni care contribuie la creșterea nu numai a succesului academic,
dar, de asemenea, a capacitatii de adaptare personală și socială, și, într-o singură expresie, a
"calitatii vieții", a poporului. Este important să se înțeleagă variabilele care afectează dezvoltarea
următoarelor abilități: de auto-evaluare a cunoștințelor, punctele forte și punctele slabe; auto-
eficacitate; abordarea în mod eficient a situațiilor noi, dificile, situatii frustrante sau
recompensatorii (acceptare); inițierea și gestionarea interacțiunilor eficiente, cunoasterea stilurilor
comportamentale, dar, de asemenea, prejudecățile și stereotipurile care caracterizează
interacțiunea educaționala și sociala (abilități sociale); luarea deciziilor eficiente (luarea
deciziilor).

Auto-eficacitatea
si agentia Umana
Conceptul de auto-eficacitate se referă la cât de mult suntem convinși de capacitatea
noastră de a determina succesul sau eșecul performanțelor noastre. O incredere scăzuta in auto-
eficacitate de multe ori corespunde cu comportamente evazive, performanțe slabe sau eșecuri, în
timp ce persoana care "gândește pozitiv" se așteaptă să aibă o bună șansă de a obține rezultate
satisfăcătoare in angajamentele sale.
Persoana care se simte "eficace", se simte, de asemenea, în măsură să acționeze realist
(agenția umana). Oameni mai puțin capabili, dar convinsi de a fi capabili de a reuși obțin
performanțe mai mari decât oameni mai capabili care nu cred că vor reuși, care au tendința de a:

Cea mai mare auto-eficacitate se atinge prin perseverenta si

consistenta in aplicatie, cu cat angajamentul si efortul investit  Evita
sunt mai mari. activitatile pe
care le percep a fi

Ghid de predare “Peer to Peer” 1 prof. Dumitrescu Florina

Prof. Vulc Silvia
 “dificile”;
 Avea interes scazut si se angajeaza putin in atingerea obiectivelor lor;
 Amana, in prezenta cerintelor “dificile”, asupra propriilor deficiente, asupra
obstacolelor pe care le intalnesc si toate consecintele adverse pe care vor
trebui sa le intampine;
 Isi pierde increderea in propriile abilitati chiar si in fata unor obstacole minore, deoarece
ei atribuie performanta scazuta lipsei de abilitati si a calitatilor personale;
 Deveni victimele stresului si depresiei.

Este ca "o pisică care se invarte in jurul cozii": "Îmi fac griji pentru testul de la matematică de
maine (așteptare a răspunsului), eu sunt sigur că voi intra în panică și nu voi scrie nimic, ca
întotdeauna (comportament ritualizat), profesorul ma va certa (așteptare de stimul). Mâine nu
voi merge la școală (evitarea). Nu pot controla panica (scădere de auto-eficacitate).
Invers:. "Mă pregătesc pentru o întâlnire importantă și eu sunt sigur că voi fi capabil de a fi
calm (acceptare a auto-eficacitatii și așteptare a răspunsului); voi primi felicitări (asteptarea
stimulului) mă voi pregăti foarte bine (comportament răspuns = a face față) și voi comunica în
mod eficient (creșterea auto-eficacitatii).

Cum se dezvolta auto - eficacitatea:

Cu experienta succeselor sau eșecurilor anterioare: avem de multe ori percepții slabe
de auto-eficacitate, datorită faptului că anumite sarcini sunt asociate cu experiențe
descurajatoare. Studentul care este slab la matematică și este speriat ca profesorul pastreaza o
parere rea a experienței și va fi subiectul, si pe viitor, al panicii și îndoielii in propria auto-
eficacitate, care, la rândul său, va afecta angajamentul său în cadrul studiului matematicii și
încurajeaza evitarea / comportamente de abandon. Stereotipul că duritatea poate "falsifica" și că
situațiile care implică experimentarea sentimentelor de frustrare ii face pe oameni " să crească
", trebuie să fie infruntat! Cât de mulți au avut succese la o materie pentru că profesorul i-a
făcut s-o iubeasca!

Urmărind experiența altora, insemnand, cât de mult și cum puteți învăța prin
observare și imitarea de modele. (elevul vede că un coleg de clasa este capabil de a-si controla
anxietatea în timpul examinarilor orale de la matematică și crede că: "Atunci, o pot face si eu la
fel de bine ." " Oh, uite, Pierino, care este, de obicei, slab, poate citi și fără sa se balbaie! Deci,
pot să o fac si eu!")

Cu puterea pozitiva a imaginației: un elev cu imaginație fertilă va anticipa tot felul de

consecințe fiziologice asociate cu examinarea orala la matematica: anxietate, atacuri de panica,
lipsa de salivă, transpirație, înroșirea feței, palpitații, precum și reprezentări ale unui
comportament de eșec: va fi prost, se va bâlbâi, va da o soluție complet greșită la problema,
care-i va provoca îndoială in convingerile sale in eficacitatea sa și va alimenta asteptarile unui
rezultat negativ.
În schimb , profesorul de care elevul se teme, dar pe care il respectă și il admiră (persuasiune si
autoritate a sursei), il liniștește asupra posibilitatii de a-si controla reacțiile de anxietate în
timpul examinarii orale, care va fi de scurtă durată și abordabila (plauzibilitatea evenimentului),
anticipând starea de bine pe care o va simti mai tarziu (atractivitatea anticiparii pozitive a
evenimentului)
Unde sunt atribuite succesele și eșecurile
Locus-ul controlului (locul de cauzalitate) este gradul in care oamenii se așteaptă ca rezultatul
acțiunilor lor sa depinda de sine (intern), mai degrabă decât să fie rezultatul hazardului,
norocului, destinului, sub controlul altora sau pur și simplu imprevizibile (extern). Cauza
succesului sau eșecului este atribuită fie intern, stabila și incontrolabila ("eu nu sunt deștept"),
intern, variabila și controlabila ("Eu nu reușesc pentru că eu nu sunt suficient angajat”), fie
extern, stabila și incontrolabila ("acest lucru nu este potrivit pentru mine"), externă și variabila
("eu sunt ghinionist"), externă și controlabila ("acest lucru va fi mai puțin provocatoare pe
masura ce trece timpul"). Alte combinații sunt posibile, bazate pe auto- percepția persoanala,
nivelul stimei de sine și sentimentul de eficacitate pe care o persoana il simte atunci când se
confruntă cu rezolvarea problemelor.

Locus-ul controlului intern

Una dintre cele mai importante cauze interne pare să fie inteligența, care este în general
considerata a fi stabila și controlabila: un eșec atribuit acesteia va fi perceput ca o constantă
caracteristica in afara controlului individual.

Prin urmare, este necesar să fie foarte atenți la comportamentul adulților și colegilor
”semnificanti sau autoritari” care, chiar dacă nu în mod intenționat, induc un elev să atribuie
eșecul lipsei sale de capacitate! Acest lucru ar putea sa-i distruga stima de sine, credințele și
așteptările de eficacitate și duce la asocierea evenimentului cu sentimente și reacții dificil de
modificat!

O “restrangere a procesului de invatare” se poate petrece chiar cu rezultate ireversibile.

Perceptia deficitului:
”ma fac sa ma simt incapabil sa…”,
“

pierderea stimei de sine:

“poate chiar nu sunt capabil sa…”;
scaderea motivatiei:
“De ce trebuie sa fiu angajat”?

Toata lumea stie ca elevii carora le lipseste motivatia din moment ce sunt caracterizati de stima
de sine scazuta, au abilitati de ascultare foarte slabe.

 Evitați epitete sau calificări legate de capacitatea cuiva: "Tu nu ai inteles", "Tu nu înțelegi," "Ah, dar tu esti
plictisitor ..." "Mai bine renunta ..." "El nu va înțelege, oricum ... "
 Adoptarea calificărilor legate de sarcini (fără epitete): "Acest exercițiu conține erori, să trecem în revistă regula,
veți vedea că veți fi în măsură să o faceti din nou, fără erori", "Dacă nu poti, nu fiti descurajați! Fiti persistent și
veți reuși" (reamintirea angajamentului, caracteristica interna modificabila) "Observația ta este corectă (creșterea
stimei de sine), dar este cel mai bine aplicat la un alt caz. Aici ar fi mai bine ...".

Alte cauze interne sunt angajamentul / perseverenta / metoda de studiu, care sunt, în general
cauze variabile și controlabile: un eșec atribuit lor va fi perceput ca o caracteristică modificabila
printr-un efort de voință și, prin urmare, controlabil. Elevul știe că el / ea a eșuat, deoarece nu a
studiat / a studiat puțin / a studiat în timp ce se uita la TV, etc și, de asemenea, știe că dacă el / ea
studiaza mai mult sau mai bine se va îmbunătăți.

Locus-ul controlului extern

Cauza externa tipica este dificultatea, care este o caracteristică a sarcinii sau a mediului și nu a

Ghid de predare “Peer to Peer” 3 prof. Dumitrescu Florina

Prof. Vulc Silvia
 SUCCES ESEC

+ ABILITATE + CAZ-DESTIN + ABILITATE + CAZ-DESTIN

CRESTERE SCADERE SCADERE NEINFLUENTABIL

auto-eficacitate auto-eficacitate auto-eficacitate (Nu am reusit
(Am reusit pentru ca (Am reusit pentru ca (Nu am reusit; nu datorita ghinionului:
am fost capabil) am avut noroc) am fost capabil) nu e vina mea)

Reintariri si © stimularea repetarii performantei (data viitoare

recompense asociate voi face si mai bine)
succesului © intarirea intereselor si preferintelor personale
(felicitari pentru (incepe sa imi placa matematica)
performanta pozitiva) © motivarea spre actiune (ma voi duce sa studiez!)

Sansa de a © stimuleaza repetarea performantei

experimenta © stimuleaza formarea de noi obiective (pot fi la fel
succesul de bun la engleza ca si la matematica)
© Creste aspiratiile cuiva (vreausa fiu la fel de bun la
toate materiile)

subiectului, este stabila pentru elevii foarte nemotivati, cu stima de sine scazuta si lipsa de
convingere a auto- eficacitatii, și variabila pentru studenții motivați, cu un bun nivel de stima de
sine.
Bunăvoința evaluatorului este o alta cauza de mediu, variabila (azi profesorul meu este
într- o stare de spirit bună), incontrolabila (profesorul meu a fost într- o stare proasta, m-a ascultat
și am esuat, în timp ce eu, de obicei, ma descurc bine). În cele din urmă, prezența condițiilor de
mediu favorabile sau nefavorabile, noroc / ghinion, caracteristica mediului, variabila și
incontrolabila (astazi a fost grevă și nici unul dintre colegii mei nu a venit la școală. Deci,
profesorul a observat că nu mi-am făcut temele la matematică!). Locus-ul controlului, insemnand,
cauzele carora elevii le atribuie succesele sau eșecurile lor, afectează în mod semnificativ
performanțele lor viitoare. Diagrama de mai jos încearcă sa ilustreze diferitele combinații de locus
intern-extern care determină succesul într-o sarcină.

Dificultăți de învățare, pasivitatea și "lipsa de vointa" pot fi rezultatul unor evenimente

testate anterior și considerate necontrolabile de către persoana (inteligenta / capacitatea). În
depresie, tinerii tind să atribuie evenimente negative la cauze interne (sunt prost la școală pentru
că nu am nici o abilitate) și evenimente pozitive în cauze externe (am facut bine la testul de
matematică, dar a fost noroc pur), cu creșterea în continuare a sentimentelor depresive.

Rolul "liderului" în creșterea auto-eficacitatii

Un element important pentru ca auto-eficacitate sa se dezvolte în procesul de învățare

individuală și de grup este prezenta unui leader care poate apărea ca un "model de expert",
insemnand, cineva care poate:
o ofera sugestii verbale eficiente și anticipa rezultate și consecințe pozitive: amenințări,
recomandări, predici, ironie muscatoare sunt cel mai puțin eficiente forme de motivare. Mai
bine ar fi sa fie evidențiate aspectele pozitive și beneficiile asociate cu gândurile și acțiunile.
(Caio nu isi face temele pentru că el crede că inutil sa piarda timpul acasa atunci când le poate
copia la școală. În consecință, testele sale sunt negative, și motivația lui săraca ("Hai, să
încercăm acest lucru: În loc de copierea temelor pentru mâine, să încerci să facă macar o parte
de unul singur. Eu sunt sigur că vei reuși și vei face o impresie buna în fața colegilor. In plus,
la testul viitor vei fi mai bun. Intre colegi:."Vino, iti voi arăta. Acum încearca si tu. Vezi? Poți
să o faci! ")
o înțelege și ii face pe altii să înțeleagă că un eșec nu implică o evaluare negativă a
persoanei, ci doar lipsa temporară de realizare a unor obiective.
(Tom nu a reușit la matematică. El este îngrozit de reacția pe care tatăl său o va avea atunci
când el se va întoarce acasă cu vestea proastă. Profesorul spune clasei: "Poate ca unele dintre
aceste subiecte au fost un pic mai grele, doriti sa le revedem împreună? După corectarea
exercițiilor din test, profesorul va reformula unele identice și ii va permite lui Tom sa le
rezolve... Ei bine, acum ai reusit! Veți vedea că următorul test va fi un succes, eu sunt convins,
și tata va fi foarte mulțumit de tine." Intre colegi: "Bine, ai esuat. E pentru că nu ai înțeles
regula, nu pentru că tu nu înțelegi. Aceasta mi s-a întâmplat si mie. Să facem exerciții
împreună. Vei vedea că vei reuși!"
o potriveste expunerea verbală cu exemple, "lasa copilul sa vada" cum să facă față și
cum sa-si rezolve problemele cognitiv - relaționale
( Rosy este întotdeauna gata să răspundă. Ea ridică mâna și isi intrerupe continuu
profesorul și colegii, cu încercările ei de a răspunde intotdeauna prima. Fiecare
performanță este însoțită de manifestări deschise de neplacere din partea ceilorlalți, care au
izolat-o treptat. Într-o zi, profesorul propune o activitate cu jocat de roluri: "Imaginați-vă
pregătind un ziar al școlii, și fiecare din voi va avea o sarcină specifică, propune
profesorul. Profesorul il cheama pe Ciro de o parte și se pun de acord că el ar trebui să
intervină în mod continuu, spunând că vrea să facă el, deoarece este cel mai bun dintre toti
, mai ales atunci când este randul lui Rosy să-si joace rolul. La primul semn de nerăbdare
din partea lui Rosy, profesorul spune: "Rosy, într- un grup de lucru fiecare are propria
sarcină. Vezi, dacă întrerupi în mod constant, vei deveni neplăcuta, și mai devreme sau mai
târziu, vei fi izolat"). Intre colegi: Tom se comportă ca un bătăuș: el știe tot, el face totul,
și continuu il supara pe Dick , care suferă in tacere. Harry intervine și il laudă pe Dick de
mai multe ori, ignorând-ul pe Tom. La prima reacție a lui Tom, Harry spune: "Te
deranjează, nu-i asa, sa fi ignorat și umilit? Deci , de ce o faci cu Dick?")

o potriveste expunerea verbala cu gesturi liniștitoare, voce calma, expresie facială relaxata,
care exprimă încurajare, atitudine "empatică" (stiu ce simti); nici un gest care sa inspire
amenintare, strigate sau utilizarea tacerii agresive, expresie facială sumbra care exprima dispret,
dezgust.

o observa gesturi și expresii faciale care indică nesiguranță sau confuzie, activeaza
explicații suplimentare și în mod eficient implica elevii.
(expresia pierduta a lui Tom, Dick și Harry in timpul explicației: "Harry, te uiți
nedumerit. Ai înțeles ce-am spus?" Harry, care nu a înțeles, se simte chiar mai tulburat,
dar spune da, pentru a nu face o impresie proasta fata de ceilalti care, la rândul lor, vor
face același lucru. "Băieți, acesta este un subiect destul de dificil. Să-l repetăm
împreună?", profesorul rezumă pe tabla si face mai multe exemple până când observa o
lumina de înțelegere în ochii celor trei băieți: în acest fel, nu atrage atenția asupra
dificultăților lui Harry; când observa că elevii exprima expresii faciale indicând
înțelegere, "Ei bine, Harry, eu văd că ai înțeles totul, să repetam acest subiect, împreună
cu Tom și Dick")

Ghid de predare “Peer to Peer” 5 prof. Dumitrescu Florina

Prof. Vulc Silvia
 o creaza o atmosfera relaxata, de colaborare, angajare și stimulare, subliniind schimbul in
procesul de învățământ: "Noi", și nu "tu";

Mary preda matematică; de câțiva ani ea a observat lipsa atenției și scaderea dorintei de a învăța din elevii ei. De
îndată ce ajunge la școală, ea exprima o mimica si gesturi descurajante, se plânge în mod constant colegilor ei că
vremurile s-au schimbat, elevii de acum nu mai sunt ca elevii din trecut, și ea nu se poate pensiona încă. Ea isi
pregătește lecțiile cu precizie și îngrijire, dar ea este foarte nerăbdătoare cu elevii care nu au o performanță
satisfăcătoare, care merită acuzații, strigăte și lovituri de mână pe birou, urmată de obisnuitul: "Tu nu faci nimic.
Pentru ce lucrez? Aștept cu nerăbdare să ma pensionez, pentru ca nu te mai suport." Elevii ei, care sunt plictisiti de
moarte în timpul orelor ei, petrec cinci minute pe zi rugandu-se ca ea să plece.
.
Lucy preda, de asemenea, matematica, dar ea se declară fericita cu slujba ei, ea isi iubește elevii, în mod constant isi
actualizeaza și schimbă strategiile de predare în funcție de răspunsul pe care-l primește de la elevi. În timpul orelor ei,
copiii au o oarecare libertate de mișcare; 4 dintre ei, pe rând, lunar, sunt responsabili de sarcini care ii implica în
managementul procesului de învățământ:
• Verifica dacă toti si-au făcut temele, raporteaza orice esec pe o rețea a cărei analiză va conduce la evaluarea sumativa
în sus sau în jos, la sfârșitul trimestrului;
• noteaza numele celor care perturbă în timpul lecției;
• scriu temele atribuite in registru;
• reamintesc profesorului conținutul ultimei lecții și exercițiile ce trebuie corectate.
La sfârșitul fiecărui test oral înainte de evaluarea profesorului cu privire la performanța, colegul de serviciu
înregistrează în registru si toți elevii iși exprima parerea foarte repede . În timpul lecție lui Lucy se poate respira o
atmosfera de participare activă , elevii vor face toate eforturile pentru a obține laudele lui Lucy, iar cei care nu -și
fac datoria lor deplină știu că pot conta pe exerciții suplimentare pentru acasă. Negocierile pentru mutarea unui
test un test suplimentar de remediere sau pentru orice alte cereri sunt acceptate, atât timp cât acestea sunt
exprimate într-un mod asertiv În fiecare lecție forme de predare de la egal la egal în rândul elevilor sunt activate
pentru a ajuta colegii în dificultate. Lucia organizează activități care sunt distractive și variate, timpul este atent
organizat, astfel încât tot ceea ce a fost planificat este în lecție; ritmul de predare este rapid, dar lasă loc pentru
glume și digresiuni scurte. Lucy, deși numita de către elevii săi "un profesor dur" este iubita și ascultata și copiii
pot conta pe ea, si pentru rezolvarea problemelor si relatiilor lor personale.
 & 1
 Sa-ti adaptezi timpul
 Sa planifici cu atentie predarea,
materialele, testele de verificare
 Sa returnezi testele corectate in timp
scurt/ sa dai un feedback imediat in
timpulverificarilor orale
 Sa exprimi evaluari “transparente”,
insemnand, sa le exprimi in concordanta
cu criteriile explicite si impartasite
cu referire la performanta
integrate intradevar cu parametrii
non-cognitivi: progresul fata de
nivelul de pornire, effort si
angajament
 Sa implicit elevii in evaluare si sa-i
incurajezi sa se auto-evalueze
 Sa-ti respecti munca colegilor, acolo
unde este posibil, cu forme de
“mediere”
 Intotdeauna sa te uiti la “barna cea mare”
din ochii cuiva inainte de a le indeparta pe
celelalte
 Evitati comentariile asupra abilitatilor
cuiva: elevii sunt buni observatory si
evaluatori.
 Sa fii mereu in intarziere
 Sa improvizezi
 Feedback separat fata de performanta
 Sa exprimi evaluarea pe criterii
inexplicite si neimpartasite:
Legat de factori in afara controlului
nostru (stare de spirit, memorie)
In functie de persoana (placuta/ neplacuta)
 Sa evaluezi exclusive la catedra,
cu excluderea totala a elevilor din
procesul de evaluare
 Sa descalifici munca colegilor cu
aprecieri negative in ceea ce privesc
actiuni pe care si tu le folosesti
 Sa iti lauzi n mod continuu propriile
action: “daca nu eram acolo….”,
“sunteti norocosi ca aveti un
profesorca mine”, “Intotdeauna am
dreptate".

Atrageti atentia spre atingerea obiectivelor:

impartasite, deoarece acestea au fost clar explicate:

(Copii, azi va voi învăța să faceti sume. Această capacitate este esențială pentru viața voastra practică:
imaginați-vă ce impresie rea ati face într-un magazin daca mergeti la casierie, cu două pachete de
autocolante, care costa 0,25 € fiecare și dorind să ii dati casierului numai 0.40 €!)

rezonabil de realizat (care depind de acuratețea cu care posesiunile premiselor de baza

necesare sunt determinate) (Putem sa facem sume pentru că am vorbit deja despre numere, am pus
obiecte împreună cu mâinile noastre și le-am numărat...)

pe termen scurt, ca realizarea lor sa faciliteze motivație și perseverență în

efort; (Să o luăm pas cu pas: vom crea un set de două obiecte și în altă parte un alt set de alte două
obiecte. Vom combina totul într-un set mai mare...).;

Obiective de proces..., care se referă în principal la tehnici si strategii de utilizat ("Vedeti, am

adăugat două elemente manual, același lucru vom face cu numere. Vă puteți imagina efortul de care ati avea nevoie și
timpul care v-ar trebui, dacă ar fi să va folosiți de mâini pentru a insuma numere mari?... Tom, încearcă, sa aduni la
cele douăzeci de pachete ale tale inca cincisprezece, numărand cu mainile ... cu sistemul adunarii, totusi, vei face
acest lucru foarte repede...")

«Mai degraba decat obiective de performanță, care fac referire la rezultatele pe care dorimsa le
atingem, cantitatea de muncă sau de timp pe care trebuie sa o investim ("Trebuie sa adunam două
elemente. Pentru a face acest lucru, vom folosi schema adunarii. După ce o voi explica, vă voi da 20 de adunari ca
tema pentru acasă, care va va tine ocupati timp de aproximativ o ora... Mâine, ii voi asculta pe Tom și Dick pentru a
vedea dacă au înțeles...")
Ghid de predare “Peer to Peer” 7 prof. Dumitrescu Florina
Prof. Vulc Silvia
 o conducerea elevilor spre aleagerea obiectivelor educaționale cu relații sociale care
cresc stima de sine, convingerile de auto- eficacitate și așteptările, utilizarea de
modalități eficiente de rezolvare a problemelor (de adaptare), creșterea abilităților
sociale, mai degrabă decât obiective "dezadaptative", care justifică respingere,
dependență pe ceilalți, modele ineficiente de rezolvare a problemelor (de adaptare),
scăderea increderii și așteptărilor de auto- eficacitate;

o conducerea elevilor spre reformularea obiectivele lor educaționale socio-relaționale,

dacă acestea sunt relativ putin realiste și realizabile, " Bravo , ai câștigat o evaluare pozitivă
pentru că mi-ai putut spune conjugarea a 10 verbe neregulate britanice, și mă bucur că doresti să
dublezi numărul pentru lecția următoare, dar, în locul tău, m-aș simți la fel de fericit dacă aș putea
memora 10 (reducere de obiectiv), apoi alte 10 pentru următoarea lecție ..." (fragmentarea obiectivelor
în sub-obiective proximale).

"Bine, Tony, observ că toate strategiile noastre au functionat: ai o atitudine mult mai încrezătoare, iti
controlezi emotiile, astfel încât să nu fii copleșit în momente de stress. Dacă vei continua așa, vom încerca, de
asemenea, sa dam acel telefon celebru fetei decare ești atât de interesat din a III-a B. sunt sigur că o poți invita la
petrecerea de ziua ta".

o sa susții toți elevii din clasă, în special pe cei care cred mai puțin în abilitățile lor,
subliniind abilitățile și experiența posedat (prezenta chiar și într-o măsură modestă) și
consolidarea cu "injecții de încredere" încercări de angajament și de mici succese,
încurajând supraestimarea capacitatilor și "gândirea pozitivă", care par să faciliteze
perseverenta angajamentului, probabilitatea realizarii obiectivelor și îmbunătățirea aceleiași
competențe;

o stimuleaza coeziunea clasei evitand diferențierea între "bine" și "rău" și marginalizarea "celui
mai rău"

o individualizeaza atribuirea de roluri și stabilirea de reguli clare, astfel încât toți elevii să
aibă percepția de a face aceleași eforturi ca si ceilalti (gândind că nu toată lumea contribuie în
mod egal și că există cineva care beneficiază de eforturile altora scade sentimentul de
eficacitate și motivație pentru munca în beneficiul membrilor grupului);

o ofera "feedback-ul" la scurt timp după performanța: feedback-ul este inutil dacă este
îndepărtat fata de performanța (la două zile după testul de matematica, "Ei bine, ai făcut testul corect", iar
imediat după evaluarea orala, "Ei bine, meriti o evaluare pozitivă pentru că ai studiat și te-ai exprimat în mod
corect"); atribuțional: atribuie succesul eforturilor (profesorul de italiana: "Foarte bine, am observat că
ai urmat sugestia de a scana în tăcere pasajul, subliniind cele mai importante evenimente din istorie, "lipeste-le”
folosind conjuncțiile pe care le-am studiat și repeta rezumatul cu voce tare. Apreciez cu adevarat angajamentul
tau, si meriti o evaluare pozitivă"), adresat progresului realizat (după evaluarea orala la istorie: "Ei
bine, meriti o nota mare, pentru că ai studiat, te-ai exprimat cu o mai mare corectitudine decât anterior și ai
demonstrat că ai înțeles și știi cum să aplici strategiile de sinteză pe care am insistat atât de mult”. “Bravo , văd
că metoda ta de studiu este mai eficienta: ai fost în măsură să analizezi trecerea respectând pasii pe care i-am
descris pentru înțelegerea corecta a lecturii");

o creaza situații în care elevii pot, cel puțin de un anumit număr de ori, experimenta succesul,
care este cel mai puternic mod de creștere a convingerilor de auto-eficacitate, prin facilitarea
învățării maximului cu o explicatie scurtă și incisiva (amintiți-vă că, curba de atenție a unui
copil isi începe trendul descendent după aproximativ 20 de minute), facilitând înlocuirea
strategiilor de adaptare ineficiente utilizate in trecut, cu unele eficiente și cu ajutorul echipei
de lucru, astfel încât să fie în măsură, de un număr de ori, sase încredințeze activitati cognitive
de "rezolvare a problemelor" clasificate pe dificultate in functie de nivelul grupurilor,
facilitând succesul elevilor mai puțin competenti;
Situație: corectarea unui exercițiu, clasificat pe categorii de dificultate. Ex 1: ușor / Ex 2: mai dificil. Dick a
generalizat dificultatea . Tom are o destul de bună cunoaștere a limbii engleze.
Să il lasi pe Dick sa corecteze exercițiul 1 (după ce v-ati asigurat că el știe să facă acest lucru) , și pe Tom pe cel
de-al doilea; invita colegii sa evidențieze evoluția pozitivă a ambilor (Ei bine, băieți, văd că ați înțeles această
funcție lingvistica importanta, asa cum Dick și Tom tocmai au dovedit-o"), cu o creștere a auto-eficacitatii lui
 Dick și așteptări de rezultate pozitive în performanțele viitoare .

o fi un exemplu si nu cere elevilor să respecte reguli pe care profesorul nu le respecta;

© sa lucreze asupra propriei personae pentru a-si pune ideile in discutie, sa creasca
eficienta abilitatilor sociale si de predare pentru a:
 gestiona eficient componenta emotionala: profesorul care "aduce probleme la școală", și
permite ca acestea sa-i afecteze relația cu elevii, face aceeași greșeală a unui gospodar care
vine acasă obosit și stresat și isi varsa nervozitatea pe soție și copii, cu puține beneficii nu
numai pentru ei, ci si pentru el. În mod similar, profesorul care se complace în forme de
intoleranță, uită că elevii ar putea avea probleme, de cele de multe ori grave, și creand o
atmosferă plină de căldură și sensibilitate ii poate ajuta sa le uite pe amandoi, cel puțin
pentru timpul cat sunt împreună;

 gestiona conflictele cu alții prin intermediul unor tehnici de "negociere": cum de multe ori,
în scopul de a evita sau de a rezolva un conflict, ar fi de ajuns 1) sa aplici vechea zicala
"număr până la trei ..." 2) Odata calmata situatia, folositi bunătatea, mai degrabă decât
agresiunea 3) "negociati" o soluție acceptabilă pentru ambele părți, caz în care nu ar trebui
ca nici o parte sa nu-si "piardă fața"!

 evita capcana de condiționare de la "prima impresie negativă", fenomen de rău augur, care
poate provoca o reacție în lanț de tipul: "Te-am displacut din instinct, o simți și intri în
defensivă, probabil, reacționand cu o atitudine similară; asa ca am confirmat prima mea
impresie și antipatia mea transpare, va trimite un feedback chiar mai negativ ... "; de câte ori
nu i-am spus celui mai bun prieten: "nu te pot suporta", " acel prieten este acolo, dar cât de
multi am pierdut?

 Într-o relație profesor-elev, mecanismul este și mai dificil: primul contact, vom obține o
impresie negativa, vom diferenția, chiar și în necunoștință, tratamentul nostru față de
persoana respectiva, vom primi un răspuns inadecvat de la elevul nostru (rebeliune,
respingere...), ne confirma prima noastră impresie, negativ, cu extinderea în continuare a
"distanței" și o evaluare negativă (Ce zici de responsabilitate? Cine este educator?)

 dezvolta simțul empatic: capacitatea de a intra în "pielea altcuiva" poate fi obiectul învățarii,
nu doar un dar înnăscut! Ar fi de ajuns să ne gândim un pic mai des la senzațiile pe care
persoana pe care o iubim cel mai mult le-ar putea simți în cazul în care este obiectul denigrarii
sau unor forme de umilire; chiar mai bine, amintiți-vă formele de cenzură pe care le-ati suferit
în mod direct și efectele lor asupra clădirii stimei de sine; aminteti-va, în schimb, oamenii care
au fost în măsură, la momentul potrivit, de a spune cuvintele potrivite sau a face aceste gesturi
potrivite pe care fiecare dintre noi ii poartă în memorie pentru o viață intreaga;

 nu uitati ca avem de-a face cu băieți (a căror rată de creștere amețitoare nu coincide cu a
noastră, de multe ori destul de statică in ani) în condiții de dependență ("Intotdeauna țin
cuțitul de mâner!"). Profitați de această condiție pentru a da frâu liber la frustrări și probleme,
din păcate, se întâmplă foarte des într-o școală în care "odata închisa ușa clasei," profesorul
face ceea ce vrea!

 nu uitați niciodată nevoile pe care le-ati avut ca adolescent, conflictele interioare, furtunile
și furiile tineretilor, îndepărtate și îngropate sub un strat adânc de indiferență, de multe ori
deghizat ca înțelepciune; scăderea stimei de sine pe care la rândul dumneavoastra ati
experimentat-o și rănile primite de la “adulți autoritari", care, la 40 sau 50 de ani sunt de
multe ori încă în viață, poate la un nivel subconștient!

Ghid de predare “Peer to Peer” 9 prof. Dumitrescu Florina

Prof. Vulc Silvia
 Adaptarea
(infruntarea si rezolvarea problemelor)
Toti în viață trebuie să facem față la evenimente dureroase sau pline de bucurie: ceea ce
diferențiază o persoană de alta este modul în care aceasta se confruntă cu acestea, care, la
rândul sau, depinde de modul în care subiectul se vede pe sine însuși și realitatea, care nu este
o entitate statică externă, dar este definită de către cel care o percepe. Depasirea se face prin
răspunsurile gândurilor, sentimentele, acțiunile pe care o persoană le folosește pentru a face
față situațiilor problematice pe care le întâlnește.
Școală, angajata impreuna cu familia să se ocupe de bunăstarea psihologică a tinerilor, în
ciuda operarii incete, a realizat amploarea problemei cauzate de dificultatea tot mai mare a
adolescentilor in a face față în mod eficient și in a-si rezolva problemele din viața școlară și
relaționale și de ceva timp a pus accentul pe "prevenire, mai degrabă decât pe rezolvare",
invitând părțile interesate să transpună și să pună în aplicare o serie de modele și practici
conceptuale provenind din cele mai avansate studii de cercetare academică. Două concepte
referitoare la capacitatea de a face față în mod eficient problemelor, par a fi deosebit de
importante:

Stressul (1)
Noi definim stresul ca o reacție biologică naturală la un efort, al cărei locatie este în mijlocul
creierului (hipotalamus). Acest concept a fost dezvoltat la inceputul secolului XX, dar a fost
Sistemul stressului este stimulat de neurotransmitatori colinergici si serotonergici si inhibat
de alti neurotransmitatori
 Prin medicamente: hipotalamus CRH hipofiza cortexul suprarenal
Productia de cortizon (hormone central produs de ritmul circadian: creste dimineata
si iti da forta de a lua initiatice si descreste in timpul zilei)
 Prin sistemul nervos: hipotalamus conexiune directa prin maduva
medulla glandelor suprarenale Producerea imediata a reactiilor (frica, soc, etc.).
Eliberarea de epinefrina, norepinefrina, catecolamine (stimulanti).
nevoie de 30 ani pana ce stiinta a acceptat ca creierul este cel care controleaza, printer altele,
reactiile la stress:
si de inca 30 de ani pentru ca emotiile sa fie mutate de la inima la creier, stabilindu-se astfel o
stransalegatura intre circuitele emotionale si cele cognitive.
Rezultand in răsturnarea ideii greșite că există un fel de "ierarhie" a organelor și funcțiilor. Totul
este interdependent și, deși există zone critice sau dominante pentru îndeplinirea anumitor funcții
(cognitive, motorii, emoționale), implementarea corespunzătoare a acestora necesită activarea
neurocircuitelor care interconecteaza zone foarte diferite unele de altele, din moment ce
transmisiunile nervoase influenteaza si sunt influentate de alte sisteme care implica glandele
endocrine și sistemul imunitar. Prin urmare, ar putea fi avută în vedere un fel de "Psihobiologie a
emoțiilor", care a dus la o călătorie care ne-a dus de la Papez, la sistemul limbic, si la amigdala.
1) curs de Prof. Bottaccioli, profesor de Psihoneuroimunologie la Universitatea Catolică din Roma, ca parte a
proiectului "Promovarea sanatatii in școală".

Importanța acestei glande situata in spatele ochiului, care activează centrele emoționale și care
este conectata cu axa de stres prin:
un traseu lung ochi nervul optic talamus vizual Cortex – nu este prezenta la copil, care
nu poate filtra semnificația și raționaliza stimulul
sau un traseu scurt ochi nerv optic talamus amigdala (care permite o reacție imediată în cazul
unei surse bruste de stres),
este clara in imaginea care urmează.
 Fight or flight response: the heart rate
and blood pressure increase. The
musculature is preparing to fast action.

Un semnal vizual de la nivelul

retinei este trimis mai întâi la
talamus, unde este tradus în limba
creierului. O mare parte a
mesajului este apoi direcționat
către cortexul vizual, care il
prelucrează și il evaluează în
scopul de a înțelege sensul său și
pentru a produce un răspuns
adecvat; dacă răspunsul este
emoțional, un semnal este trimis la
creier pentru a activa centrele
emoționale. O parte mai mică din
semnalul original, cu toate acestea,
se duce direct la talamus la
amigdala, pe un traseu mai scurt de
transmitere, permițând astfel un
răspuns mai rapid (deși mai puțin
precis). Astfel, amigdala poate
declanșa un răspuns emoțional,
chiar înainte ca centrele corticale
sa înțeleaga pe deplin ceea ce se
întâmplă.

Guidance teaching-Guidelines 11 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

O serie de studii experimentale arata ca excitarea emotionala, mediate de amigdala, influenteaza
formarea unei memorii explicite, atunci invatarea este puternic influentata de emotii, potrivit
unui process care este ilustrat mai jos:

EMOTII MEMORIE

HIPOCAMPUS
AMIGDALA

NEURO______ENDOCRINE
CORTISOL
TALAMUS
(on respon theprincipal,
sibel LOCUS______CERULEUS
e o inexcess, of brai
f n
SISTEM i aging) __
NERVOS VEGETATIV f NERVUL VAG

CORTEX SUPRARENALA ADRENALINA/

MEDULARA NORADRENALINA

Aceasta arata ca exista circuite cognitive-emotionale separate sic a trebuie sa invatam sa

activam sistemul stressului, deoarece hormonii stressului sunt benefici invatarii, dar, atentie,
stressful prelungit sau trauma distrug sistemuldestocare si chiar creierul, mai ales in cele
doua perioade criticearatate in tabelul ce urmeaza, a treia care ocupa faza evolutiei (9-18), in
care interactiunea adolescent – scoala este in special importanta.

Dezvoltarea creierului in timpul copilariei si adolescentei

(din "Tratatul de psihiatreie italian," "Baza biologica a psihiatriei" - Prof.Pancheri, 1999)

DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA

CREIERULUI EMOTIONALA COGNITIVA
Cresterea sinapselor Dezvoltarea Densitate mare a invatarii
sistemului instinctual Inceperea vorbirii
Cresterea elementar si Conceptualizare
0-3 ani complexitatii
Perioada critica nespecifice a A programului de pierdere Distinctia intre sine/ non-
retelei neuronale a atasamentului (mama- sine
copil)

12
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Prima faza de Lumea de afara vazuta Invatare sistematica
stabilizare prin ochii tiparelor Perfectionarea limbajului
pierderii atasamentului Dezvoltarea sociala
3-9 ani Sinapse constante Programarea
comportamentului de
Stabilizare Receptori constanti scurta durata
A doua perioada critica Stresul separarii Comportamente
(parinti) tinta complexe
Simplificarea retelei
9-15 ani (18) neuronale Stresul atasamentului Planificarea
Perioada Scaderea (prima iubire) comportamentului de
sinapselor si a lunga durata
critica receptorilor

A doua faza de
stabilizare
Peste 15 (18) ani Tiparele reactiilor Tipare cognitive
Sinapse constante emotionale stabilizate stabilizate
Stabilizare
Receptori constanti

În prima perioadă critică stressful este centrat pe părinți, în cea de-a doua pe exterior. În
ambele creierul este foarte sensibil la elementele de stress si, în special, la traume, care pot
determina o modificare permanentă a sistemului stressului.

A doua copilarie: stress si griji

Cea de a doua copilărie ( 3-7 ani ) este o etapă de "experiență câștigă", caracterizata prin joc,
prin care copilul isi dezvoltă mușchii, si-i exerseaza, isi castiga autocontrolul sistemului motor
și cunoaște lumea prin experienta senzoriala .
Egocentrismul este încă trasatura dominanta. Copilul, în această fază speciala din viața lui va
avea de-a face cu experiențe care vor duce la realizarea de autonomie, ca o trecere de la
dependența totală la dependența relativă (învăța cum să fie singur), la cucerirea identitatii ca
structurare a sinelui, la dezvoltarea de competențe.
Principalii factori de stres ca predictori ai simptomelor psihologice în legătură cu această
vârstă sunt cei atribuiti de familie și școală: separarea de familie, noul mediul fizic și social,
schimbul de emotii cu ceilalți, respectul pentru reguli și reglementări sociale, egocentrismul,
solicitări mai mari decat abilitățile (afective, emoționale, comportamentale, de educație, lipsa
de armonie in familie, dificultăți în comunicare.)
Principalii indicatori ai stressului in copilarie sunt:

Plans usor Izolare

Tipete Plictiseala de prea mult televizor
Agresivitate verbala Plictiseala de prea multe angajamente
si fizica extrascolare
Teama Furie
Atentie si concentrare scazute Intimidare/ sarcasm
Insecuritate Somn ritmat/ ciclu de trezire
Lipsa autonomiei personale si neregulat
afective Dificultati de hranire

Guidance teaching-Guidelines 13 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Adolescenta: stress si griji
Adolescența este perioada de maturitate, în care individul se confruntă cu o serie de dificultăți
și provocări tipice ale procesului de creștere, care provoacă stres. Există, în primul rând,
sarcinile pe care aproape toti copiii de acesta vârstă le infrunta, cum ar fi dezvoltarea
identității, atingerea independenței față de familie, în timp ce ramane unit cu aceasta,
includerea în grupul de prieteni, trecerea de la copilărie la maturitate, caracterizata prin
dezvoltarea cognitiva si schimbari fizice si hormonale care afectează imaginea de sine, care, la
rândul sau, duce la afectarea stimei de sine, a auto-eficacitatii, a intimitatii și a anxietatii,
adaptarea la rolul pe care societatea il așteaptă în ceea ce privește colegii și membrii de sex
opus, finalizarea procesului de învățământ și alegerea unei cariere (de: E.Frydenberg, 1997).

Cei mai predictivi factori de stress ai simptomelor psihologice sunt cei:

cauzati de familie pentru copiii intre 12 si 14 ani (presiunea si asteptarile familiale, starea de
sanatate precara a membrilor familiei, lipsa de armonie in familie, abuzul parental, nivelul
scazut de educatie),
cauzati de colegi pentru copiii intre 15 si 17 ani (confruntari si problem cu prietenii,
deziluzii in dragoste),
cauzati de scoala pentru adolescentii intre 18 si 20 ani (performanta scazuta la
scoala, oportunitati scazute de angajare),(Compas, Phares, Ledoux, 1989).
Ingrijorarile tinerilor pot fi impartite in trei categorii:
De succes: îmbunătățiri ale aspectului fizic și ale stimei de sine, performanța academică,
succesul la examene, găsirea unui loc de muncă, întâlnirea unui partener potrivit pentru
căsătorie.
De relatii: relatiile in cadrul familiei, cu semenii, cu adulti importanti
De altruism: problema saraciei in lume, egalitatea sexelor (E.Frydenberg, 1997).
Principalii indicatori ai stressului in adolescenta sunt:

Acasa Scoala Comunitate

Anxietate Intimidare Dependenta de
Nevoia de a face pe plac Comportament alcool
Conflicte cu fratii/surorile antisocial Dependenta de tutun
Confruntari Cautarea de atentie Dependenta de
Probleme cu somnul Confuzie in droguri
Problem ale pielii rezolvarea Promiscuitate
Probleme de alimentatie: crestere/scadere problemelor Apatie
excesiva in greutate Dificultati in Indiferenta
Oboseala cronica indeplinirea Comportamentul
Agresiune verbala cerintelor de banda
Iritabilitate/ toane Incapacitate de a Vandalismul
Rebeliune realiza noi cerinte Violenta
Plans usor Abandonul scolar Cruzime
Incapacitate de a urma rutina Epuizari cauzate de Lipsa de adapost
Plictiseala/ apatie/ pasivitate studio Exagerari
Oboseala Izolare/ retragere Furt
Nefericire Pasivitate
Amanarea/ evitarea Ostentatie / lauda
Vizionarea excesiva a Furie
televizorului Slaba concentrare

14
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Strategiile de adaptare (2)
Stresul psihologic nu sta nici în individ, nici în situația pe care o trăiește, dar acesta depinde de
relația lor reciprocă, adică, modul în care persoana evaluează cazul și se adapteaza acestuia. Este
o interacțiune dinamică continuă: ce face o persoană are impact asupra mediului, care, la rândul
său, își exercită impactul asupra individului și așa mai departe. Strategiile cognitive și
comportamentale folosite de fiecare individ pentru a face față la situațiile problematice din viață
sunt legate de "trăsături" stabile individuale, de variabile constituționale și genetice (Teoria
trăsăturilor) sau depind de contextul și de schimbarea situației (Teoria lui Lazarus). Noi credem
că ambele componente conteaza și exercita o influență asupra constituirii acestor strategii. Este
în schimb important să rețineți că modelul predominant axat pe deficit (ceea ce eu nu pot face), a
fost înlocuit treptat de un model centrat pe adecvare, eficiența personală și conștiința de sine (ce
pot face). Prin urmare, nu este suficient sa ai abilități adecvate de adaptare, trebuie mai presus de
toate sa crezi în deținerea lor și să dezvolti o "gândire pozitivă", eficacitate personală și
încrederea în propria capacitate!
Calitățile identificate ca fiind caracterizatoare rezistentei la stres și adaptarii eficiente a copiilor se
împart în trei mari factori ce țin de:
© dispoziția individuala: temperament extrovertit, stima de sine crescuta, locus de control
intern (cei care au o modalitate eficientă de a face față încearcă să-si domine mediul și nu
atribuie vina altora pentru propriile eșecuri), optimism și autonomie;
© circumstantele familiale: prezenta unui mediu familial de support caracterizat prin caldura,
coeziune, valori impartasite, dragoste intre parinti, o relatie stransa cu cel putin unul dintre
parinti, ordine si organizare;
© sistemul de support: support din partea mediului, oferit de o persoana sau un grup care
prezinta modele positive de identificare.
(2) Din: E.Frydenberg, Adaptarea la dificultati, 1997.

Adaptarea si familia

Familia este una dintre cele mai importante surse de influență și cel mai important mediu pentru
un adolescent. Implicarea părinților în educația copiilor oferă oportunități de interacțiune socială
și este baza pe care autonomia adolescentului se dezvoltă. Care stil parental oferă cele mai bune
rezultate? Noi ilustram pe scurt câteva dintre tehnicile de socializare utilizate de către părinți și
efectele lor asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului.
© Tehnica de sprijin: comportamentul parental confirmă copilulului ca este acceptat, iubit
și susținut in alegerile și acțiunile pecare le intreprinde.
(Joan si-a pierdut tatal la șapte ani. Curioasa și "prea" plina de viață, ea a fost mereu certata și etichetata de către
cadrele didactice ca "dificila" la școală. Viața ei de adolescenta a fost caracterizată de căutare obsesivă și slab
exprimata a atenției și de aprobare din partea celorlalți "deoarece am pierdut aprobarea tatălui meu," explică ea. Joan
relateaza, acum un adult care a început o cariera de cercetător la universitate, că salvarea ei au fost aprobarea și
sprijinul mamei ei, care a crezut întotdeauna în ea și a sprijinit-o in alegerile pe care le-a facut, de multe ori împotriva
sfatului altor adulți "influenti").

© Tehnica de constrângere: voința copilului și cea a părintelui se ciocnesc și parintele

exercită o presiune puternică pentru ca fiul sa-i îndeplineasca dorințele. (Dick a fost
întotdeauna un copil introvertit și oarecum înfricoșător. "Copleșit", de un tată educat, cu o
personalitate puternica, el a simțit inca din copilărie ca este destinat să urmeze pașii tatălui
său. În timpul experienței sale școlare a experimentat în mod repetat eșecul datorita stimei
sale de sine scazuta, care a descrescut la fiecare ciocnire cu tatăl său, foarte dezamăgit de
rezultatele sale școlare. El a căutat refugiu în muzică și în ocupații pur operaționale pentru
care a dovedit tot mai multa atractie. După alegerea unei școli profesionale împotriva
voinței tatăl său (mama lui a fost inexistenta ca si suport, fiind la rândul său, dominată de
soțul ei), el a fost îndepărtat treptat și s-a strecurat treptat într-o stare depresivă, care l-a
forțat să-și întrerupă studiile și să le reia doi ani mai tarziu, absolvind la un curs de seară.

Guidance teaching-Guidelines 15 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Astăzi este muncitor, el a rămas timid, fricos și supus depresiei ciclice. El nu mai are nici
o relație cu tatăl său).
(Lui Tom, inteligent și ambițios , îi place să cânte la pian , dar a fost admis la Conservator sa studieze fagot , pe care
nu-l place, și acceptă pentru a le face pep lac parintilor. La școală, performanța sa suferă o recesiune, el începe să se
bâlbâie. Părinții lui nu recunosc simptomele de disconfort și susțin că acasă nu se bâlbâie ).

© Tehnica de inducție: părintele discută cu copilul despre consecințele probabile ale

acțiunilor sale.
(Pete este un copil fricos și leneș. La primul său contact cu școala, din cauza unei infectii puternice la ureche și a
unor probleme de vedere, el a fost clasificat ca " necooperant și încăpățânat ", în timp ce el abia putea auzi și vedea.
Performanta sa academică a fost dificila de la început. Salvarea lui Pete a fost mama sa, care a ghicit dificultățile
sale, și în afara, desigur, a tratamentului medical aplicat, nu a intarziat să-i acorde sprijinul său în termeni de
apreciere și încurajare, și într-adevăr a creat o serie de situații în care el sa poata experimenta succesul, mai ales în
sport. Ea a discutat întotdeauna deschis cu el toate problemele ajutându-l să-si "indeparteze" dificultățile, și sa
gaseasca cele mai eficiente modalități de a le depăși. Pete are acum douăzeci de ani, el este un băiat sportiv, si-a
găsit un loc de muncă satisfăcător, mai ales în comparație cu situația sa și a dezvoltat o stima de sine mai mare , mai
ales în comparație cu situația sa de pornire).

Nivelurile ridicate de sprijin și de inducție și nivelurile scăzute de constrângere sunt asociate

cu un nivel ridicat de competență socială, cu dezvoltarea cognitiva, comportament moral și
stima de sine; în schimb, un nivel ridicat de constrângere și un nivel scăzut de sprijin și de
inducție sunt asociate cu incompetența socială, dificultati in învățare și comportamentale.
Stilurile de adaptare ale părinților au o mare influență asupra copiilor lor. Adaptarea parentala
și cea a adolescentului sunt corelate în mod semnificativ. Copiii observa acțiunile adulților
importanti, strang informații și dezvolta așteptări, internalizand stilul de adaptare al părinților și a
altor membri ai familiei. Este probabil ca parintii care intreprind soluții adaptate de a face față
problemelor de adaptare (ca încercarea de a rezolva conflictele într-un mod cooperant) oferă
modele de adaptare copiilor. Părinții rigizi, pasivi, pesimisti cu abilități sociale slabe nu sunt în
măsură să acționeze ca un model pozitiv, nici nu sunt capabili să susțină adaptarea activa a
adolescentului. (Schulman, 1993).

Rezultatele celor mai recente studii arata ca familia ideala este aceea in care:

 Comunicarea este pozitiva si eficienta.

 Adolescentii primesc sustinere puternica de la parinti si sunt liberi sa isi exprime
sentimentele si opiniile.
 Problemele sunt discutate si conflictele exprimate, conflictele si planurile familiale sunt negociate.
 Exista cooperare si incredere intre parinti si adolescenti.
 Parintii sunt liberi sa-si exprime sentimentele si opiniile, precum si preocuparea
pentru posibilele consecinte ale unui comportament.

De la familie la scoala: adaptarea si suportul social

In the school environment, one of the most important supportive relationship is with peers and
classmates. There is evidence about the fact that students who receive social support at school
have more successful results than those who do not make use of it. However, there is a series
of obstacles that can inhibit peer support outside the school environment, such as:
În mediul școlar, una dintre cele mai importante relații de susținere este cu semenii și colegii de
clasă. Există dovezi privind faptul că elevii care primesc sprijin social de la scoala au rezultate
mai de succes decat cei care nu fac uz de acesta. Cu toate acestea, există o serie de obstacole
care pot inhiba sprijinul de la egal la egal în afara mediului școlar, cum ar fi:
Deficitul abilitatilor sociale
("Nu sunt popular in randul prietenilor mei" "Nu ma invita niciodata: Mi-e teama ca nu sunt la
nivelul lor." "I-am invitat la mine acasa de mai multe ori, dar au gasit mereu scuze: ce nu este in regula
cu mine?").

16
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Deficitul competitivitatii
("Toti au cate o prietena, nu si eu: arat ca un tocilar." "Toti merg cu motocicleta, parintii mei nu mi-au
cumparat una. Poti sa iti imaginezi mergand la intalnire cu autobuzul?". "Se fardeaza si merg la
discoteca: Eu nu pot dansa sic and o fac arat ca un sac de cartofi").
Conflictul in familie
("Imi cunosc problemele familiale si ma evita.” "I-am invitat adesea, dar folosind o scuza sau alta nu au
acceptat niciodata: este asta datorita faptului ca mama si tata se cearta mereu, chiar si in prezenta
altora?").

Izolarea este unul dintre cei mai importanti factori responsabili pentru multe forme de
depresie în rândul tinerilor, prin urmare, creste necesitatea de a încuraja tinerii să mearga la
intalniri, chiar și în afara orelor de școală, si de creare a oportunităților pentru ca acest lucru
să se întâmple
0 Prin crearea unei atmosphere de cooperare si nu de competitivitate in clasa.
© Prin propunerea de activitati de “predare catre semeni” (sa convingi pe cineva care a
dobandit un set deabilitati sa le impartaseasca unui prieten careare nevoie) si incurajand
aceasta practica in timpul orelor de dupa scoala sau acasa.
0coeziune
Prin atentia sporita la dinamica formarii grupurilor in clasa: descurajarea grupurilor de
in opozitieunul fata de celalalt, a grupurilor de coeziune cu excluderea “celui
diferit”, a mai multor grupuri mici cu dinamici conflictuale.
© Prin insistarea regruparii bazata pe dinamici diferite: examinarea aspectelor positive
noi a persoanelor pe care in mod normal nu me ia in considerare, schimbarea
“punctului de vedere": "pune-te in pielea altcuiva" si incearca sa intelegi ceea ce
gandeste si simte cineva, imbunatatirea relatiilor de sustinere, “sustineti-va unii pe altii”,
“apararea colegului in fata abuzului”, “recunoaste colegul ca pe un alter ego”."
0 Prin descurajarea atitudinilor de batjocura sau marginalizare a colegului careare
probleme, a “prea bun” sau “tocilar”.
Exista diverse clasificari ale strategiilor de adaptare folosite cel mai adesea de adolescent si
adulti. Erica Frydenberg, bazandu-se pe chestionare extinse a mii de oameni, a creat un
instrument de masurare numit “Scala adaptarii adolescentului” si a identificat cea mai
folosita strategie, impartindu-le in:
Clasificare oferita de cercetatorii italieni (3)
STRATEGII EFICIENTE STRATEGII NEPRODUCTIVE
 Atentie la rezolvarea problemei: voi incerca sa  Lipsa adaptarii: Nu am mijloacele cu care sa
rezolv problema folosindu-ma de abilitatea mea cea
mai buna
fac fata situatiei
 Sa lucrez din greu si sa reusesc  Respingerea problemei: nu stiu care e problema
 Atentie la aspectele pozitive: gandesc pozitiv si  Evitarea problemei sau amanarea: evit
caut aspectele pozitive problema atat cat pot si intarzii rezolvarea
 Cautarea de distractii relaxante: sporturi, muzica, acesteia
citit, cantat la un instrument, uitat la televizor, iesit  Acordarea deatentie aspectelor negative:
in oras cu prietenii, etc. gandesc pessimist si prevad rezolvari mai mult
 Actiunea sociala: m-am alaturat oamenilor care au sau mai putin negative
aceleasi probleme
 Cautarea suportului social: vorbesc despre
 Cautarea de suport social: vorbesc despre
problema mea mult cu alti oameni sperand ca vor
problema mea cu alti oameni sperand ca acestia sa
ma ajute gasi ei o solutie
 Cautarea de ajutor profesionist: ma intorc catre  Reducerea stressului: beau, manancsi fumez
persoane calificate care ma pot ajuta (un professor, sperand sa scap un pic,ma uit la TV ore in sir, am
un consilier professional, un doctor, lucrator social) activitati relaxante ore in sir si nu sunt active in
 Cautarea adeziunii: Ma preocup mai mult de ceea cautarea unei solutii a problemei
ce cred alti oameni si incerc sa imi imbunatatesc  Inchiderea in sine: ii evit pe altii si evit ca
relatiile cu acestia acestia sa devina constienti de problema mea
 Investirea in prieteni apropiati: petrec mai mult  Ingrijorarea: imi fac griji pentru ce se va
timp cu prietenii mei
intampla
 Cautarea suportului spiritual: Ma intorccatre
Dumnezeu sau catre pastoral meu in cautarea de  Cautarea suportului spiritual: ma intorc catre
Guidance teaching-Guidelines 17 DumnezeuMs. Laura Vismara
si catre IIS Casagrande
pastoral meu, dar nu Cesi
fac
inspiratie si support moral
nimic pentru rezolvarea problemei.
 Strategiile eficiente
 Gandeste-te la diverse solutii: cum sa ai mai multe idei?
 Gandeste-te ce ai putea face la momente diferite (fiecare ora si zi sunt diferite una
de alta, asa cum sunt si starile de spirit: o idee pe care nu o ai acum, poate aparea
din senin peste 2 ore!)
 Srie toate ideile care iti vin, in special pe acelea – de obicei genial – care iti
vin in timpul somnului, ne raman incap pentru cateva momente in timp ce ne
trezim si apoi dispar.
 Nu puneti limite (nu spuneti, “asta nu poate fi facuta”) si intrebati-va ce putem
face. Intrebati pe cineva in care aveti incredere (“Ce ai face in locul meu?”) .
 Ideile vin mai bine daca:
 Foloseste trucuri pentru a gasi strategii bune
(adesea principalii nostril inamici suntem noi insine: cine nu a amanat inceperea unei diete cel putin
de sute de ori spunandu-si “voi incepe maine”). (Dick, un elev neatent se poate uita la professor si isi
repeat in minte “sunt atent, si voi urmari ceea ce profesorul spune”);
 Ia-ti timp sa-ti infrunti problemele
(adesea cele mai dezastroase decizii sunt cele luate in viteza, sub presiunea emotiilor
violente cum ar fi furia, nervozitatea, etc.). "Numara pana la 10" inainte de a face ceva, este o
strategie valoroasa pe care uitam adesea sa o folosim);
 Crezi ca problemele care ne coplesesc se intampla tuturor
("necazul impartasiteste o problema injumatatita”); nu ne rezolva problemele, dar
uneori ne ajuta sa simtim ca nu suntem singuri in procesul de a le face fata;
 Credem ca rezolvarea unei problem ne da o incredere mai mare in
capacitatile noastre: antrenarea in a gasi mai multe ipoteze si in a fi capabil
sa sa o alegi pe cea mai buna, te ajuta sa devii “un bun rezolvator de
probleme”.

 Relaxeaza-te si infrunta-ti problemele cu calm.

 Fa activitati fizice pentru a te relaxa.
 Munceste din greu pentru a găsi și a pune în aplicare soluția problemei (Imaginați-vă fazele
de punere în aplicare: De ce am nevoie pentru a realiza ideea mea? Ce ar trebui să fac în
primul rând? În al doilea rând? În al treilea rând? Cand ar trebui sa fac primul pas? Dar pe
cel de-al doilea? Și al treilea? Încercați să aflati ce ar face alte persoane considerate OK.
(strategia bazata pe sprijinul altora), vorbiti cu ei și cautati încurajarea lor. Această strategie
are avantaje (colectati sfaturi adecvate, idei cu privire la modul de a aborda problema,
petreceti mai mult timp cu alții...), precum și dezavantaje (ce trebuie sa faci putina munca
grea, puteți forma idei care nu se potrivesc în situația dumneavoastră, ceea ce este bine
pentru o persoană poate sa nu fie potrivit pentru dumneavoastra, vă puteți întări ideea că
singur nu ati fi în măsură să rezolvati problema).
 Spune altora ca vrei sa faci acel lucru (implicarea celorlalti ne poate forta sa facem ceea ce ne-
am pus in cap pentru a “nu ne face de rusine”).
 Gandeste-te ca poti avea success in ceea ce te-ai angajat (gandeste pozitiv).
 Premiati-va dupa realizarea obiectivului (sau dupa fiecare faza) cu premiul pe care
il preferati.
(3) Soresi / Nota: Dificultati: nici o problema! Pregatire pentru profesori asupra dezvoltarii abilitatilor de
adaptare.

18
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Dezvoltarea adaptarii
Referinta la abordarile teoretice
approaches

Invatarea si Formarea identitatii Contextul socio-

modelarea sociala (Erikson, 1985) cultural al invatarii
(Bandura, 1977) (Vygotsky)

Practica Dezvoltarea optimismului

(Lave e Wenger, 1993) (Seligman, 1995)

Învățare "prin a face" este o parte esențială a practicii sociale: învățarea punerii în aplicare a
adaptarii este atât să înveți să "vorbeasti", și să adopti practici sociale productive si adaptabile.
Predarea adaptarii înseamnă predarea aptitudinilor vitale pentru sporirea competenței
psihosociale. Când tinerilor li se oferă posibilitatea de a-si extinde repertoriul lor de adaptare,
ei devin capabili să gestioneze situații de viață într-un mod care să promoveze sănătatea și
bunăstarea psihologică. Cele trei componente importante ale procesului de adaptare sunt:
Dezvoltarea optimismului. Optimismul este "o atitudine a minții", este abilitatea de a
ramane incantat, plin de speranță și încredere. Aceasta duce la infruntarea evenimentelor
anticipand consecințe pozitive și reusita; ajută la îmbunătățirea calității vieții și a sănătății. În
schimb, pesimismul este intarzierea asupra cauzelor și anticiparea celor mai grave consecințe
ale oricărui incident: acesta duce la depresie, resemnare, la esec și afectează negativ sănătatea.

Reteta lui Seligman de a creste oameni optimisti (1995) consta intr-un numar de strategii:
Încurajarea supraestimarii abilităților: tinerii depresivi sunt judecători fără milă ai
abilităților lor, în timp ce cei non-depresivi sunt, în general, considerati mult mai inteligenti
decât ii judeca alții ca ar fi: această supraestimare pare sa lucreze în favoarea lor.
"Trebuie să prezint monologul lui Hamlet în fața întregii școli, nu am o dicție foarte bună și mainile
par să devină ca plumbul cand vorbesc. Voi face o impresie proasta"
"Trebuie să prezint monologul lui Hamlet în fața întregii școli, nu am o dictie foarte buna, dar nimeni
nu va observa pentru că voi fi în măsură să acționez cu o mimica fantastica!").

Ajuta la dezvoltarea stăpânirii acțiunii, insemnand, adaptarea la situații carora le pot

controla rezultatul:
"Nu știu cum va merge la testul de la matematica deoarece nu am nici o idee despre problemele
pe care profesorul le va include in test ... de ce ar trebui să mă angajez? Voi esua oricum"
( ) Profesorul de matematică selectează unele probleme și, după ce le-a explicat și le-a întărit cu
exemple și exerciții, creeaza un test care conține tipul de exerciții lucrate și ii informează pe elevi.
Elevul va considera rezultatul testului controlabil, succesul va depinde de angajarea sa pozitiva în
revizuirea exercițiilor făcute, va tinde să-și intensifice eforturile, să rămână implicat și sa simta
speranta unui rezultat pozitiv.
Dick simte ca fiind incontrolabila activitatea de "joc de roluri", în care el va avea de jucat rolul
unui candidat la un interviu de angajare. Este probabil, nefacand aceasta niciodată, ca el sa
anticipeze orice formă de stari negative (anxietate, palpitații, transpirație, etc) și de performanță
negativă, cu rezultatul probabil de a evita sarcina.
( ) Profesorul: "Copii, este foarte important să fiti pregătiti pentru un eveniment care in curand vi se
va intampla. Acum va voi da câteva șabloane de interviu care modelează un interviu de succes.
Examinati-le. Data viitoare Tom se va angaja într-o simulare: el ii va arăta lui Dick (stimulent

Guidance teaching-Guidelines 19 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

pentru rolul de tutore ) cum să se pregătească pentru inceputul unui interviu de angajare. Tom va
simți activitatea ca fiind controlabila, deoarece el va fi capabil să stăpânească conținutul său, sa il
simuleze de mai multe ori singur sau cu un prieten. Este cel mai probabil ca el va fi in masura sa
îndeplineasca sarcina cu o anumită încredere pentru ca-si va dezvolta competențele necesare.
Ajuta-I pe oameni sa-si dezvolte sentimente positive despre ei insisi
© Directorul va primi un angajament afectivsi moral mult mai consistent (de loialitate și identificarea
cu instituția de învățământ și îndeplinirea optimă a angajamentelor) din partea angajaților săi în cazul în
care el / ea nu va uita sa le laude eforturile periodic și să le aprecieze profesionalismul și că angajații sunt
susceptibili de a-si crește motivația și auto-eficacitatea.

© În același mod, va primi un angajament mai mare de la cadrele didactice într-adevăr implicate în cazul în
care va detecta și sancționa aproximarea profesionala, agresivitatea sau "numai fum, fara foc,"
comportamente care isi găsesc prea des loc în mediul școlar.

Ajuta la cresterea inteligentei emotionale

Știm că I.Q.-ul explică doar 20% dintre factorii care determină succesul în viață; o varietate de
alți factori asociati cu inteligenta emotionala explică cele mai multe tranziții pozitive ale
individului în cursul vieții: conștiința de sine, controlul impulsurilor, perseverenta,
angajamentul, auto-motivarea, empatia, expresivitatea sociala. Nu se nastem cu o inteligenta
emotionala predeterminata, care pot fi cultivata și întărita: educatorii au nevoie de mai multa
"aculturatie emoționala" pentru a preveni depresia și de a promova sănătatea fizică și mentală
(Goleman, 1995).

Dezvoltarea simtului umorului. Valoarea umorului si a rasului ca factori de vindecare sunt

acum documentate de multi autori. Rasul poate contracara anxietatea, depresia si poate
relaxa. Sunt surse de placer constiente si inconstiente ale unei glume sau a unei comedii, care
ne permit sa accesam idei si emotii reprimate (Freud, 1981):
 Umorul poate reduce excitarea psihologica (anxietate, transpiratie, panica, etc.) si poate
modifica perceptia individuala astfel incat excitarea sa nu fie perceputa negativ.
 Da energie deoarece ajuta la reducerea tensiunii.
 Permite abordarea subiectelor taboo cu lejeritate.
 Poate crea un climat de mare incredere in orice mediu.
 Creste capacitatea de acumulare daca il comparam cu alte metode de predare mai traditionale,
deoarece transmite mesajul intr-un mod placut si usor de memorat.
 Poate descoperi o unealta de comunicare puternica.
 Are efect “osmotic” si efectele sale terapeutice sunt in special exploatate in situatii de grup.
Cartoons, animation, video clips and stage performances provide opportunities for learning
and are useful to teach coping skills. Humor is usually conveyed by language: it is through the
use of particular linguistic devices, such as metaphor, that we communicate our experience
and we learn how to manage events.
Desenele animate, animațiile, clipurile video și spectacolele pe scena ofera oportunități de învățare
și sunt utile pentru a preda abilități de adaptare. Umorul este de obicei transmis prin limbaj: aceasta
se realizeaza prin utilizarea anumitor dispozitive lingvistice, cum ar fi metafore, prin care ne
comunicam experiența și învățam cum să gestionam evenimente.

Utilizarea de metafore. Metafora este un dispozitiv lingvistic, care constă în "a da unui lucru un
nume asociat cu altceva" ( Søyland , 1994) .
O oportunitate foarte veche, aceasta a fost larg trecuta cu vederea ca un mijloc de cunoaștere și de
vehicul pentru schimbare până în ultima vreme, când oamenii au început să-i dea o valoare
inestimabilă pentru dezvoltarea abilităților de adaptare. Interpretarea stressului ca "greutate pe
umerii cuiva" și a adaptarii ca "fiecare nor are o linie de argint" sunt exemple ale modului in care
stresul și adaptarea sunt trăite și a reprezentate, atât la nivel conștient cat și inconștient. Este dificil

20
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
să determinam dacă metaforele acționează ca mijloc de schimbare de la sine, dar ele sunt un
instrument important pentru a facilita schimbarea. Acestea dau unei persoane sansa de a face
concret ceea ce este conceptual complex și abstract. Simplul fapt al concretului poate avea funcția
catartică, sau ca mijloc de comunicare, provoca suportul social căutat. Aici sunt unele dintre
metaforele folosite de adolescenti pentru a descrie modul lor de adaptare :

Animale: "Este serios ca o bufnita” (Lucia, 15 ani, despre profesorul ei de filozofie), "Daca ma
provoci, imi voi scoate ghearele ca un tigru" (Loretta, 16 ani, comentand despre tradarea prietenului
ei cu cea mai buna prietena a ei),"Sunt curioasa precum o maimuta"(Alice, 19 ani).
Apa: "Ma las dusa de val", "Ma innec, cum sa ies din asta?" (Julia, 15 ani, despre problemele ei
emotionale), "Pentru a iesi la suprafata trebuie mai intai sa atingi fundul" (Lara, 17 ani, dupa
despartirea de prietenul ei).
Lupta: "Daca lucrurile devin dure, atunci durii isi gasesc calea; este atunci cand lucrurile devin din ce
in ce mai dure si durii trebuie sa isi gaseasca drumul si mai mult" (Laura, 16 ani, il pastreaza ca motto
al jurnalului ei si il foloseste ori de cate ori circumstantele sunt o provocare, tragandu-si un fel de
efect cathartic si o promptitudine in a actiona).
Corp: "Ma simt handicapat social" (Mark, 17 ani, un adolescent dotat, neinteles si exclus de
mediu), "Imi place sa infrunt problemele in fata", "Tin situatia in mana."
Lucruri: "Prefersa vad jumatatea plina a paharului, decat pe cea goala" (Ramona, 19 ani, comentand
asupra alegerii universitatii cu entuziasm, neimpartasit de tatal ei), "Ma vad acoperit de un munte de
pamant, incercand disperat sa sap cu o lopata" (Bruno, 14 ani, despre problemele sale relationale si
scolare).

Abilitatile sociale
Printre definițiile de aptitudini sociale, una dintre cele mai cuprinzătoare (Chadsey -
Rusch) vorbește de "comportamente învățate", nu "predispoziții înnăscute", dar urmari ale
proceselor de învățare determinate de experiențele educaționale trăite: în timp ce învațăm să
citim și să scriem, prin urmare, va trebui, de asemenea, să învatam să traim cu alții. Fiecare
dintre noi va folosi, în general, aptitudinile sociale, în scopul de a-si atinge obiectivele,
transformând astfel de contexte relaționale în situații de rezolvare a problemelor. Calitatea
și cantitatea de realizări va afecta auto-evaluarea competențelor dobândite și a calității și
cantității de interacțiuni viitoare care vor fi activate (armare sociala). Cei care știu cum să
definească și să recunoască situații, identifica comportamentul potrivit pe care sa-l activeze
și evalueaza eficiența acestuia în funcție de feedback-ul pe care il primesc de la altii, si
navigheaza prin astfel de situații. Acceptabilitatea comportamentului unei persoane ar fi
determinată de reguli, a căror conformitate cu acestea ar permite să prezicem "efectele" pe
care acestea le vor avea asupra altor persoane.
Cei care posedă competențe sociale, cu alte cuvinte, au învățat când să vorbească,
atunci când sa nu vorbească, ce să spuna, cui, când, unde și cum. Acest lucru le permite să
"provoace răspunsuri pozitive în alti și sa evite feedback-ul negativ ", dezvoltarea de aptitudini
sociale necesită, de fapt, capacitatea de a face previziuni cu privire la calitatea și cantitatea de
repertorii comportamentale pe care oamenii le așteaptă de la noi; o persoană cu abilitati sociale
este una care este capabila sa asculte și sa fie tăcuta atunci când altcineva vorbește, nu
întrerupe, nu face referiri constante la propria persoana, evită sa puna intrebari prea personale
și intime, dacă conversația are loc între cunoștințe superficiale, și așa mai departe.
Comportamentele sociale sunt "dependente de context și variază atunci când contextul
se schimbă": competența socială necesită abilitatea de a diferenția comportamentul în raport cu
contextele și sarcinile in care au loc, cu "unde", "cu cine" și "când". Persoanele cu dizabilitati
tind să aibă o anumită rigiditate care conduce la a se comporta în același fel cu persoane
diferite. Să nu fii în măsură să comunici, sau sa comunici prost este un handicap real, care
anticipează eșec și nefericire, așa cum a fost subliniat de către teoreticienii in "inteligenta

Guidance teaching-Guidelines 21 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

emotionala" (Brockert, Bråten , '97 - Goleman, '95, '98).

Scoala si abilitatile sociale

Programa școlară se axeaza în mod tradițional pe invatarea masiv "cognitiva",
neglijând de fapt, dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților sociale, lipsa carora acum
pare corelata nu numai cu eșecul și abandonul școlar timpuriu, dar, de asemenea, cu
tulburari de comportament la limita antisociala, alcoolism și tulburari de personalitate.
Prezența aptitudinilor sociale de formare în programele școlare comune pare a fi
realizata cu dificultate din cauza unor prejudecăți, cum ar fi convingerea că învățarea
școlară și socială sunt două lucruri diferite și că rolul profesorului trebuie să se
limiteze, pe de o parte, la a facilita invatarea școalra și, pe de altă parte, la simplul
"control" al comportamentului social (disciplina); un "model medical" se propaga, în
care elevii cu probleme sociale sunt adesea considerati "devianti", "bolnavi", în care
au nevoie de intervenții specifice de tratamente curative, care ar trebui să preia cazul
și "sa-l returneze" la școală fără probleme, astfel încât scoala poate sa-si faca "munca
educaționala". Atunci când nu este posibil să se delege problema catre sistemul de
sanatate sociala, există o încercare de separare a copilului problematic de restul
grupului, organizarea de diverse forme de "suport", de multe ori cu includerea în
grupuri formate din colegi cu dificultăți similare, în care predarea abilităților sociale
este deosebit de ineficienta, cum "aptitudinile" învățate în aceste contexte nu pot fi
transferate la medii integrate, mult mai complexe și eterogene. In ceea ce privește
tipul de aptitudini sociale, cele mai importante in școală sunt considerate cele legate
de succesul academic, cum ar fi respectarea regulilor, să răspundă la cerinte și sa
răspunda într-un mod relevant, de a interacționa cu profesorii și colegii mai ales pe
probleme legate de activitatea școlară; creșterea abilităților care promovează relația cu
colegii, capacitatea de a conversa, de a iniția și menține interacțiuni valabile, sa fie
asertiv, par a fi subestimate. Cu alte cuvinte, interventiile care vizeaza reducerea
comportamentului inadecvat, prin proceduri de control al comportamentului sunt
accentuate, mai degrabă decât cele care vizează consolidarea comportamentelor pro-
sociale și generalizarea lor în sala de clasă, care constituie baza pentru "competența
socială".
Aptitudinile considerate necesare pentru o bună adaptare școlară sunt, conform lui
Walker, 28, cele care pot fi grupate în cinci mari categorii: legate de viața in clasă (asculta
profesorul, urmeaza instrucțiunile, regulile, caută ajutor pentru nevoile lor); interacțiunea de
bază (folosirea unui ton adecvat al vocii, să inițieze interacțiuni, asculta, răspunde, vorbește
într-un mod adecvat, pe rând, pune întrebări, intretine conversații); interactiunea cu alții (fac
declarații pozitive la momentul potrivit, împărtășesc propriile lucruri cu alții, respecta regulile
de joc, ii ajuta pe alții, ii ating în mod adecvat pe altii); formarea prieteniilor (vindeca aspectul
fizic, zâmbesc, complimenteaza, invita alte persoane, le spun pe nume); adaptarea (negociaza,
isi exprima emoțiile și sentimentele, se adreseaza în mod adecvat la agresiunea altora,
gestioneaza eșecul, spune nu). Iată un set detaliat de relații care pot apărea la școală: Walker,
Irvin și Noel (1992)

22
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Comportamente Comportamente
adaptabile elevi / elevi neadaptabile

0 Cooperarea cu colegii
0 Sustinerea colegilor (ajutor, incurajare,
apararea de batausi)
 Mentinerea parerii cuiva
respectandu-i pe altii
0 Recunoasterea punctelor tari si a limitelor
personale.
0 Pastrarea calmului
 Atingerea obiectivelor
proprii propuse
0 Actionarea
independenta
0 A spune lucruri positive despre
comportamentul altora
0 A se intelege cu colegii
0 Organizarea de forme de tutoriat
(invitarea unui coleg in dificultatesafaca
tema, laudarea celor timizi prin scoaterea
in evidenta a abilitatilor acestora in
anumite domenii).
0 Negocierea de solutii eficiente a
conflictelor cu colegii/ profesorii

 Intreruperea activitatilor grupului

0 Atacarea altora incercand sa obtina ceea ce
vor cu aroganta
0 Necajirea colegilor pentru
dificultatile lor fizice sau
comportamentale
0 Laudarea excesiva
0 Intreruperea celorlalti impiedicandu-I sa-
siexpuna ideile
0 Mentinerea calmului pentru scurt timp
 Atingerea catorva teluri
 Indurarea pasiva a influentei altora
0 Cererea continua de ajutor
0 Atacarea in mod indirect.
0 Discreditarea si denigrarea colegilor si a
ideilor acestora folosind fraze precum: “Nu
intelegi nimic”, “Taci!”.
0 Agregarea catorva colegi, izolandu-I pe
ceilalti
0 Crearea de problem si conflicte intre
colegi sau profesori

Guidance teaching-Guidelines 23 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 elevi / profesori
0 Respectarea regulilor
0 Cautarea ajutorului
0 Lucrul individual
0 Adaptarea la cerinte
0 Controlarea furiei
0 Respunsul adecvat la corecturile
profesorului
0 Ascultarea cu atentie a
profesorului
0 Realizarea cerintelor cu
promptitudine
profesori / profesori
0 Respectarea regulilor
0 Respectarea competitive a regulilor
(se fac remarcati fara sa ii discrediteze
pe ceilalti)
0 Schimbarea comportamentului atunci
cand se spune ca acesta este gresit
0 Cooperare cu colegii, dorinta de a face
cunoscute experientele altora si sa ii
cunoasca pe ceilalti
0 Sustinerea colegilor si recunoasterea
meritelor acestora
0 Capacitatea de a asculta
 Pastrarea parerii cuiva in mod hotarat
0 Verificarea reactiilor agresive
 Declararea de lucruri positive
despre comportamentele celorlalti
0 A face observatii explicite si
transparente asupra
comportamentului celorlalti
0 Medierea conflictelor
0 Exprimarea criticilor constructive
24
Guidance teaching-Linee guida
 Distrugerea obiectelor si a
materialelor
 Ignorarea completa a
regulilor
0 Insusirea obiectelor apartinand
altora
0 A avea iesiri de furie
 Adresarea agresivitatii catre altii.
0 Provocarea profesorului
 Ignorarea profesorului
 Folosirea de cuvinte urate/ gesturi
gestures
0 Disturb
 Ignorarea regulilor
 Ignorarea competitive a regulilor
(raportarea barfelor superiorilor, sugerarea
prezentei indisciplinei).
 Continuarea comportamentelor vazute ca
fiind gresite
 Actionarea individuala sau acceptarea
deciziilor collective si apoi neaplicarea acestora
0 Actionarea astfel incat sa scoti in
evidenta abilitatile cuiva in detrimental
colegilor.
0 A vorbi in mod constant despre sine,
despre problemele, familia si sanatatea
personala
 Mentinerea propriilor opinii in mod
agresiv: este intotdeauna celalalt cel care nu
intelege
 Laudarea continua a competentelor
propriisi a reusitelor elevilor sai
 Descalificarea unui coleg in absenta
acestuia
 Decalificarea colegului in mod indirect
(ironie puternica, jumatati de propozitii,
priviri...)
0 semanarea discordiei intre colegi.
0 Exprimarea criticilor manipulative
Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 REACTIILE AGRESIVE, PASIVE, HOTARATE

REACTIILE
AGRESIVE
Comportamente care au scopul de a provoca
daune persoanelor motivate, pentru a evita un
astfel de comportament (nu masochist). (Baron
& Richardson).

 Expresia gandurilor si emotiilor pe baza

punctului de vedere al persoanei.
 Actiuni pe "termen-scurt"
(consecintele negative ale
comportamentului nu sunt luate in
considerare).
 Lupta pentru putere.
 Atacarea directa a destinatarului,
reactiile violente si ofensive.
 Atacul indirect al persoanei:
 maniplularea,
 Comportamente depreciative,
 Agresiune rece si rationala,
 Agresiune prin “refuzarea actiunii”,
 Agresiune deplasata.
Cele mai commune consecinte din
perspectiva initiatorului:
 Stima de sine ridicata pe seama altora,
 Exprimare necontrolata a emotiilor,
 Dispretuirea celorlalti,
 Alegerea celorlalti,
 Atingerea obiectivelor pe seama
celorlalti;
Din punct de vedere al destinatarului:
 Simtirea umilintei, ranit,
 neincredere,
 frustrare,
 esecul in atingerea obiectivului,
 evitarea si marginalizarea celui
agresiv.

Lipsa de contributie la activarea

strategiilor de solutionare a situatiilor
problematice deoarece:
 comportamentul ii face ineficienti, ii face
sa isi piarda telurile, trezesc in ceilalti
atitudini de evitare asarcinii.

Guidance teaching-Guidelines 25 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Comportamente care arata schimbarea de
REACTIILE angajament si atentie de la propriile teluri si nevoi la
PASIVE nevoile si asteptarile altora, pana la atingerea
anularii sinelui
 Inabilitatea de a exprima opinii sau nevoi.
 Comportament de renuntare cu:
 Dificultate in recunoasterea si
afirmarea propriilor drepturi;
 Indiferenta aparenta.
 Folosirea de metode indirecte de comunicare,
ezitare, cu mesajecum ar fi: “opiniile mele nu
sunt importante, ale celorlalti sunt mai bune ca
ale mele”.
 Inspiratie din modele externe
 Viata in functie de ceilalti, acceptand nevoile si
cererile acestora.
 Incercarea obtinerii aprobarii celorlalti din
teama de respingere si judecata negativa:
 Inhibarea emotiilor pentru a bloca
reactiilor de anxietate,discomfort,
sentimente de vina;
 Evitarea conflictelor;
 Somatizarea frecventa datorata
reprimarii emotiilor.
Cele mai commune consecinte din
perspectiva emitatorului:
 Negarea sinelui,
 Sentimente de inhibare, rani, anxietate;
 Delegarea deciziilor proprii altora;
 Aprobare pentru ca ceilalti sa faca alegeri in
locul propriei persoane;
 Esec in atingerea obiectivelor;
 Locus al controlului extern (tendinta de a
atribui dificultatile si succesele unor cause externe);
Din punctul de vedere al destinatarului:
 Sentimente de vina si iritare;
 Stima scazuta pentru emitator,
 Atingerea obiectivelor pe seama emitatorului.

Lipsa de contributie la activarea

strategiilor de solutionare a situatiilor
problematice deoarece
Acest tip de interactiune permite celorlalti, fara
eforturi substantiale, sa activeze manipularea si
omisiunea de diverse feluri si intensitati.

26
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 "Hotararea", recent sinonima cu “abilitatile
REACTIILE sociale”, defineste abilitatea de a opera in context
HOTARATE relational se de a reactiona la stimuli ai mediului in
asa maniera incat sa trezeasca reactii positive in
altii.
 Exprimarea sentimentelor, nevoilor si
opiniilor intr-un mod direct, onest si adecvat din
punct de vedere social, fara a fii agresivi fata de
altii, dar in acelasi timp nelasandu-i pe acestia sa
fie agresivi si manipulative cu sine.
 Imagine de sine pozitiva, lipsa inhibitiei
fiind posibil sa previna activarea abilitatilor
sociale.
 Exprimarea adecvata a propriilor pareri fara a
coplesi si a ofensa drepturile si sensibilitatea
celorlalti.
 Evaluarea efectelor pe termen scurt si lung
asupra sinelui si a celorlalti.
 Abilitatea de a promova intre destinatari a:
 Acceptarii in locul respingerii;
 Claborarii in locul competitiei;
 A unei schimbari positive a
comportamentului.
 Exprimarea de sentimente
positive (bucurie, satisfactie, afectiune).
 Exprimarea de sentimente negative si de
opinii contradictorii fata de altii mentinando
relatie pozitiva cu acestia.
 Mentinerea stimei de sine (fara denicrare si
autodepreciere) chiar si in prezenta esecului
Cele mai commune consecinte din
perspectiva emitatorului:
 Sentimente de stima de sine.
 Expresii ale sentimentelor si
experientelor intr-un mod adecvat social.
 Alegerea propriei persoane fara delegarea
catre altii.
 Posibila atingere a obiectivelor.
Din perspectiva destinatarului:
 Confruntare clara, acceptare, cooperare.
 Posibilitatea exprimarii libere a ceea ce
simte sau experimenteaza.
 Posibila atingere a obiectivelor.

Guidance teaching-Guidelines 27 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Câteva exemple de comportament asertiv
Oamenii care implementeaza un comportament asertiv, în cele din urmă, sunt pregatiti
sa-si schimbe parerea, nu pretind ca alții sa se comporte așa cum le place, ii respecta, nu sunt
posesivi față de ei, nu-i judeca. Utilizarea acestui stil permite stabilirea de relații pozitive cu
ceilalți, de a gestiona situații problematice (adaptare), în scopul de a-si satisface nevoile proprii și
pe ale celorlalți. Există situații care pun presiune asupra asertivitatii noastre: următoarele sunt
exemple de răspunsuri posibile, punand o linie pe care toata lumea va putea sa o puna in
practica, verifica valabilitatea strategiilor propuse si sugereaza unele noi, bazate pe experiența lor
proprie.

Exprimarea dezaprobarii, disconfortului în cazul în care se confruntă cu un

comportament inadecvat (specificând, în scopul de a permite celorlalti să devină conștienți de
consecințele neplăcute pe care unele dintre comportamentele sale le pot produce) și
comportamentul pe care l-ai dori să fie pus în aplicare:

* Un coleg il critică pe un altul (situație foarte frecventă), și ne cere opinia, unii pot experimenta
disconfort și nu doresc să se implice în cnflict. V-ati putea exprima, apoi dezamăgirea
dumneavoastră, zicând:
"Nu imi place sa vorbesc despre altii in absenta lor, as dori sa evit implicarea in aceste
discutii."

 Exprimarea dorintelor si cerintelor: oamenii asertivi evita sa ceara, din teama intalni
refuzul sau de a enerva; ei gandesc adesea ca ceilalti trebuie sa is idea seam ace au ei
nevoie fara a fi nevoie sa o exprime in mod explicit. Pe de alta parte, exprimarea clara a
cerintelor ii ajuta pe ceilalti sa inteleaga ce doresti si iti permite sa iti atingi telurile.
* Un profesor ar dori să abordeze un subiect la matematică pe care il considera foarte
important. Acesta știe că un coleg este foarte familiarizat cu acest subiect și-a structurat o
unitate de predare foarte eficienta. La intalnirea cu acesta:
Aș dori să ma ocup de acest subiect, știu că ești foarte competent în acest subiect și-ai
structurat o unitate de predare efectivă: Aș dori să iti cer să vii și să faci această lecție pentru
elevii mei.
* You know a colleague does not deal with a maths topic you consider very important in
his/her class. You should point this out but you also know that by speaking clearly about the
thing you risk spoiling you relationship with the colleague, since people rarely accept
suggestions. On meeting him/her:
I would like to deal with this topic in my class, I think it is very important, but I do not have
a clear idea about how to structure a teaching unit on it. Will you help me? We might then
implement the unit in our classes and compare its impact on our students!
Stii ca un coleg nu preda un subiect de matematică, pe care il consideri foarte important, la
clasa sa. Ar trebui să subliniezi acest lucru, dar tu de asemenea, știi că vorbind în mod clar
despre aceasta riști sa iti strici relatia pe care o ai cu colegul, din moment ce oamenii acceptă
rareori sugestii. La intalnirea cu acesta:
Aș dori să abordez acest subiect în clasa mea, cred că este foarte important, dar nu am o idee
clară despre cum să structureze o unitate de învatare pe acesta. Vrei să mă ajuți? Am putea apoi
sa implementam aceasta unitate la clasele noastre si sa comparam impactul acesteia asupra
elevilor nostri!
* “Seful” tocmai ti-a criticat munca depusa. Tu spui:

28
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Cred ca unele dintre criticile sale sunt adevarate, dar as fi preferat daca le-ar fi facut intr-
un mod mai gentil.
Scoaterea in evidenta a aspectelor pozitive: oamenii agresiv tind sa foloseasca
numai expresii negative, sperand sa obtina o crestere a productivitatii altora; in schimb, ceea
ce primesc este cresterea frustrarii. Un cerc vicios se formeaza atunci: cu cat elevii (colegii)
se simt mai frustrati, cu atat mai putin lucreaza, produc cu atat mai putin, cu cat sunt mai
atacati. Scoaterea in evidenta a aspectelor positive ale altora, a succeselor lor, a eforturilor lor,
complimentarea lor serveste la cresterea productivitatii lor si creaza un mediu pozitiv si
nefrustrant, in care este placut sa stai. Demostreaza apreciere sincera pentru munca celorlalti
sau pentru opiniile lor, acorda importanta si atentie eforturilor si reusitelor colegilor creste
abilitatea de a crea relatii positive si productive.
*Un elev a indeplinit sarcina mai bine decat ultimul. Profesorul:
“Bravo! Munca pe care ai depus-o arata o imbunatatire semnificanta a
performantelor tale”.

* Un elev care rareori cere explicatii suplimentare profesorului, se apropie de professor pentru a
pune o intrebare legata de lectie. Profesorul doreste sa sublinieze importanta acestui
comportament si spune:

“Sunt foarte multumit ca imi pui intrebari atunci cand lucrurile nu iti sunt clare!”
* Clasa a fost foarte atenta in timpul explicatiilor, luand notite si punand intrebari.
Profesorul este foarte fericit de acest comportament si spune:
“Sunt foarte multumit de ceea ce ati facut: ati luat notite, ati pus intrebari pe tema
explicate. A fost o placer sa predau!

* Un elev care adesea se intoarce si ii deranjeaza pe ceilalti, rezolva in liniste un exercitiu pe

care i l-ai dat. Doresti sa subliniezi acest comportament pozitiv si spui:

“Vad ca faci exercitiul singur sic a faci un effort. Bravo!”

* Un coleg in timpul unei sedinte subliniaza succesul unui elev cu dificultati, dup ace altii au
listat toate esecurile si problemele acestuia; consideri ca este important sa incepi de la lucrurile
pe care o persoana le poate face pentru a continua o predare buna si spui:
“Consider ceea ce a spus colegul foarte important: sublinierea abilitatilor unui elev ne permite
sa definim cu precizie mai mare ceea ce putem face pentru el!”

Criticile si observatiile. Exista doua tipuri de critici:

Guidance teaching-Guidelines 29 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 CONSTRUCTIVE
Acestea contin informatii care pot fi
utile, promoveaza dialogul si schimbul
de opinii.
Acestea exprima o critica specifica si
ofera instructiuni cum sau ce artrebui
altii sa faca: "Este gresit sa faci asta
deoarece…”; "Data viitoare ar trebui sa
faci…"
Critica fapte: “Astazi in timpul orei
ai avut pe banca ta carti care nu aveau
nici o legatura cu material si ai citit
material pe care nu ti le-am dat eu."
Evita folosirea etichetelor
ofensatoare, astereotipiilor si
cliseelor.
Raman in tema concentrandu-sepe o
()

singura problema odata

Folosesc meta-limbajul si aspectele
non-verbale ale comportamentului
asertiv relaxat, expresii ale fetei care nu
sunt amenintatoare, un ton al vocii ferm
dar nu ridicat, "reconfortant", apropiere
fizica
Nu sunt facute in public.

MANIPULATIVE
Contin informatii care nu sunt utile
pentru corectarea comportamentului si
tind s ail faca pe altul sa se simta vinovat
sau inferior
® exprima critici generale: "Ai lucrat
rau!"
® critica persoana, "Esti dezordonat
si nepasator!"
® folosesc etichete, stereotipii si clisee si
jignesc pe ceilalti: "De unde provii?"
"Esti prea mic, cepoti sa intelegi tu!"
® sunt deplasate si listeaza o serie de
lucruri care nu functioneaza, judeca
personalitatea sau viata unei persoane.
® folosesc un meta-limbaj si aspect
non-verbale agresive.
® se folosesc de strigate, aratat cu
degetul, expresii faciale amenintatoare,
gesture, proximitate fizica
“amenintatoare”
® sunt facute in public.

Guidance teaching-Guidelines 30 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

Autoapararea in fata agresiunii si insistentei celorlalti: cand esti atacat verbal de catre
ceilalti cele mai comune reactii sunt: raspunderea la agresiune atancand la randu-ti sau
suprimandu-ti furia si sentimental de umilinta pe care il simti, ca apoi sa fii morocanos
pentru ceea ce ai fi vrut sa spui sis a faci, dar nu le-ai spus sau facut. Comportamentul
hotarat se bazeaza pe a nu fi violent cu ceilalti, dar nepermitand acestora sa fie agresivi si
manipulative fata de tine.
 In timpul pauzei in clasa, Tom se intoarce catre Dick spunandu-i “Ah tocilarule… de
dupa amiaza mergem sa jucam fotbal… vii si tu, nu? Imagineaza-ti… vei fi primul acolo, ca
intotdeauna”
o Dick se face ca nu observa, ramane serios si calm si pleaca. Mai tarziu, se apropie de
Tom si ii spune: “Cand te comporti asa ma supara si ma simt ranit de aceasta. Mi-ar
placea daca nu m-ai mai numi tocilar si nu m-ai mai necaji; in plus, nu ajung niciodata
la antrenamet inaintea celorlalti.”
 Tatal lui Harry a fost oprit pe strada de membrii unei asociatii religioase care i-au cerut sa
vorbeasca despre opiniile sale religioase.

o Harry zambeste, priveste persoana respective in ochi si spune, “Inteleg cererea

dumneavoastra, acesta esteun subiect de mare interes, dar nu am obiceiul sa vorbesc despre
aceasta cu prima persoana pe care o intalnesc. Va multumesc oricum pentru intrebare.” La
insistentele celuilalt care doreste cu o urgenta arzatoare sa se ocupe de starea sufletului sau,
el spune: “Va multumesc din nou, dar va repet ca nu am obiceiul sa vorbesc despre aceste
problem cu prima persoana pe care o intalnesc (tehnica “placii stricate”). Acum va rog sa ma
scuzati, dar am multe de facut"
 Intre profesori: “Ti-am citit raportul. Ma uimeste cat u, cu abilitatile tale, ai scris lucruri atat
de triviale”
o "Imi pare rau ca nu l-ai apreciat. Daca ai sugestii asupra cum as putea s ail fac mai putin
“trivial”, le voi lua cu siguranta in considerare!"

Luarea deciziilor
Ceea ce a fost scris până acum evidențiază clar cum abilitatea de a alege în mod eficace este
legată de o serie de factori strâns legati între ei.
Analiza de componente, cum ar fi cele luate în considerare până acum, de la auto-eficacitate la
adaptare, formeaza capacitatea de gestionare a relațiilor sociale ale comportament asertiv,
scoate în evidență modul în care luarea deciziilor se poate dezvolta in prezenta dezvoltarii
treptate si simultane a tuturor acestor componente și nu poate fi limitată la "extemporanee" și
doar activități "informative" care caracterizează "orientarea" în școlile de astăzi. Orientarea, să
repetam, înseamnă sa permiti elevilor indecisi să beneficieze de o "pregatire", capabila de a
provoca:
 O crestere a nivelului increderii in sine;
 O crestere a abilitatii de a infrunta si rezolva problem (rezolvare de probleme);
 Dezvoltarea abilitatii de a se prezenta, de a incepe si a mentine relatii sociale satisfacatoare, de
a negocia solutii de succes ale conflictelor;
 Cresterea abilitatilor de a lua decizii.

Cum se face alegerea eficienta a unei scoli profesionale? Sa incercam sa subliniem o

cale: ceea ce determina o persoana sa aleaga este interesul, care se formeaza in timp
prin angajarea in activitati si avand succese, primind laude si aprecieri asupra modului
in care acestea au fost executate. Aceasta conduce, dupa cum am vazut, la o crestere a
auto-eficacitatii, care este increderea de a fi capabil sa inveti ceea ce ai nevoie pentru a
reusi in anumite studii, munci, care faciliteaza dezvoltarea si consolidarea intereselor
in activitati pe care le consideram a fi mai de succes.
Guidance teaching-Guidelines 31 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Interesele si auto-eficacitatea sunt cruciale pentru dezvoltarea capacitatilor scolare,
care se dezvolta in timp: nu ne nastem “competenti”, ci devenim.

Cu cat te angajezi mai mult, cu atat mai mult te imbunatatesti si inveti,

Cu atat mai multa atentie si laude primesti de la ceilalti.
Cu cat te consideri mai competent, cu atata te angajezi mai mult in
actiuni in mod corect

Cu cat ai mai mult success, cu atat esti mai interest, cu cat devii mai
implicat, cu atat mai mult te imbogatesti

Subliniem ca acestea sunt valori, ceea ce este important pentru o persoana, ceea ce ne
asteptam sa intalnim intr-o activitate

Folosirea abilitatilor unei Sa lucrezi pentru binele Sa lucrezi cu ceilalti

persoane in cel mai bun mod altora

Lucrul independent Sa fii creativ Sa castigi bine si sa

ai siguranta

Gestionarea muncii Sa ai rezultate bune Sa ai prestigiu

altora

Valorile care se dezvolta pe masura ce o persoana creste multumita experientelor pe

care le are, sunt influentate de mediul in care aceasta traieste, munceste, il considera
important; sunt datorate cunostintelor si abilitatilor dobandite. Pe scurt, pentru a
promova alegerea eficienta a scolii profesionale trebuie sa ne intrebam:
0 Care imi sunt interesele?
0 Care este increderea in auto-eficacitatea mea?
0 Sunt convins ca pot sa studies/ sa lucrez ceea ce ma intereseaza?
0 Care sunt adevaratele mele abilitati?
0 Care valori si aspect ale studiului/ muncii sunt mai importante pentru mine?
0 Care sunt sansele mele de a termina ceea ce voi alege?
0 Cate sanse am sa termin ceeace as vrea sa aleg?
Un factor important in luarea deciziilor de natura educationala si profesionala este
reflectarea asupra abilitatilor, capacitatilor, sentimentelor, ideilor, a planurilor care au
de-a face cu viitorul cuiva.

32
Guidance teaching-Linee guida Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 Ganduri Ganduri OK

Ganduri nerealiste
Ganduri realiste
(bazate pe spuse, fantezii nerealiste,
(bazate pe informatii fara referinte la informatii
documentate) documentate)

Ganduri pozitive
Optimism, ganduri active si Ganduri negative
sustinatoare, investigarea mai multor Pesimism, ganduri catastrofice,
propuneri sau solutii, cautarea fixarea pe o singura alternativa
medierii si compromisului "Totul sau nimic".

Un alt factor important este dimensiunea decizie – indecizie.

Oamenii hotarati in general prezinta scoruri inalte in luarea deciziilor (angajament
active, atentie, precizie), au o buna cunoastere a sinelui si a situatiei scolare (asteptari/ teluri),
au un locus al controlului intern (responsabilitatea luarii deciziei este in interiorul lor: ceea ce
voi face depinde de mine) si o stima de sine ridicata; s-ar putea sa aiba nevoie de ajutor in
faza de implementare a alegerilor (oamenii hotarati care au dificultati in faza de
implementare); pot tinde sa aleaga prima optiune disponibila pentru a evita stressful cauzat
de presiunea externa (oamenii hotarati care au tendinta de a evita conflictele); pot prezenta
anxietate crescuta, stima de sine scazuta, valori medii ale cunostintelor proprii, ale locusului
controlului si in abilitatea dea-si exercita controlul asupra evenimentelor (oamenii hotarati
ingrijorati).

Oamenii nesiguri in general au nivele moderate de anxietate, ale locusului controlului si

ale stimei de sine, au claritate scazuta a propriilor interese si o lipsa a auto-cunoasterii, au
dificultati in luarea deciziilor si prezinta tendinte de amanare, au problem de atentie,
vorbesc negative despre sine si sunt confuzi in gandire, au idei preconcepute de inadaptare
la alegeri, pot avea tendinta de a nu se decide datorita numarului de optiuni prezentate
(multe interese si abilitati) si al presiunilor externe, in special pentru nivelurile ridicate ale
asteptarilor (multipotential indecis).

Oamenii ezitanti in general au niveluri moderate de anxietate, ale locusului controlului

si ale stimei de sine, au claritate scazuta a propriilor interese si o lipsa a auto-cunoasterii, au
dificultati in luarea deciziilor si prezinta tendinte de amanare, au problem de atentie,
vorbesc negative despre sine si sunt confuzi in gandire, au idei preconcepute de inadaptare
la alegeri, pot avea tendinta de a nu se decide datorita numarului de optiuni prezentate
(multe interese si abilitati) si al presiunilor externe, in special pentru nivelurile de
performanta ridicate asteptate (multipotential ezitant).

Cat despre Solutia problemelor, strategiile de luare a deciziilor pot fi clasificate in:
(8) gandesti negative, cat de ghinionist esti, ce nu poti face…
(8) deci este inutil, ce conteaza e numai noroc… sau recomandari (locus
STRATEGII extern al controlului);
NEPRODUCTIVE (8) griji pentru propriul viitor, pentru a nu avea o idee clara, nestiind
sigur care iti sunt interesele, eficientele, credintele, aspiratiile, valorile,
abilitatile;
te invinovatesti pentru ca nu esti capabil sa ai idei clare;
® astepti sase intample ceva fatidic, ca o “lovitura a norocului” sa iti
dea indrumare spre alegerea pe care trebuie sa o faci;
® ignorarea problemei si amanarea continua a cautarii de
informatii
Guidance teaching-Guidelines 33 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi
 ® petreci mai mult timp cu prietenii si eviti subiectul
(8) eliberarea detensiune in diverse moduri: amortire, bautura, fumat, stat noaptea
pana tarziu, te distrezi “fortat”
te izolezi
© gandeste pozitiv, fii convins ca esti capabil sa faci alegerile eficiente, bazeaza-te pe
STRATEGII propriile abilitati (locul al controlului intern) si interese. Evalueaza cu grija propriile
valori si aspectele de prioritate pe care vrei sa le iei in considerare;
PRODUCTIVE© munceste din greu pentru a rezolva problemele, culege informatii despre scoli,
universitati si profesii, pentru a face ordine in informatiile pe care le detii;
© cauta lucrurile pe care oamenii considerati OK le-ar face, consulta-te cu ei, intreaba-I
cum au ales, procedurile pe care le-au urmat, strategiile activate;
© relaxeaza-te si ia lucrurile cu calm, cu pasi mici, nu trebuie sa faci totul odata;
© foloseste activitatea fizica pentru a te elibera de tensiune, “simte-te bine in corpul
tau” Pentru a aduna informatii despre alegerile educationale/ profesionale ar
trebui:

© Pune intrebari despre caracteristicile unui

anumit curs/ munca:
Parintilor
Profesorilor SA TE INTREBI:
Oamenilor care Cati ani de
 Urmeaza acel studiu scoala
 Practica acea meserie pregatire
Profesionistilor in orientare de la
 Universitate sunt necesari?
 Camera de Comert Ce profil de pregatire primesti cu acel tip de
 Oficiile locale / Centre de formare studiu?
 Consultantilor pentru
dezvoltarea antreprenoriatului tanar Cat de mult se cere pe piata?
Navigheaza pe Internet
 Introdu-ti Curriculum vitae in
bazele de date ale site-urilor de pe Ce abilitati sunt necesare?
Internet
Mergi la scoala ta, vorbeste cu profesorii, Care dintre interesele tale sunt intalnite de
cu elevii si personalul secretariatului acel tip de studio sau de lucru?
Citeste brosuri ale scolilor / colegiilor /
cursurilor de formare regionale Care credinte de eficacitate sunt
Vizioneaza CD-uri, DVD-uri si altele necesare?
Observa oamenii care
 Urmeaza un curs Care valori sunt satisfacute?
 Practica meseria de care esti
interest Cat de departe este locul de studio/
Viziteaza licee/ Universitati munca fata de casa?
Urmeaza cursuri de consiliere la universitate
Viziteaza locuri de munca Cate ore de studio/ munca sunt necesare?
Ia parte la stagii si perioade de proba
Urmareste programe de televiziune despre Cat poti castiga din munca prestata? Ce
alegeri scolaresi profesionale.
oportunitati de cladire a unei cariere ofera?

Guidance teaching-Guidelines 34 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Pentru a lua o decizie eficienta este important sa iti fixezi un tel professional, sa iti
listezi interesele, increderea in eficacitate, abilitati, valori, apoi listeaza toate optiunile
profesionale si allege-le pe cele care iti permit atingerea obiectivelor dorite. Odata ce ai
identificat optiunile care nu ating obiectivele specificate, compara optiunile profesionale.
Pentru a face aceasta comparatie ar putea fi util sa implementati modelul utilitatii asteptate
(Edwards, Gati, 86)

Cadru pentru calcularea utilitatii asteptate

Optiuni Aspectul I Aspectul II Aspectul III
profesionale Total
Utilitate Probabilitate Utilitate Probabilitate Utilitate Probabilitate
A
B
C

Instructiuni de completare
Listati in coloana din stanga optiunile (profesiile) capabile sa va satisfaca obiectivele.
Scrieti sus, ordonandu-le de la cel mai important la cel mai putin important aspectele pe
care le considerati a fi esentiale pentru profesia ideala (de exemplu, sansa unei bune cariere,
bunastarea psihologica, distanta fata de casa, salariul dorit, posibilitatea de a calatori, etc.)
0 La “Utilitate” ne referim la cat de important este pentru persoana ca munca sa
indeplineasca aspectele indicate. Dati utilitatii o valoare 0-10
O La “Probabilitate” ne referim la probabilitatea obiectiva ca munca sa atinga obiectivele
indicate. Dati o valoare 0-1
0 Exemplu: Optiune = Profesor de scoala inalta Aspectul 1 = Bunastarea psihologica la
munca. O persoana care, desi convins fiind ca bunastarea psihologica in relatia cu elevii este
esentiala pentru a realiza bine profesiunea indicate, recunoaste ca nefiind capabil sa aio relatie
buna cu adolescentii va da o valoare mare utilitatii (9-10) si o valoare mica probabilitatii (0.1),
astfel probabilitatea ca aspectul ales sa fie realizat in aceasta profesie este foarte mica.
 Multiplicarea valorii utilitatii cu probabilitatea fiecarui aspect, si aduna
produsele obtinute pentru fiecare aspect indicat. Asigura-te ca vei face operatia pe
orizontala pentru fiecare optiune
 Comparati scorurile pentru diverse optiuni: cea mai mare ar trebui sa fie cea
mai avantajoasa optiune
Un exemplu trivial: alegerea unei masini
Aspectul I Aspectul II Aspectul III
Cost Consum: Viteza: peste 200
Optiuni km/h Total

Ferrari
10 x 0=0 9 X0.2 7 x 1 = 10 11.8

FIAT 500 10 x 1 =10 9 X1 7 x 0= 0 19

GOLF 10 x 0.9 = 9 9 x0.80 7 x 0.6 = 4.2 20.4

1600

Cea mai avantajoasa alegere pentru o persoana care are aceste cerinte va fi cel mai probabil
cea de-a treia. Exemplul a prezentat doar trei aspecte si trei optiuni, dar puteti adauga mai
multe, care va ajuta sa definiti cu precizie mai mare alegerea cea mai utila. Este important,
pentru a folosi acest model, sa identificati un numar limitat de optiuni (nu mai mult de 5-6)
deoarece in prezenta unei liste mai mari, calculul si comparatia devin mult mai dificile.

Guidance teaching-Guidelines 35 Ms. Laura Vismara IIS Casagrande Cesi

 Odata ce ai facut selectia, trebuie sa aduni si informatiile care mai lipsesc:

Locatia scolii/ facultatii/ locului de munca.

Materialele primului an la scoala superioara/ ale colegiului/ ale cerintelor.
Activitatile extracuriculare din Planul Educational/ cursuri si activitati care ar
putea fi facute pentru atingerea profesiunii dorite.
Cand sa te inscrii la scoala inalta/ facultate.
Mergi sa te inscri cu parintii sau cu prieteni
Aflac e carti trebuie sa cumperi, data inceperii cursurilor, orarul, materialele pe
care trebuie sa le iei cu tine.
Intreaba despre programul de circulatie a mijloacelor de transport in comun, si alte
costuri de iscriere pentru a ajunge la locatie
Investigati posibilitatea de a “incerca” sa lucrezi pe perioada verii.

comunica-le si altora ceea ce ai decis:

© Spune scolii/ universitatii/ facultatii despre profesia la care te-ai gandit, specificand
cum ai ajuns la aceasta decizie (prin analiza caracteristicilr tale, a intereselor, a
increderii in auto-eficacitate, abilitati,valori, caracteristicile cursului studiului,
universitatea, locul de munca);
© justifica-ti alegerea (optiunea care iti intalneste interesele, increderea in auto-
eficacitate, valorile mai mult decat altele);
© asculta cu atentie opiniile oamenilor pe care ii consideri importanti pentru a le
comunica decizia luata (parinti, profesori, prieteni, parteneri)
In prezenta unor raspunsuri care arata lipsa de satisfactie pentru alegerea comunicata:
© asculta ce are de spus cealalta persoana
© ia aspectele positive din discursul acesteia
in cazul in care se propun alte optiuni
considera aspectele positive si discuta-le cu ceilalti subliniind contrastul
acestora cu propriile tale alegeri
© revizuieste pasii care te-au condus la prima alegere in lumina sugestiilor primite
© fa referinta intre sugestii si situatia, motivatiile si interesele tale: aminteste-ti si
aminteste-le si celorlalti ca alegerile educationale si profesionale sunt personale
sic a ceea ce este important pentru o persoana poate sa nu fie pentru altcineva
© multumeste pentru sugestiile primate.
Pentru mai multe detalii, grafice, chestionare si material consultati sursa: Soresi/Nota, Interessi e scelte,
GIUNTI 2000..