Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

In 1919 deschide volumul de debut “poemele luminii”

Elemente de compozitie: Poezia are o structura moderna, reflectandu-se verslibrismul

(versul liber), acea structura poetica in care nu se respecta masura versurilor, rima,
incadrarea in strofe.

Blaga opteaza pt tehnica moderna a imgambamentului, prin care sunt puse in evidenta cele
2 fraze care compun textul poetic cu ajutorul majusculei la inceputul primului vers si al
celui de al VI lea, celelalte continund cu litera mica. Accentul cade pe evidentierea ideii
poetice dincolo de limetele formale ale unui vers.

CUVINTE CHEIE: 1.Marele Anonim 2. Cenzura transcendenta 3.cunoasterea

stiintifica=paradiziaca 4. Cunoasterea artistica=Luciferica

1.Marele Anonim ocupă un loc deosebit de important în metafizica lui Lucian Blaga, ba chiar
aș îndrăzni să admit că în întregul său sistem filosofic. Atunci când are loc întâlnirea cu
metafizica, Marele Anonim va fi mereu acolo. Subtil înfățișat ori, dimpotrivă, adus în prim
plan.

2.Cenzura transcendentă este al treilea volum din Trilogia Cunoașterii de Lucian Blaga.

Cartea prezintă conceptul cenzurii trancendente ca pe o limitare a ființei umane și o
restricționare a rațiunii privind accesul la cunoștințele apriorice.

Intrebari:
1.Transcrieti din poezie cuvinte care/un vers care particularizeaza prin infatisari concrete
misterul frumusetii a lumii.
2.Transcrieti un vers care transmite cunoasterea paradisiaca/stiintifica.
3.Transcrieti un vers in care este reprezentata cunoasterea luciferica.

3. măreşte şi mai tare taina nopţii,

aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare

1. în flori, în ochi, pe buze ori morminte

Structura si idei poetice

Prima idee poetica este formulata in primele 5 versuri.

I. Eul poetic isi exprima dorinta de a proteja frumosul, tainele, misterul existential.
Atitudinea sa este intarita prin 2 verbe la forma negativa : nu strivec, nu ucid, sensul lor
fiind de a nu se raporta prin ratiune, prin gandire la misterele existentei.

corola de minuni a lumii= metafora revelatorie

subst. corola imbina ideea de frumusete efemera, fragila a lumii si cea de perfectiune
asociata formei sferice/circulare

enumeratie: flori,ochi, buze si morminte= dezvaluie infatisarile misterului, sursele

misterului “in calea mea”

Ordinea acestor metafore in enumeratie reflecta ascendenta vietii/ etapele

vietii/cunoasterii

Reflecta teza, opinia, intr-un discurs argumentativ construit poetic.

II. A doua secventa constituie poetic o argumentare a alegerii creatie ca forma de

protejare a misterului.
Ideea poetica este construita pe baza opozitiei “lumina altora” si “lumina mea”
-metafora luminii definind cunoasterea, gandirea.
Opozitia se realizeaza prin verbe, cunoasterea paradisiaca “sugruma”, ucide misterul, iar
cunoasterea luciferica sporeste, adica amplifica misterul.

Metafora luminii devine motivul central al acestui volum in cele 2 ipostaze: cunoasterea
paradisiaca si cunoasterea luciferica. Lumina si misterul sunt elemente recurente in creatia
lui L. Blaga, poeziile sale fiind modul de exprimare poetica a unor idei care vor fii reluat
filosofic in trilogia “cunoasterii”

Prima trasatura prin care este demonstrata evidenta poezie la modernism o reprezinta
inovatiile la nivelu versificatiei. Discursul liric este organizat intr-o singura unitate, poetul
opteaza pt tehnica moderna a ingambamentului, care presupune continuarea ideii poetice in
2 sau mai multe versuri consecutive, majuscula ce marcheaza inceputul versului fiind
utilizata in debutul unei fraze. Blaga ilustreaza astfel superioritatea continutului de idei al
poeziei asupra formei poetice. Versurile inegale ca masura, absenta rimei si optiunea pt
ritmul interior, ilustreaza tehnica versului liber.

O alta trasatura modernista este ilustrata prin continutul de idei al poeziei, asociat unor
aspecte ale filosofiei, pe care Blaga le va aborda ulterior in volumul “Trilogia Cunoasterii”
Misterul reprezinta notiunea centrala a universului poetic si filosofic blagian. Marele
Anonim, idee reflectand creatorul/constructorul limiteaza accesul omului la cunoastere
prin cenzura transcendenta. Omul se raporteaza la mister prin 2 tipuri de cunoastere.
Cunoasterea paradisiaca, rationala stiintifica cauta sa elucideze misterul, distrugand
“corola de minuni a lumii”. In opozitie cu acest tip de cunoastere se defineste cunoasterea
luciferica, poetica, artistica, proprie creatorilor care se definesc prin protejarea
misterului. Metafora revelatorie si metafora plasticizanta sunt asociate celor 2 forme de
cunoastere.
Metafora Revelatorie este o sursa de expresivitate prin care creatorul se aproprie de
sensul esential fara ai anula misterul, amplificandu-i taina pe cand metafora plasticizanta
are o functie explicativa sau ornanta diminuand misterul. Ideile care ilustreaza optiunea lui
Blaga pt cunoasterea luciferica sunt formulate prin intermediul metaforelor revelatorii.