RAPORT DE ERPERTIZĂ

Preambul

Subsemnatul Angheluță Constantin cu domiciliul În Chisinau , Str Independentei Nr.6/3.

Sector Boranica localitatea , având locul de muncă la IMC Market expert evaluări bunuri mobile
în expertize judiciare şi extrajudiciare cu carnet de expert seria AMO nr.00000395/10.01.2019
eliberat de Ministerul de Justiţie, numit expert în litigiul care formează obiectul dosarului
nr16/02.02.2020în baza citaţiei nr.708/39 Emisă de Judecătoria Botanica în prezentul raport
rezultatul sarcinii ce mi s-a încredinţat de către instanţa de judecată a mun. CHISINAU Str
Zelinski 13

Scurt istoric al litigiului

Părţile aflate în litigiul care formează obiectul dosarului nr16./02.02.2020 în baza citaţiei nr.
708.39 sunt:
- Reclamant: Societatea X, cu sediul social în Chisinau Strada Bucuresti Nr.5 Sector
Centru Judeţ………. Reprezentată prin D-oamna E. Tocovenco în calitate de director . al
societăţii, legitimat cu B.1 seria B nr. 18037405 emis de ASP La data de 05.09.2019
- Pârât (reclamat): Societatea Y, cu sediul social în Chisinau. Strada Mircea Cel Batran Nr.
10 Sector Ciocana . Judeţ………. Reprezentată prin Doamna Sidnicenco în calitate de manager.
al societăţii, legitimat cu B.1 seria B nr. 87690234. emis de ASP . La data de 23.06.2019
În urma studierii dosarului litigiului, au putut fi constatate următoarele:
a) întreprinderea de mezeluri şi preparate din carne Y a ambalat la data de 09.12.2018
20.000 bucăţi cutii de conserve de carne de porc în suc propriu (produse în aceeaşi zi şi
ambalate individual) în lăzi de lemn, câte 100 de bucăţi în fiecare ladă;
b) la aceeaşi dată 09.12.2018, întreprinderea a depozitat produsele în spaţiu propriu de
depozitare, fapt confirmat prin procesul verbal de autorecepţie nr 76543219 întocmit de
către gestionarul depozitului, D-ul Cornel Tihon.;
c) pentru întregul loc, calitatea este atestată prin Buletinul de analiză nr. 003/01.09.2019
eliberat de la laboratorul propriu al societăţii;
d) lotul a fost păstrat în acest depozit timp de 230 de zile, până la data de 01.09.2019 când
10.000 bucăţi conserve au fost livrate conform Scrisorii de Trăsură nr AAM00032045/.
Către societatea comercială X, conform contractului încheiat între părţi nr. 002/12.03.19
respectându-se astfel graficul de livrare şi anexele la contract. Marfa a fost verificată
cantitativ şi calitativ la recepţie, rezultatele fiind trecute în procesul verbal de recepţie
nr. 003/09.2019 încheiat cu această ocazie. Marfa a fost verificată din punct de vedere
calitativ prin metode organoleptice şi fizico-chimice în laboratorul propriu al societăţii,
rezultatele fiind consemnate în Buletinul de analiză nr. 003/01.09.2019
e) în data de 09.12.2018 lotul de 10.000 de bucăţi de conserve a intrat în depozitul
societăţii comerciale X, unde va rămâne până la data de 01.09.2019 când în urma
verificării efectuate de gestionarul depozitului D-ul Tihon Cornel., s-au constatat
deprecieri calitative ale lotului (bombarea conservelor) şi s-a procedat la o prelevare de
probe care au fost trimise spre analize la Laboratoarele LAREX;
f) buletinul de analiză nr. 003/01.09.2019 eliberat de LAREX confirmă deprecierea
calitativă a conservelor de carne de porc în suc propriu;
 g) la data de 01.02.2020 societatea comercială X solicită în scris societăţii comerciale Y
(adresa nr. ……./……..) trimiterea unui delegat în vederea constatării deprecierii
calitative a conservelor şi a preluării mărfii în retur, solicitând totodată şi returnarea
contravalorii mărfii, 24000 lei, achitată cu factura nr. 00003572
h) la data de 01.02.2020 la sediul societăţii X se prezintă D-na Tocovenco şef Laborator
verificări calitative al societăţii Y, care constată deprecierea calitativă exterioară a
conservelor (bombarea lor) şi efectuează şi o analiză organoleptică a produsului în sine.
D-na Sitnicenco alături de D-nul Buga Gabriel şef Serviciu Vânzări la aceeaşi unitate,
refuză preluarea mărfii livrate pe motivul verificării calităţii acesteia la livrare prin
procesul verbal de recepţie nr. 324/01.02.2020
i) În urma apariţiei litigiului între cele două societăţi comerciale, societatea X cheamă în
instanţă societatea Y, prin cererea de acţionare în litigiu din data de 01.02.2020

Obiectul expertizei

La baza investigaţiilor efectuate de expert a stat cererea instanţei judecătoreşti de a se lămuri

următoarele situaţii:
- cauzele degradării calitative a conservelor de carne de porc în suc propriu;
- locul degradării calităţii;
- împrejurările degradării calitative a mărfurilor.
În funcţie de aceste indicaţii, expertul a reţinut următoarele probleme principale:
- care au fost condiţiile tehnice în momentul ambalării, respectiv condiţiile de igienă şi
starea materialului ambalat;
- care au fost condiţiile de depozitare-păstrare şi de transport în perioada depozitării şi
circulaţiei tehnice a produselor până în momentul depistării deprecierii lor calitative;
- cum s-au efectuat recepţiile;
- ţinând cont de rezultatele primelor trei probleme, să se lămurească locul, cauzele şi
împrejurările degradării produsului „conserve de carne de porc în suc propriu”.

Procedura investigaţiilor

Pentru efectuarea investigaţiilor în legătură cu obiectul expertizei, am invitat legal prin adresa
nr.Chisinau/ Str Zelinski 13. reprezentanţii părţilor aflate în litigiu, ca să prezinte şi documentele
referitoare la situaţia de fapt. Investigaţiile au fost prevăzute a se efectua la sediul ambelor părţi
aflate în litigiu în zilele de 8,9 Septembrie , data de întâlnire fiind fixată la sediul societăţii X în
ziua de 08.09.2020 ora 14.
Reprezentantul invitat al societăţii reclamante X a fost desemnat la persoana doamnei Elena
Tocovenco., în calitate de director., identificat cu B.1 seria. B. nr. 18037405emis de ASP. la data
de 05.09.2019
Reprezentantul invitat al societatii parate Y a fost desemnat la persoana doamnei Sitnicenco
Viorica, in calitate de manager, identificat cu seria B, nr 87690234 emis de ASP la data de
23.06.2019.
Rezultatele deplasării pe teren au fost consemnate în Procesul Verbal nr 19/08.09.2019 cu
care părţile au fost de acord.
Documentaţia utilizată în cadrul expertizei a constat în actele şi documentele prezentate de
către părţi.
 Constatările expertizei

Din depozitul societăţii Y au fost preluate 10.000 bucăţi de conserve de carne de porc în suc
propriu (100 de lăzi) după 230 de zile de la data intrării acestora în depozitul societăţii (dată care
coincide cu data fabricaţiei produselor), pe baza contractului nr.034./053 şi a facturii nr.340/852,
intrând în posesia societăţii X. Marfa a fost transportată pe calea ferată în baza Scrisorii de
Trăsură nr. 340./753. şi rutier, în baza Foii de parcurs nr. 753943/18.02.2020 cu autovehiculul nr.
RM332
Până la intrarea lăzilor cu conserve în depozitul societăţii X trec două zile, pentru care nu
există documente referitoare la situaţia şi locul depozitării produselor în cauză.
În data de 18.04.2020 , lotul intră în depozitul societăţii X, pe baza procesului verbal de
recepţie şi constatare de diferenţe nr. 12/349.
Calitatea produsului „conserve de carne de porc în suc propriu” în momentul ambalării este
atestată de Buletinul de analize nr.023!/19.02.20202după cum urmează:
Tabelul 1
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Aspectul conţinutului:
- la 10°C Masă compactă formată din bucăţi de carne în suc gelifiat, având la
suprafaţă un strat de grăsime; nu prezintă flaxuri sau tendoane;
- la 40°C Bucăţi mici de carne, de mărimea celor obţinute prin mărunţire la
maşina de tocat cu ochiuri de 20 mm, în suc opalescent. Din totalul
masei, 8% au fost firmituri de carne.
Culoarea cărnii Specifică de carne fiartă
Culoarea grăsimii Alb-gălbuie
Culoarea sucului Galben, aproape brun-deschis
Consistenţă Normală, de carne fiartă, fibrele nu sunt distruse şi au, ca şi
fasciculele musculare, un aspect normal
Gust şi miros Plăcut, specific cărnii fierte şi condimentelor, fără gust şi miros străin
sau condimentare excesivă. Prin încălzire nu emană miros neplăcut.
Corpuri străine Lipsă
Observaţii: condiţiile de admisibilitate pentru culoarea cărnii, culoarea sucului, consistenţa cărnii, gust şi miros
se referă la produsul încălzit la o temperatură de 40°C.

Tabelul 2
Proprietăţi fizico-chimice
Caracteristici de calitate Valori prescrise Valori determinate
Carne şi grăsimi, % min. 65 67
Grăsimi, % max. 15 14
Clorură de sodiu, % 1,2….2 1,8
Azot uşor hidroxidabil, exprimat în NH3
50 48
(amoniac), mg/100 g max.
Staniu, mg/Kg max. 100 80
Plumb, mg/Kg max. 0,5 Lipsă
Observaţii: 1) Metodele utilizate pentru determinarea proprietăţilor fizico-chimice reale ale produsului
„conserve din carne de porc în suc propriu” sunt cele descrise în standardul de produs SR 1089:1985;
2) Conţinutul de carne şi de grăsimi s-a stabilit prin raportare la masa netă înscrisă pe recipiente.

Proprietăţi microbiologice

Analiza microbiologică
 Conservele din carne de porc în suc propriu, produse şi ambalate la data de 19.02.2018 sunt
sterile, respectiv nu conţin agenţi patogeni şi semne de alterare provocate de flora bacteriană.
Definiţie: Sterilitate absolută= absenţa microorganismelor viabile în produsul conservat prin tratament termic şi
care se determină prin metode de analiză microbiologică.
Sterilitatea comercială presupune absenţa în produsele conservate prin tratament termic a microorganismelor
capabile să se dezvolte la temperatura de păstrare stabilită pentru timpul respectiv de conservare.
La data efectuării recepţiei calitative la beneficiar (P.V. de recepţie nr. 349/330) nu s-au
constatat abateri calitative ale produselor, verificarea făcându-se prin desfacerea a 20 de cutii de
conserve, extrase din 10 lăzi diferite, aplicându-se ca metodă de eşantionare extragerea oarbă.
Recepţia calitativă s-a făcut pe baza buletinului de analiză nr. 003/245 Emis de laboratorul
societăţii X, verificarea constând în:
- verificarea aspectului exterior al recipientelor şi al marcării;
- încercarea ermeticităţii;
- examen organoleptic;
- analiză fizico-chimică.
Fapt demn de menţionat este acela că, beneficiarul nu a împărţit proba supusă verificării în
două, în vederea constituirii unei contraprobe. De asemenea, nu este specificată modalitatea de
prelevare a probelor în vederea asigurării identităţii lor cu totalitatea însuşirilor produselor din
respectivul lot. Totodată, considerăm că ar fi fost esenţiale un examen bacteriologic şi o
încercare la termostatare a produselor sosite la recepţie.
Materialele de ambalat au corespuns cerinţelor de calitate prevăzute de standardele în vigoare.
Ermeticitatea şi etanşeitatea au fost corespunzătoare.

Depozitarea şi păstrarea conservelor în depozitul societăţii Y

Consultând Registrul de menţinere a condiţiilor de păstrare a mărfurilor în depozit, s-a

constatat că au fost respectate condiţiile de temperatură, de umiditate şi de ventilaţie a aerului.

Condiţiile din timpul transportului

Lotul de 10.000 de bucăţi de conserve a fost transportat din localitatea Chisinau Judeţul
…………. Pe cale ferată (conform scrisorii de trăsură nr. 003/243) până în 20.02.2020 Gara or.
BaltiDe aici, lotul a fost transportat la sediul societăţii X cu auto nr. RM453(foaie de parcurs nr.
245/433), care corespunde normelor tehnice de transport în vigoare. Astfel, mijlocul de transport
a fost acoperit, curat, fără crăpături sau fisuri, igienizat, înainte de efectuarea transportului şi
dezinfectat, uscat şi aerisit.
Pe timpul transportului respectiv, situaţia meteo a fost stabilă, neînregistrându-se variaţii mari
de temperatură, presiune a aerului sau averse de ploaie.

Depozitarea şi păstrarea conservelor în depozitul societăţii X

Consultând Registrul de menţinere a condiţiilor de păstrare a mărfurilor în depozit, s-a

constatat că nu au fost respectate condiţiile de temperatură, de umiditate şi de ventilaţie a aerului,
valorile acestora depăşind cu mult valorile prescrise în standardul de produs SR. 1089-85 şi în
SR. 1687-87 cu privire la ambalajele metalice cositorite destinate produselor alimentare.
Astfel, valorile de temperatură din depozitul societăţii X s-au înscris într-un interval cuprins
între 12 şi 28 °C, depăşind cu mult valorile prescrise („cutiile vor fi depozitate la încăperi răcoroase, la
temperatura de 4…20°C, uscate, ferite de îngheţ”, sursă: SR. 1089-85 „Conserve de carne de porc în suc
propriu”). De asemenea, umiditatea a fost mult crescută în spaţiul de depozitare -85%.
Toţi aceşti factori, alături de o lipsă de ventilaţie corespunzătoare, au favorizat deteriorarea
ambalajelor, prin coordonarea metalului în zona încheieturilor şi apariţia ruginii. Aceasta însă nu a
constituit un defect major, deoarece corodarea s-a produs pe suprafeţe mici şi numai în câteva zone, fără a
avea o acţiune profundă. Din verificarea tuturor produselor am constatat cp cca 1,1% dintre ambalaje au
suferit acesta atacuri minore ale ruginii.
Ceea ce însă e demn de subliniat este faptul că păstrarea produselor la o temperatură multe
peste limita superioară a putut conduce la modificările calitative ale produsului.
Pentru edificare şi pentru exactitatea expertizei, am considerat necesară efectuarea unor noi
verificări calitative asupra produselor incriminate. Menţionez că asupra produselor au mai fost
efectuate analize la Laboratoarele LAREX (Buletin de analiză nnr.003/12.01. 2019), vezi anexă,
unde se specifică faptul că produsele au o încărcătură microbiană peste limita normală),
neexistând însă nici un înscris cu privire la modalitatea de extragere a produselor ce s-au
constituit în eşantion.
Într-o primă etapă, am considerat necesară o cuantificare a produselor depreciate calitativ,
fapt pentru care, în prezenţa gestionării depozitului. D-nul Tihon Cornel, am procedat la
desfacerea tuturor lăzilor cu conserve de carne şi la separarea celor ce prezentau bombaj al
ambalajului, rezultând un număr total de 680 bucăţi conserve (6,8%) depreciate, provenite din
diferite lăzi. De menţionat faptul că în interiorul unei lăzi nu toate conservele erau bombate. Din
această cauză, am considerat drept necesară nu numai analizarea calitativă a conservelor
bombate, ci şi un eşantion din cele aparent fără probleme calitative. Pentru aceasta, aplicând
metoda formării eşantioanelor în mai multe trepte, am ales, total aleatoriu, 30 de lăzi din totalul
celor 100 de lăzi cu conserve, din care ulterior am extras câte o cutie, formând astfel un priim
eşantion de 30 bucăţi de conserve neincriminate. Din celelalte 680 bucăţi de conserve cu
deprecieri calitative am extras prin metoda oarbă 17 bucăţi, astfel încât per total vom analiza 47
bucăţi de conserve de carne în suc propriu. Eşantionul a fost preluat pentru analize pe baza unui
proces verbal de prelevare de mostre, semnat de delegaţii părţilor aflate în litigiu şi de
gestionarul depozitului (vezi anexă).
Analizele le-am efectuat în laboratoarele acreditate ale Catedrei de Merceologie şi
Managementul Calităţii din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. O primă
analiză pe care am efectuat-o a fost aceea a determinării tipului de bombaj existent la cutiile de
conserve depreciate. Bombajul poate fi de trei tipuri: fizic (se datorează supraumplerii
ambalajului cu produsul respectiv), chimic (când are loc o reacţie chimică între compuşii
ambalajului – staniu şi plumb şi produsul ambalat, care de obicei prezintă un mediu acid –
frecvenţa înregistrată la conservele din carne în suc propriu este mică) şi microbiologic (datorită
încărcăturii microbiene a produsului care a suferit o sterilizare necorespunzătoare). Pentru
aceasta, am procedat la apăsarea bombajului în vederea studierii comportării acestuia la această
forţă. Dacă prin apăsare bombajul dispare, iar ambalajul revine la forma iniţială, suntem în faţa
unui bombaj fizic, iar dacă el revine în urma încetării apăsării sau convexitatea se transmite
capacului opus, este cazul unui bombaj chimic sau microbiologic (conform SR.1089/85). Toate
cutiile de conserve bombate, cele 17 bucăţi prelevate, în urma încetării forţei de apăsare asupra
bombajului au prezentat o revenire la forma convexă, deci este exclusă bombarea fizică,
datorată supraumplerii ambalajului.
A doua analiză considerată ca fiind absolut necesară pentru îndeplinirea obiectivelor
expertizei a fost încercarea ermeticităţii. Pentru aceasta, am separat cutiile bombate de cele
corespunzătoare exterior, după îndepărtarea etichetelor de produs, au fost introduse într-un
singur rând într-un recipient cu apă încălzită până la fierbere. Cantitatea de apă folosită a fost
aproximativ de 4 ori mai mare decât volumul probelor supuse analizei. Cutiile au fost ţinute în
apă 6 minute. Atât cutiile bombate, cât şi cutiile nebombate s-au dovedit a fi ermetice (pe
suprafaţa recipienţilor nu s-a înregistrat apariţia unor bule de aer) (conform SR 1089/85). Lipsa
unor degajări de gaze indică totodată şi faptul că bombajul existent nu este de natură chimică.
Cutiile de conserve nebombate au mai fost supuse şi încercării de termostatare. Cele 30 de
cutii care au fost verificate din punct de vedere al etanşeităţii s-au ţinut timp de 7 zile într-un
termostat, la o temperatură de 37°C. După această perioadă, cutiile s-au lăsat să se răcească la
temperatura camerei şi s-au examinat. Nici una din cele 30 de cutii nu a prezentat mombaj de nici o
natură (conform SR. 1089/85).
Pentru a fi siguri că bombajul cutiilor de conserve incriminate nu este de natură chimică, am
considerat necesară şi analiza de identificare a plumbului şi a staniului atât asupra conservelor
incriminate, cât şi a celor corespunzătoare exterior. Pregătirea soluţiei s-a făcut în modul următor: am luat
cca 40 g din produsul analizat, bine omogenizat, peste care, într-un balon, am turnat 100 ml de acid azotic
şi puţin câte puţin, sub agitare, 25 ml acid sulfuric. Balonul s-a îndepărtat de pe flacără, s-a răcit puţin, s-
au adăugat 5 ml acid azotic şi s-a continuat fierberea. Operaţia s-a repetat până ce lichidul a devenit
limpede şi incolor şi s-a continuat fierberea încă o jumătate de oră. După răcire, am adăugat 25 ml de
oxalat de amoniu şi s-a fiert din nou, până la apariţia vaporilor albi de acid sulfuric.
Soluţia obţinută am trecut-o cantitativ, cu cât mai puţină apă, într-un pahar de laborator şi am
concentrat-o până la 5 ml pe baia de nisip. După răcire, am adăugat sub agitare, 10 ml alcool etilic şi am
lăsat proba cca 12 ore. A doua zi, sulfatul format l-am filtrat, iar precipitatul de pe filtru l-am dizolvat în
30 ml soluţie caldă de acetat de sodiu, slab acidulată cu acid acetic şi l-am spălat cu 20 ml de apă. În
soluţia astfel obţinută am adăugat 8 ml soluţie de cromat de potasiu. Lipsa precipitatului galben de
cromat de plumb, solubil în acizi şi alcalii, a indicat lipsa plumbului atât în probele provenite din
ambalajele bombate, cât şi din cele normale.
Pentru identificarea staniului, am folosit filtratul de la sulfatul de plumb din care am eliminat
alcoolul etilic prin fierbere, iar soluţia rămasă am trecut-o cu 60 ml apă într-un vas conic de 300
ml. După răcire, am adăugat 25 ml acid clorhidric concentrat şi am astupat vasul cu un dop
prevăzut cu două tuburi de sticlă (unul pentru introducerea bioxidului de carbon, iar celălalt
pentru evacuarea lui). Prin primul tub, am lăsat să treacă un curent puternic de bioxid de carbon.
După 7 minute, când degajarea de hidrogen a încetat, am încălzit vasul astfel ca degajarea de
hidrogen să se continue uniform, iar lichidul să nu fiarbă. Staniul separat, provenit de la probele
aflate în cutiile bombate, l-am adunat cu un burete. De remarcat că probele provenite din cutiile
nebombate nu au prezentat staniu, pe când cele din cutiile bombate au prezentat 3,2 mg/40 mg
probă (echivalentul a 80 mg/kg, exact cantitatea trecută în buletinul de analiză nr. 001124/
08.09.2020 emis de fabrica producătoare). Când nu a mai rămas nedizolvat decât staniul depus,
am continuat încălzirea cca 5 minute la flacără pentru a se dizolva şi acesta şi apoi am activat
curentul de bioxid de carbon. După răcire, am introdus repede tubul de evacuare 25 ml iod n/50,
agitând vasul. Am spălat în vas cu apă distilată, tubul de sticlă prin care am introdus soluţia de
iod, am diluat totul la 200 ml şi am titrat excesul de iod cu tiosulfat de sodiu, în prezenţa soluţiei
de amidon ca indicator. În paralel, am alcătuit o probă martor. La 1 ml iod n/50 corespund 1,23
mg staniu, formula aplicată fiind:
mg staniu la 1 kg produs = (V-V1) x 1,23/G,
în care:
- V=volumul tiosulfatului de sodiu folosit la titrarea probei martor, în ml;
- V1=volumul tiosulfatului de sodiu folosit la titrarea probei cu produs, în ml;
 - G=greutatea produsului luat pentru determinare.
1

Ţinând cont de rezultatele obţinute, trebuie remarcat că probele aflate în cutiile bombate au
prezentat staniu în limitele stabilite de standardul de produs 1089/85 şi conform buletinului de
analiză emis la data de ……………, pe când cele provenite din cutiile nebombate nu au prezentat
nici o urmă de staniu, putându-se presupune că de fapt nu a existat un singur lot de produs, ci
două loturi (prin lot se înţelege o cantitate definită de marfă produsă în condiţii presupus
uniforme).
Examenul bacteriologic a fost, de asemenea, efectuat separat, atât asupra probelor provenite
din cutiile bombate, cât şi din cele nebombate. Examenul s-a efectuat pe frotiu* direct, din părţile
solide cât şi din cea lichidă, după termostatare, după metodele uzuale de însămânţare pe medii de
cultură aerobe şi anaerobe. Culturile au fost cercetate şi din punct de vedere al producerii de
hidrogen sulfurat, al indolului** şi al lichefierii gelatinei. După 7 zile de incubare la 37°C,
probele provenite din cutiile nebombate erau sterile, pe când cele din cutiile bombate prezentau
o încărcătură microbiană ridicată, ceea ce întăreşte convingerea existenţei a două loturi de
produse fabricate în condiţii diferite, analizele de laborator fiind valabile numai pentru
produsele aflate în cutiile nebombate.

Concluziile expertizei

1. Din analizele efectuate şi prin comparaţie cu datele înscrise în Buletinul de analiză

nr.001/124. Emis de către laboratorul furnizorului, am constatat că există două loturi de
conserve de carne în suc propriu, unul care respectă întru totul prevederile din standardul
de produs şi pentru care rezultatele analizelor de laborator coincid cu cele din Buletinul de
analiză nr. 001./223 emisa la data fabricării acestora - care nu a suferit nici un fel de
modificare calitativă pe timpul păstrării şi care este propriu consumului uman, în limita
termenului de valabilitate existent şi un al doilea lot, pentru care analizele de laborator
efectuate nu coincid ca rezultate cu cele înscrise în buletinul de analiză mai sus menţionat
– acesta prezintă o încărcătură microbiană peste limita normală, fiind impropriu
consumului uman, fapt ce a atras şi o bombare microbiologică a ambalajului; acest lot de
680 de bucăţi de conserve de carne în suc propriu a suferit deprecieri calitative ca urmare
a nerespectării condiţiilor de sterilizare la fabricaţie: fie nerespectarea temperaturii de
sterilizare, fie nerespectarea duratei acesteia;
2. Alături de aceste cutii de conserve bombate, în urma verificărilor efectuate la depozitul
societăţii X, am constatat şi existenţa unui număr de 110 bucăţi de conserve cu modificări
minore ale ambalajelor (puncte superficiale de rugină), care însă nu afectează calitatea
produsului ambalat, ci numai aspectul comercial al acestuia; apariţia acestora se poate
datora condiţiilor improprii de păstrare în depozitul societăţii X, unde s-a înregistrat o
umiditate mult peste limitele admisibile (85%); condiţiile de păstrare în depozitul

1
*Frotiu – picătură de sânge sau suspensie microbiană, care se întinde pe o lamă de sticlă, într-un strat subţire şi
omogen, pentru a putea fi colorată şi examinată la microscop (Mic Dicţionar Enciclopedic – Editura Enciclopedică
Română, Bucureşti 1972);
**Indol – combinaţie chimică heterociclică, formată dintr-un nucleu benzeic şi unul pirolic, care se extrage din
gudroane (benzopirol) (Mic Dicţionar Enciclopedic – Editura Enciclopedică Română, Bucureşti 1972).
 societăţii Y s-au înscris în condiţiile prevăzute de standard (temperatură 4….20°C şi
umiditate de 60-65%);
3. Recepţia calitativă a fost incorect efectuată, neexistând menţiuni cu privire la modalitatea
de extragere a eşantionului destinat probelor de laborator; verificările calitative nu au
inclus analize deosebit de importante în cazul produselor alimentare şi anume: examen
bacteriologic şi încercarea la termostatare; totodată nu s-a constituit şi o contraprobă care
ar fi fost importantă în cazul acestei expertize; alt fapt demn de menţionat este efectuarea
recepţiei cu două zile întârziere faţă de momentul ajungerii mărfii la destinaţie, respectiv
18.02.2018în loc de 16.02.2018
4. Rezultatele verificărilor calitative ale produsului „conserve de carne în suc propriu”
efectuate în Laboratoarele acreditate ale Catedrei de merceologie şi Managementul
Calităţii din cadrul A.S.E. Bucureşti coincid cu cele efectuate de Laboratoarele LAREX,
confirmând existenţa unui bombaj microbiologic datorat sterilizării necorespunzătoare.

Raportul a fost întocmit în 3 exemplare.

Expert Tehnic Buga Gabriel Semnătura Buga

Localitatea Chisinau Data 23.11.2020

BORDEROUL DE ANEXE

Documente operative
1. Cerere de acţionare în litigiu;
2. Contractul nr. ……./……..;
3. Anexa ………. La contract;
4. Grafice de livrări;
5. Nota de comandă din ………..

Documente de transport
1. Proces verbal de autorecepţie nr. …….../……..;
2. Factura nr. ……../……..;
3. Aviz de expediţie nr. ……../………;
4. Proces verbal de recepţie nr. ……./……...;
5. Notă de recepţie şi constatare de diferenţe nr. ……../………

Documente de transport
1. Scrisoarea de trăsură nr. ……../……..;
2. Foaia de parcurs nr. ……./……

Documente care atestă calitatea lotului de marfă

1. Buletin de analiză nr. …….../…….;
2. Buletin de analiză nr. ……../……...;
 Întrebări pentru verificarea cunoştinţelor

1. Care sunt principalele secţiuni ale raportului de expertiză prezentat în acest capitol?
2. Care sunt elementele tratate de către expert în preambulul raportului de expertiză?
3. Ce cuprinde secţiunea referitoare la procedura investigaţiilor?
4. Care au fost constatările expertului în cazul prezentat?
5. Care au fost concluziile expertizei?
6. Ce conţin anexele la raportul de expertiză?