STUDIEREA SORTIMENTULUI ŞI CALITĂŢII LAPTELUI IMPORTAT ŞI

COMERCIALIZAT ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU

Tamara Guţu, lector superior univ., (UCCM)

Dans cet article l`auteur expose les résultqts de l`étude du sortiment du lait
importé dans les magasins de Chişinău, le contenu de graisse et vient avec des
propositions concrètes concernant l`importation de ce produit en Moldova. Il est
preferable d`importer le lait stérélisé. En meme temps on récommand d`utiliser le
lait pasteurisé autohtone en vue de protéger les producteurs de Moldova.

Laptele şi produsele lactate au o mare importan pentru creşterea şi dezvoltarea

normal a organismului uman, fiind cea mai accesibil surs de protein (3,2%),
glucide (4,7%), s ruri minerale (0,7%), lipide (3,6%), vitamine (B1,B2,B6, B3, C,
PP, A, D, E), fermen i, care au o valoare biologic înalt .
Laptele este un produs ce nu poate fi înlocuit gra ie valorii nutritive. El ocup
locul II dup pâine.
Valoarea energetic a 100 g de lapte constituie 52 kcal, cu gr simea de 2,5%.
Valoarea biologic superioar a laptelui se datoreaz şi faptului c el con ine
aproape to i aminoacizii esen iali şi toat gama de microelemente.
Laptele con ine mai mult de 200 de componente. Ele variaz , în func ie de
specie, ras , alimenta ia şi vârsta animalului.
Industria mondial de producere a laptelui ocup o pozi ie de frunte în
urm toarele ri principale: SUA, India, Rusia, Germania, Fran a, Pakistan, Ucraina,
Polonia, Olanda.
inând cont de propriet ile nutritive şi biologice avansate, specialiştii
dietologi recomand ca 1/3 din necesarul zilnic de substan e nutritive ale omului s
fie satisf cut pe seama laptelui şi a produselor lactate.
Norma ra ional de consum a laptelui integral şi degresat este de 136,8 kg pe
an pe cap de locuitor. Cei mai mari consumatori de lapte sunt SUA şi Noua Zeland .
În general, consumul de lapte pe cap de locuitor constituie 93 kg lapte, aceşti indici
fiind mai reduşi în Asia şi Africa.
Studierea sortimentului laptelui comercializat în Republica Moldova constituie
un sortiment variat atât autohton, cât şi importat.
Cu toate c dispunem de un sortiment autohton destul de variat de lapte,
Republica Moldova import destul de mult lapte.
Principalele ri importatoare de lapte în Republica Moldova sunt: Ucraina
(lapte de b ut „Na Zdorovie”, „Burenca” cu gr simea – 0,5%, 1,5%, 2,5%, 3,2%,
6,0%), Polonia (lapte „Vipasi One/Mlecovita” - 0,5%, 1,5%, 2,0%, 3,2%), Rusia
(lapte de b ut „Campina”, „Domic v Derevne”, „Parmalat”, „Veselii Molocinic”,
17
„Biomax îmbog it cu vitamine” - 0,5%, 1,5%, 1,8%, 2,5%, 3,2%, 3,5%, 6,0%),
Germania (lapte sterilizat „Milch”- 2,5%, 3,2%, 6%).
Cea mai mare pondere a sortimentului importat de lapte îl ocup Rusia fiind
urmat de Ucraina, Polonia, Germania.
Dat fiind faptului c laptele este un produs uşor alterabil, laptele importat
este prelucrat termic la o temperatur de peste 100 grade C (sterilizat), ceea ce d
posibilitatea de a prelungi durata p str rii.
Ca obiect de cercetare au fost selectate urm toarele probe de lapte importat
în magazinele din mun. Chişin u „Green Hills, „Fidesco”, „Magazinul Nr.1”,
„Fourchette”:
- lapte „Na Zdorovie” 2,5%, produc tor Ucraina;
- lapte „Campina” 3,5%, produc tor Rusia;
- lapte „Domik v Derevne” 0,5%, produc tor Rusia;
- lapte „Mlecovita” 3,2%, produc tor Polonia;
- lapte „Milch” 3,2%, produc tor Germania.
La sortimentul susindicat de lapte s-au determinat indicii organoleptici şi
fizico-chimici în baza documentelor normativ tehnice.
Indicii organoleptici a sortimentului de lapte studiat
Tabelul 1
Denumire Aspectul Gustul şi
Consistenţa Culoarea
laptelui exterior mirosul
1 2 3 4 5
Lichid omogen, Alb uniform
lapte „Na Caracteristic
pu in vâscos, f r cu nuan
Zdorovie” lichid pentru lapte, f r
fulgi de protein uşoar g lbuie
2,5%, netransparent gust str in cu un
şi îngr m diri de gust uşor de fiert
globule de gr sime
1 2 3 4 5
Lichid omogen, Caracteristic
lapte vâscos, f r fulgi pentru lapte, f r
„Campina” lichid Alb cu nuan
de protein şi gust str in cu un
3,5%, netransparent de crem
îngr m diri de gust exprimat de
globule de gr sime fiert
Caracteristic
„Domik v Alb uniform
lichid pu in pentru lapte, f r
Derevne” 0,5% transparent Lichid omogen cu nuan
gust str in cu un alb strie
gust uşor de fiert
Lichid omogen, Caracteristic
lapte vâscos, f r fulgi pentru lapte, f r Alb cu nuan
„Mlecovita” lichid de protein şi gust str in cu un de crem
3,2% netransparent îngr m diri de gust pronun at de
globule de gr sime fiert
Lichid omogen,
Caracteristic
vâscos, f r fulgi Alb cu
lichid pentru lapte, f r
„Milch” 3,2% de protein şi nuan de
netransparent gust str in cu un
îngr m diri de crem
gust uşor de fiert
globule de gr sime
18
 Indicii fizico-chimici a sortimentului de lapte studiat
Tabelul 2
Conform DNT (GOST R
De facto
52090-2003)

Denumire Conţi-
Densi- Conţinutul
laptelui nutul de Acidita-
Densitatea Aciditatea tatea de
grăsime, tea °T,
g/cm3, nu °T, nu mai g/cm3, grăsime,
%, nu nu mai
mai puţin mult nu mai %, nu mai
mai mult
puţin puţin
puţin
Lapte de
băut „Na
1,028 21 2,5 1,029 20 2,51
Zdorovie”
2,5%,
Lapte
„Campina” 1,027 21 3,5 1,027 19 3,5
3,5%,
Lapte
„Domik v
1,029 21 0,5 1,031 21 0,55
Derevne”
0,5%
Lapte
„Mlecovita” 1,028 21 3,2 1,028 19,5 3,22
3,2%,
Lapte
„Milch” 1,028 21 3,2 1,029 18 3,2
3,2%

Analizând rezultatele ob inute, putem trage urm toarele concluzii:

1. La studierea sortimentului de lapte, importat în magazinele mun. Chişin u, s-a
constatat c cel mai preferat lapte este „Domik v Derevne” cu con inutul de
gr sime de 0,5% şi „Veselii Molocinic” cu gr simea de 1,5%.
2. Rezultatele ob inute la determinarea calit ii laptelui importat, în general,
corespund STAS-ului dup indicii organoleptici şi fizico-chimici.
3. În urma cercet rilor efectuate a laptelui importat de peste hotarele Republicii
Moldova, se propune:
a) de a se produce lapte autohton cu un con inut de gr sime mai mic (0,3%, 0,5%
degresat şi mai pu in gras 1,2%, 1,8-2%), pentru c acest sortiment de lapte se
bucur de o preferin mai înalt .
b) Pe lâng avantajul de o p strare mai îndelungat , laptele sterilizat are unele
dezavantaje în compara ie cu cel pasteurizat, şi anume: sub ac iunea temperaturilor

19
 înalte substan ele proteice sufer transform ri profunde ireversibile, schimbarea
par ial a lactozei (apari ia brunific rii), s rurile minerale sufer unele modific ri
prin sc derea solubilit ii, distrugerea complet vitaminelor şi a enzimelor.
c) Aşadar, recomand m de a consuma lapte pasteurizat autohton, protejând astfel
produc torii de lactate din Republica Moldova.

Bibliografie:
1. Musetescu E., Onutu N., Felea , и F. Merceologia produselor
alimentare. - Bucuresti: Editura Didactica şi Pedagogica, 1970
2. Paunescu Carmen. Lucrari aplicative la merceologia alimentara; ASE Bucuresti:
ASE, 2000
3. V. Guzun ş.a., Industrializarea laptelui Chişin u: Editura „Tehnic – Info”,
2001.
4. - . и и и , и
.– , 1980.
5. P unescu C. Lucr ri aplicative la merceologia alimentar , Editura ASE,
Bucureşti, 2000.
6. GOST 5867-90 Lapte şi produse lactate. Metodele de determinare a con inutului
de gr sime.
7. GOST 3624-92 Lapte şi produse lactate. Determinarea acidit ii.
8. GOST 3625-84 Lapte şi produse lactate. Determinarea densit ii.

Recenzenţi: I.Panfil, dr., conf., univ. (ASEM)

A.Handrabur, lect. sup.univ. (ASEM)

20