1) Sociologia medicala 

este o sociologie de ramura care studiaza sanatatea si boala ca experiente

umane, institutiile sociale din domeniul medical, natura profesiei medicale si relatiile medic-pacient.

2 ) In opinia lul Jean –Claude Guynot, sociologia medicala are 3 obiective principale:

-          obiectivul medical- sociologia este o disciplina anexa care completeaza cunostintele medicilor in
medicina; sociologia sprijina medicina in detectarea mecanismelor sociale responsabile de mentinerea
sanatatii;
-          obiectivul economic- sociologia medicala isi propune realizarea unor cercetari pentru
deternminarea costurilor ingrijirilor medicale, consumul de medicamente si cheltuielile pentru sanatate;
-          obiectivul sociologic- prin analiza problemelor de sanatate este vizata cunoasterea societatii.

3) Medicina sociala( igiena sociala)-ramura a stiintei medicale care are ca obiect de studio optimizarea
actiunilor cu character profilactic de masa, evaluarea necesitatilor de ocrotire  a sanatatii, determinarea
unor masuri de imbunatatire a retelei medicale ; se ocupa de analiza statistica a morbiditatii.
Sociologia in medicina se ocupa cu structura organizatorica, relatiile dintre roluri, sistemul de valori al
profesiei medicale; presupune intergrarea conceptelor si tehnicilor sociologice si aplicarea lor in
medicina; utilizeaza sociologii ca si colaboratori ao medicinei in problemele medicale.

4)  Cauzele sociale ale dezvoltarii sociologiei medicale ca stiinta au fost:

-          recunoasterea importantei factorilor sociali in etiologia bolilor cum ar fi:calitatea relatiilor
individului, calitatea mediului de viata;
-          aparitia spitalului modern- spitalul devine o institutie complexa si puternica, cu mijloace eficace
de diagnostic si tratament si in acelasi timp un “centru de inovatie”;
-          medicalizarea societatii- tipurile de patologii cu care se confrunta oamenii au devenit tot mai
numeroase si mai variate prin introducerea unor manifestari ce se afla la limita dintre sanatate si boala;
-          stressul, oboseala si starile psihice cu tenta depresiva si alte manifestari au ajuns sa fie
considerate si tratate ca boli;
-          modelul medical este aplicat si la probleme cum ar fi: drogurile, homosexualitatea, devianta,
alcoolismul, tabagismul si multe altele;
-          implementarea unor noi servicii medicale si cresterea numarului de medici, elaborarea unor legi
privind protectia populatiei, precum si analizarea unor probleme cu conotatii juridice si etice cum ari fi:
transplantul de organe, clonarea, fecundarea in vitro, etc.;
-          trecerea de la medicina practicata in mod privat la cea practicata in echipe si institutionalizata;
-          schimbarea profilului demografic al populatiei; cresterea procentului de varstnici, prelungirea
duratei de viata;
-          schimbarea modului de finantare in medicina;
-          schimbarea rolului traditional al medicilor prin specializarea lor tot mai mare.

5)  Aspecte sociale ale sanatatii si bolii

  Conceptiile despre sanatate si boala au variat foarte mult de-a lungul timpului in functie de
mentalitatea epocilor. Reprezentarile despre boala si sanatate precum si modul de raportare la acestea
au fost influentate de conceptii religioase, de gradul de dezvoltare a stiintelor, de superstitii sau
prejudecati, dar si de fenomenele sociale de amploare ce au adus schimbari majore in modul de
intelegere al lumii.

1. medicina primitiva- desi se considera ca bazele actului medical au fost puse cu 2500 de ani in
urma de catre Hippocrate, preocupari pentru integritatea corpului au existat intotdeauna;
incercarea omului de a intelege si de a se lupa cu boala se concretizeaza in reactia magica;
magia, religia si medicina se impleteau in cadrul acestui stadium; boala era declansata mai ales
de moralitatea indoielnica a indivizilor unui popor-se considera ca incalcarea tabuurilor si a
normelor sociale era cauza principala pentru declansarea bolilor si a starilor de infirmitate.;
tratamentul aplicat era unul magic cu functie cathartica si de vindecare;
 2. medicina antica- si ea acorda un rol important factorilor sociali in declansarea unei boli; acum
castiga teren ideea de natural; se dadea o mare importanta dietei, stilului de viata si culturii
fizice; medical avea rolul nu numai de a vindeca boala ci si de a cerceta conditiile in care a
aparut aceasta; medicina antica aduce reactia confesionala ce presupune caldura umana,
sprijinul moral acordat pacientului, incurajarea; Paracelsus spunea ca iubirea este unul dintre
cele 4 fundamente ale medicinei; sanatatea este data de echilibrul fiziologic( distribuirea
echilibrata a celor 4 umori din organism: sange, flegma, bila galbena si bila neagra);

3. medicina Evului Mediu- conceptia Evului Mediu cu privire la boala este aceea ca ea este o
pedepasa data de Dumnezeu pentru pacatele omului; tratamentul se rezuma la acte de
purificare( spovedanie, flagelare, post); epoca Evului Mediu se caracterizeaza prin obscurantism
si de aceea nici nu se incerca a cauta cauzele care produc bolile umane; Biserica interzicea cu
desavarsire cercetarea medicala, astfel ca progresul medical stagneaza; precaritatea masurilor
de igiena si prevenire a bolilor au condos la explicarea marilor epidemii din epoca ce au decimat
populatia Europei de nenumarate ori; spitalul ia forma azilului(lazaretului), acesta fiind mai
degraba o institutie de izolare a bolnavilor decat de tratare a lor; apare reactia religioasa cu
privire la boala; boala era considerata a fi rezultatul posesiunii corpului uman de un spirit
malefic si in consecinta tratamentul presupunea exorcizarea.

6 )  Raportul boala-economie este evidentiat, in primul rand, prin aparitia bolilor profesionale.

Prima atestare a acestor boli are loc inca din antichitate, iar prima lucrare ce trateaza in mod
sistematic aceste boli, apare in jurul anului 1700, o data cu industrializarea. Multe ocupatii de
care societatea are nevoie sunt daunatoare sanatatii chiar si in cele mai bune conditii de igiena
la locul de munca. Incidenta bolii este mult influentata de factorii economici: conditii de locuire,
calitatea hranei, accesul la serviciile medicale. Boala si saracia formeaza un cerc vicios care se
adanceste progresiv. Raportul boala-religie- oamenii primitivi
percepeau mediul inconjurator ca fiind guvernat de forte misterioase. Pentru a supravietui ei
trebuiaiu sa se supuna unor serii de rituri si regului sociale. Boala putea fi explicate prin magie.
In medicina babiloniana se considera ca bolile sunt provocate de zei, iar sarcina medicului-preot
era de a interpreta intentiile zeului.
Boala si cultura:Boala este interpretata diferit in culture diferite. Desi boala, modificarea
patologica propriu-zisa este universala, exista totusi o multitudine de boli ce apar doar in
anumite culture. Aceste boli sunt denumite “tulburari etnice”, specifice unei etnii, cum ar fi
“amocul”, o boala psihica din Malayezia, ce se manifesta printr-o furie puternica ce degenereaza
in crima, sau “tarantismul”, o criza asemanatoare cu isteria, care apare pe un fond muzical si in
anumite conditii la femeile din sudul Italiei si din Sicilia.

7 )Boala si civilizatia:Cauzalitatea oricarei forme de patologie umana se stabileste in functie de 2

factori: zestrea genetica a individului ce poate induce boala si mediul fizic si social in care traieste.
Relatia dintre boala si civilizatie este una extreme de complexa. Orice element ce intervine in viata
individului influenteaza predispozitia sa la boala si atitudinea sa vis-a vis de aceasta.
             Konrad Lorenz in eseul “Cele 8 pacate capitale ale omenirii civilizate” considera ca cele o mari
dezavantaje aduse omenirii sunt:– suprapopularea planetei;– pustiirea spatiului vital;–competitia
interumana;–moartea simturilor;– decaderea genetica;– sfaramarea traditiei;– fenomenul de
indoctrinare;– inventarea armelor nucleare.

8) Semnificatii simbolice ale bolii

Boala are pentru fiecare dintre noi o anumikta semnificatie care priveste cauza, evolutia sau
deznodamantul ei.Capitalismul era asemanat cu tuberculoza. Homo economicus al sec XIX are
comportamente ce tin de consumul excesiv si lipsa de vitalitate. Capitalismul avansat al sec XX va
imprumuta metafora cancerului cu referire la expansiunea doctrinei. Metafora cancerului devine
deosebit de fertile in idea orasului ca spatiu al decadentei, al prabusirii.
              Kant spunea despre pasiuni ca sunt asemenea cancerului, adica incurabile.
Schopenhauer considera boala ca fiind un produs al vointei.
              Machiavelli in “Principele” face o comparative intre arta guvernarii si arta terapeutica,
elemental comun celor doua fiind preventia.
Sifilisul a fost asociat intotdeauna cu viciul iar sanatatea este incununarea virtutilor.
Sub aspect social, boala are drept consecinte pierderea rolurilor obisnuite, a unor gratificatii si a unor
moduri de comportament adaptive. Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si
psihologice, afectand intreaga viata sociala a persoanei. Ca situatie de “impas existential” ( Iamandescu,
1977), boala antreneaza o serie de servituti si restrictii, modificand modul de viata al individului.

Devianta este un tip de comportament orientate contra ordinii stabilite si inacceptabil intr-o
comunintate sau cultura; un comportament care se opune celui conventional; orice batare de la regulile
de convietuire si imperativele de ordine ale unei forme de viata colectiva.

         9)Boala a fost considerate ca o deviere a organismului de la starea normala, dar si o deviere de la
normele culturale stabilite cu privire la notiunea de sanatate.
Termenul de “deviere” a fost folosit de David Mechanic cu referire la bolile fizice si psihice. El considera
ca toate persoanele cu comportament deviant sunt bolnave. Treptat, acest termen a fost inlocuit cu cel
de delincventa. Mechanic a subliniat faptul ca intreaga conduita a bolnavului trebuie privita ca fiind
determinata de reteaua sociala in care este angajat individul decat rolurile sociale ale acestuia. A
diferentiat notiunea de suferinta ca fenomen subiectiv de cel de boala ca fenomen obiectiv din punct de
vedere biologic.
Suferinta are o dimensiune individuala si una sociala. Dimensiunea individuala se refera la faptul ca
fiecare om inceraca sa aprecieze pentru sine sensul si semnificatia simptomelor pe care le percepe.
Dimensiunea sociala subliniaza idea ca suferinta devine boala si are implicatii si asupra grupurilor din
care face parte bolnavul; boala este validate sau legitimate social prin scutirea individului de la
responsabilitatule sale normale.
           Asumarea rolului de bolnav sau pacient are loc printr-un proces de evaluare si negociere intre
individ si grupul din care face parte, constand din urmatoarele etape:
-          vizibilitatea si recunoasterea simptomelor;
-          gravitatea simptomelor;
-          efectul lor asupra activitatilor familiale, profesionale;
-          frecventa aparitiei, recurentei si persistenta simptomelor;
-          nivelul de informare, cunoastere si gradul de intelegere a evolutiei bolii;
-          interpretarile alternative care pot fi atribuite simptomelor;
-          manifestarea unor tendinte specifice ale bolnavului;
-          disponibilitatea resurselor de tratament.
Nu toate persoanele percep suferinta ca boala si nu toti isi asuma rolul de bolnav chiar daca resimt
anumite simptome.

10)Talcott Parsons- Boala ca devianta

Parsons defineste boala ca fiind o conduita devianta si sanatatea o conduita conformista. Conceptia lui
despre boala esre, de fapt, o reluare a teoriei organiciste conform careia sistemul social functioneaza in
mod analog cu organismul uman, fiecare dintre functiile sale asigurand mentinerea si adaptarea
intregului.Sanatatea este o necessitate functionala a sistemului social si orice societate manifesta un
interes primordial pentru mentinerea acesteia. Capacitatile functionale ale indivizilor sunt appreciate in
functie de standarde sau repere normative. Incapacitatea de a corespunde cu aceste standarde este
“tradusa” prin boala. Boala, conchide Parsons, este singura forma de devianta legitima, acceptata de
societate; boala nu poate fi controlata de om, acesta fiind scutit de responsabilitatile cotidiene.