Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol

Davila” din Bucureşti

Facultatea de Moașe și Asistente Medicale

CURS
Sociologie medicală

Email contact: Anul IV, semestrul 2

claudiu.ivan@umfcd.ro
 Bibliografie
• Sorin Rădulescu. (2002). ”Sociologia sănătății și a bolii”, Editura
Nemira.
• Alexandru Toma Pătrașcu. (2020). ”Povestiri despre epidemii și
vaccinuri”. Editura Humanitas.
• William C. Cockerham. (2017). ”Medical Sociology”. fourteenth
edition. Routledge.
• William C. Cockerham. (2021). ”Sociological theories of health and
illness”. Routledge.
• Alfred Bulai. (2009). Concepte fundamentale în sociologie. Editura
Paidea: București.
 Ce este sociologia?
Studiul științific al comportamentului social uman, al
relațiilor sociale, al societății umane și al rezultatelor
activităților sociale.

Dar ce înseamnă social în acest context?

Ceea ce a apărut și rezultă în urma existenței în

comun a oamenilor, ghidând acțiunea umană.
Interacțiunea umană sau raportarea la celălalt,
acțiunea în grup sau în colectivitate se derulează în
baza unor reguli, norme, valori, ritualuri, obiceiuri
sau obișnuinte care ne ghidează comportamentul.
 Rolul normelor sociale
• Norme - reguli sau modele de conduită proprii unui grup sau
unei societăți date și a căror nerespectare antrenează
sancțiuni.
• Norme sociale - așteptările și regulile de comportament
care sunt acceptate și împărtășite de membrii unei societăți
sau grup social și care sunt considerate a fi reguli sau
standarde, iar încălcarea lor poate duce la consecințe
negative, cum ar fi respingerea socială.
• Presiune socială - influența exercitată de ceilalți membri ai
unei grupuri sau societăți asupra comportamentului și a
gândirii individului; aceasta poate fi sub formă de norme
sociale, așteptări și standarde sociale, valori culturale sau
presiunea pentru conformitate.
 Despre ce este sociologia
medicală?
Un alt mod de a înțelege boala umană.
• În medicină boala este analizată prin mecanismul său
biologic declanșator și prin răspunsul chimico-biologic
care poate corecta acest mecanism.
• În sociologie boala este analizată în relație cu
comportamentul uman și situații sociale care generează
sau predispun la apariția bolii. Riscul apariției bolii este
zona de maxim interes a sociologiei medicale.
• Prevenția înseamnă un anumit comportament care
reduce riscul de apariție a bolii în organism, deci este
mai degrabă apanajul sociologiei medicale decât științei
medicale în sine.
Teoria tranziției epidemiologice

1. ”Perioada epidemiei și a foametei” – din cele mai îndepărtate timpuri până la

aproximativ anul 1800. Principalele cauze de deces erau reprezentate de bolile
infecțioase, parazitare, în contextul în care condițiile de viață predispuneau la
manifestarea plenară a acestor boli
2. ”Perioada retragerii epidemiilor” – din 1800 până în anii 1960. Este o perioada
de tranziție în care, treptat, bolile infecțioase și parazitare încep să fie ținute sub
control, prin măsuri de îmbunătățire a igienei, a sanitației, nutriției, măsuri publice
pentru sănătate, avansului tehnologiei medicale imunizării, antibioticelor și altor
măsuri inovative în medicină
3. ”Perioada bolilor degenerative, produse de oameni” în care bolile cronice,
neanticipate, precum bolile cardio-vasculare sau cancer au devenit prevalente în
explicarea deceselor – 1960-1990.
4. ”Perioada bolilor degenerative amânate”, în care boli precum cancerul și mai
ales bolile cardiovasculare provoacă deces doar la vârste înaintate, putând fi
controlate într-o bună măsură. În această stadiu devin importanți, ca factori
explicativi predominanți, alături de cancer sau boli cardiovasculare, stilul de viață
sau comportamentul individual.

Abdel Omran, 1971, în William C. Cockerham. (2021). ”Sociological theories of health and
illness”. Routledge.
 De reținut din teoria tranziției
epidemiologice
• NU peste tot pe glob stadiile menționate sau produs la
același moment de timp
• De la un stadiu la altul condițiile și comportamentul
social a devenit tot mai important ca si factor cauzal în
apariția bolii.
• În ultimul stadiu, fumatul, obezitatea, comportamentul
nesănătos, alimentația devine esențial.
• Îmbunătățirea sănătății necesită o schimbarea de
comportament.
• În fiecare stadiu apartenența de clasă, stratul social sau
poziția socială deținută a influențat riscul de a dezvolta
anumite boli.
 Despre teorie în sociologie
• Teoria este un set de afirmații explicite,
abstracte, generale, logic relaționate formulate
pentru a explica fenomene din lumea naturală
(Webster and Markovsky in Cockerham, 2021)
• O clasă sau tip de fenomene pot influența alt set
de fenomene producând anumite condiții,
comportamente sau rezultate.
• Teoriile sociologice explică comportamentul
social uman, motivațiile acestuia.
 Raportul dintre autonomia individuală/
structura socială
• Autonomia individuală (calitatea de agent al schimbării a omului)
este una din explicațiile comportamentului uman. Suntem ceea ce
decidem noi că suntem, ceea ce dorim noi să fim. Suntem exclusiv
rezultatul deciziilor noastre luate în forul nostru interior.
• Structura socială (factorii sociali, contextele sociale) este cea care
determină comportamentele umane, ceea ce suntem, cum
acționăm. Determinarea vine din exteriorul nostru, nu din interior.
Suntem ceea ce ne modelează societatea, factorii sociali.
• Sunt 2 perspective care nu sunt totalmente valide, există în ambele
perspective o doză de adevăr.
• Avem și o zonă de autonomie a deciziei individuală, însă rutele
alternative de comportament sunt limitate de structura, de ceea ce
avem la dispoziție la un moment dat.
O plajă în 1970. Nu există tatuaje, nici operații estetice, etc. Nu există
nici paturi pe plajă, umbrele, ochelari de soare și creme
autobronzante... Nu există telefoane mobile, așa că oamenii vorbesc
între ei....și cancerul de piele aștepta tăcut....