Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bolile Genetice (1) - 24796
Bolile Genetice (1) - 24796
Boli genetice
2
Impactul major al frecvenţei acestor stări
patologice în pediatrie se explică prin faptul că
transmiterea ereditară, influienţa anumitor factori
teratogeni pe parcursul perioadelor precoce de
dezvoltare ontogenetică determină apariţia
modificărilor genotipice şi fenotipice fatale la făt,
iar ulterior la copilul nou-născut.
3
Genetica este ştiinţa eredităţii şi variabilităţii
5
- sinteza unei proteine
6
Genomul uman
❖ termenul GENOM a fost introdus de Winkler în 1920, definind
totalitatea materialului genetic al unei celule sau a unui individ.
❖ este format din unirea a 2 termeni: GENa şi cromozOM
❖ reprezintă lotul haploid de cromozomi sau totalitatea nucleotidelor
situate în ADN-ul cromozomilor
Genomul uman este format din 3 mlrd. perechi de baze azotate, sau 3
mln. De kilobaze, sau 3 mii de Megabaze.
❖ cartografiere – det-rea poziţiei locilor în crm;
❖ Secvenţare determinarea secvenţelor de baze nucleotidice
7
Medic
Medic
Abordarea
genetică
8
• sunt determinate periconcepţional şi prenatal
• pot fi:
* congenitale, dar se pot manifesta la intervale ontogenetice diferite:
- prenatal (anomalii de dezvoltare din partea SNC: hidrocefalie,
spina bifida, defecte de tub neural; M.C. de cord; avorturi
spontane; sarcini stopate în evoluţie etc.)
- neonatal (anomaliile cromozomiale: boala Down etc.)
- postnatal (unele anomalii cromozomiale (sindr. Turner,
Klinefelter etc.) şi boli monogenice: fenilcetonuria, distrofia
musculară Duchenne, choreea Huntington, neurofibromatoza etc.,
amiotrofiile spinale, M.C. de cord, renale, digestive - stenoza
congenitală hipertrofică de pilor, hernia diafragmală etc.)
9
pot fi:
- ereditare, se transmit din generaţie la alta, dar nu
neapărat, deoarece pot să apară ca consecinţă a unei
mutaţii spontane, noi - mutaţie “de novo”;
- boli ce afectează reproducerea, ne fiind transmise la
urmaşi (criptorhidia, hipoplazia uterului etc.);
12
SINDROAMELE CROMOZOMIALE
13
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 X
Cariotip 46,XX
diploid = 50% matern +50% patern 14
15
Clasificarea anomaliilor cromozomiale
16
Criteriu Tip de anomalie
Momentul - constituţională
producerii - dobândită
Tipul de afectare a * numerică:
materialului genetic - echilibrate
- neechilibrate
* structurală:
- echilibrate
- neechilibrate
* disomie uniparentală (UPD)
Număr de celule - omogenă
afectate - în mozaic; himeră
Tipul de cromozom - autozomală
afectat - gonozomală
Tipul de celule - somatică
afectate - germinală 17
Sindroame cromozomiale
de număr şi de structură
18
Anomalii cromozomiale constituţionale NEECHILIBRATE (0,4% nn – 1:250nn)
• Pot fi :
– an. de număr / structură
– trisomii complete / parţiale (dup)
– monosomii complete / parţiale (del);
– omogene / mozaic
• Reprezintă anomalii de dozaj genic
• Se manifestă cu fenotip anormal:
– Întârziere de creştere pre- şi postnatală;
– ACM minore ± majore
– RM ± tulburări comportament
– Tulburări sexualizare / reproducere
• Prezintă gravitate diferită care depinde de:
– mărimea dezechilibrului,
– tipul anomaliei,
– cromozomului implicat,
– Nr. celule afectate
19
Mecanismele de producere ale poliploidiilor
20
Nesepararea gametocitelor II
21
Erori la fecundare
Dispermia Diandria
ACCIDENT în cursul:
• FORMĂRII CELULELOR SEXUALE LA UNUL DIN PĂRINŢI
– Nedisjuncţie cromozomială AI
– Întârziere anafazică AI
– Nedisjuncţie cromatidiană AII
– Întârziere anafazică AII
23
Nondisjuncţia meiotică
24
Majoritatea sindroamelor genetice (cromozomiale) la
copii sunt diagnosticate în baza unor semne şi/sau
trăsături comune (aspectul fenotipic) ale manifestărilor
clinice.
În general, multe sindroame sau boli genetice, sunt
rar întîlnite şi deaceea nu toţi medicii posedă aptitudini în
diagnosticarea acestor afecţiuni.
26
Iniţial, multe sindroame cromozomiale erau
descrise ca sindroame prin definiţie.
Ex.: sindromul Turner era original recunoscut ca
asocierea a 4 trăsături caracteristice: hipostatură,
edem, gît palmat şi amenoree primară la sexul
femenin. Ulterior, constatîndu-se cauza
etiologică a acestei boli genetice - cromatina
sexuală negativă la fetiţe, determinarea unui
cariotip 45,XO, sindromul Turner este considerat
un sindrom cu o etiologie cunoscută.
27
Sindromul Down sau trisomia 21
28
Sindromul Down sau trisomia 21
30
Cariotipul poate evidenţia:
-trisomie 21 liberă (92%), în urma non-segregării cromozomiale meiotice la mamă,
în relaţie directă cu vârsta maternă
(47, XX, +21 sau 47, XY, +21)
• 47,XX,+21
• 47,XY,+21
• 46,XX / 47,XX,+21
• 46,XY / 47,XY,+21
• 46,XX,rob(21;21)
• 46,XY,rob(21;14)
• 46,XY, i (21q)
32
47,XY,+21
33
34
46,XX,der(14;21)(q10;q10),+21
Prevalenţa trisomiilor autozomale viabile în raport cu vârsta maternă
Vârstă maternă
Trisomie 21 Trisomie18 Trisomie 13
(ani)
- hipotonie musculară
- hiporeflexie
36
profil plat, facies rotund
Ocular - hipertelorism
- epicantus
- fante palpebrale mongoloide
- pete Brushfield
- strabism
37
Craniu:
- brahicefalie
- microcefalie
- occiput turtit
- fontanele largi
limba geografică
38
47,XX(XY) +21
39
orale - macroglosie
- limba geografică
- gură frecvent
întredeschisă
- hipodonţie
- diasteme
auricular - pavilioanele
urechilor mici
- rotunde
- jos înserate
- hipoacuzie
- brahidactilie
- spaţiu de sandală
(între haluce şi degetul II de la picior)
41
Plica simiană
42
Se pot asocia următoarele
malformaţiile viscerale:
digestive:
• atrezie sau stenoză duodenală
• boala Hirschprung (megacolon)
• imperforaţie anală
• hernie inghinala
urogenitale:
• bărbaţii sunt sterili
• femeile prezintă fertilitate redusă.
43
cardiovasculare:
Dezvoltarea somatică
- statură mică
- Predispoziţie - obezitate
- tiroidite cronice
- hipotiroidism
diferite forme de leucemii
45
Evoluţie şi prognostic
- malformaţiile viscerale
- infecţiile respiratorii frecvente
- dezvoltarea leucemiei la copii şi a bolii Alzheimer la
vârstă adultă
definesc speranţa de viaţă, apreciată în
prezent în jurul vârstei de 60 de ani.
46
Sfatul genetic şi diagnosticul prenatal
diagnostic prenatal
•screening prin triplu test
•ecografie
•cu confirmarea diagnosticului prin examenul citogenetic al
amniocitelor sau a celulelor provenite din vilozităţile coriale).
47
Sfatul genetic (1)
- vârsta maternă avansată
- după naşterea unui copil afectat, riscul de
recurenţă la o sarcină ulterioară este în medie
1%
- în caz de mozaicism, riscul de recurenţă este
sub 0,1 %
48
Sfatul genetic (2)
trisomie prin translocaţie robertsoniană între
cromozomi acrocentrici neomologi, riscul
variază în funcţie de originea parentală a
anomaliei:
– mama purtătoare de translocaţie, riscul de aprox.
10 %
– tata purtător de translocaţie, riscul este de 1 %
49
50
Sfatul genetic (3)
53
Sindromul Patau
54
SINDROMUL Patau (TRISOMIA 13)
FRECVENŢĂ
55
MODIFICAREA CITOGENETICĂ
56
47,XY,+13
57
Trisomia 13 (47,XY,+13)
58
Vârsta maternă avansată constituie un factor de risc
(trisomie liberă)
Vârstă
Trisomie Trisomie Trisomie
maternă
21 18 13
(ani)
15 - 19 1:1600 1:17000 1:33000
20 - 24 1:1400 1:14000 1:25000
25 - 29 1:1100 1:11000 1:20000
30 - 34 1:700 1:7100 1:14000
35 - 39 1:240 1:2400 1:4800
40 - 44 1:70 1:700 1:1600
45 - 49 1:20 1:650 1:1500 59
Retard fizic şi mintal
47,XX (XY), +13 ♀>♂
Microoftalmie
Defecte ale craniului
Urechi deformate, surditate Hipotelorism
Pliu palmar transvers unic
Triradius axial distal Polidactilie
Defectul septului inimii Anomalii ale unghiilor
- microcefalie
- dismorfism facial:
* despicătură labio-palatină
* microftalmie
* anoftalmie
* hipertelorism
* ciclopie
61
SIMPTOMATOLOGIE
- microcefalie
- despicătură labio-palatină
dismorfism facial
* microftalmie
* anoftalmie
* hipertelorism
62
- colobom irian
- malformaţia urechilor
- hipotrofie staturo-ponderală
63
- polidactilie postaxială
- călcâi proeminent
- hernii
64
- malformaţii SNC (holoprozencefalie)
- crize epileptice
65
Cardiovasculare:
şi/sau ventricular
66
SFATUL GENETIC ŞI DIAGNOSTICUL PRENATAL
Riscul de recurenţă
- sub 1 % în caz de trisomie liberă
68
Sindromul Edwards
69
Sindromul Edwards
(Trisomia 18)
Frecvenţă
70
Modificări citogenetice
- trisomie liberă (47, XX, +18 sau 47, XY, +18) în urma
nondisjuncţiei meiotice la mamă, favorizată de vârsta maternă
avansată
71
47,XY,+18
72
47,XX (XY), +18
- hipotrofie staturo-ponderală
- hipertonie musculară
- hipoplazia unghiilor
- pliu simian
74
-dismorfism facial
* micro-retrognatism
* microftalmie
* hipertelorism
* ptoză palpebrală congenitală
* cataractă
* urechi de faun
dolicocefalie
- profil de pasăre
- occiput proeminent
75
-hernii
-malformaţii congenitale
* cardiace
* gastrointestinale
* renale
* criptorhidie
76
Evoluţie şi prognostic
77
DIAGNOSTICUL PRENATAL ŞI SFATUL GENETIC
- confirmarea diagnosticului
-analiza citogenetică cu efectuarea cariotipului
78
Sindroamele cu anomalii ale
cromozomilor sexuali
• Anomaliile cromozomilor sexuali – au o
incidenţă globală de:
– 1 la 400 nn sex masculin (47,XXY; 47,XYY)
– 1 la 650 nn sex femenin (45,X; 47,XXX)
• Fenotipuri mai puţin severe; se asociază
frecvent cu:
– întârziere în dezvoltarea pubertară,
– disgenezii gonadice (amenoreea primară-
secundară; azoospermia)
– sterilitate.
79
Sindromul Turner
• Disgenezie gonadică monosomia X, comletă
sau parţială; omogenă sau în mozaic:
45,X; 46,XX/45,X; 46,X,i(Xp); 46,X,i(Xq);
46,X,Xp-; 46,X,Xq-; 46,X,rX...
• 2% din concepţii, dar este letală în 95% din
cazuri,
• 1/2500-1/3000 din nou-născuţi de sex feminin.
80
81
Manifestări clinice
* Perioada neonatală
* Perioada prepubertară
* Perioada postpubertară
82
Perioada
neonatala
83
Întarziere majoră în creştere, ce devine
evidenta dupa 2-3 ani, şi atinge la 10 ani –
3DS (deviaţie standard) faţa de medie.
Gat scurt, palmat cu inserţia joasă a
parului pe ceafă.
Torace lat cu mameloanele mult distanţate.
84
* Hipostatură
* Amenoree
primară
* Caractere
sexuale
secundare
feminine
deficitare.
85
Persoanele îndreptate pentru diagnostic
prenatal:
Vârsta maternă < 18 ani
Triplul test anormal:
AFP – redus, estriol neconjugat – redus,
HCG – crescut.
Ecografie fetală suspectă pentru Sindrom
Turner: hygroma cysticum, hidrops fetal,
malformaţii congenitale cardiace,
malformaţii congenitale renale
86
Analiza citogenetică este decisivă
pentru diagnosticul s.Turner
87
Evoluţie şi prognostic în
s. Turner
• Depistarea precoce – permite folosirea unei terapii
eficace:
• hormon de creştere (se câştigă 6-10 cm la talia
finală),
• prepubertar, cu estrogeni, corijează deficitul de
sexualizare fenotipică.
• probleme deosebite pun copiii cu sindrom Turner care
au malformaţii cardiace sau renale – complicaţii.
• Ulterior: tiroidite autoimune, HTA, obezitate şi DZID.
• sterilitate
• Inserţia socială este de obicei bună, viaţa de familie
este posibilă.
88
Sindromul Klinefelter (47,xxy)
90
Sindromul Klinefelter
47,XXY
91
Testul cromatinei sexuale
• oferă informaţii privind numărul cromozomilor sexuali →stabilirea sexului
genetic (XX sau XY), a unor anomalii nr. cromozomi sexuali.
• test simplu, ieftin şi util în practică, în situaţii clinice bine definite.
• Diagnosticul final va fi pus însă numai prin analiza cromozomică.
• Testul cromatinei X se recomandă, în prezent, în două situaţii frecvente:
– o anomalie a organelor genitale externe (hipospadias testiculi necoborâţi
congenital, micropenis etc) sau o stare intersexuală evidentă; cromatina
sexuală va permite stabilirea sexului genetic.
– Semne clinice care ar putea evoca fenotipul unor disgenezii gonadice (în
special 45,X sau 47,XXY):
– la fete:
• hipostatură neproporţională;
• pubertate întârziată, caractere sexuale secundare reduse,
• amenoree primară sau secundară precoce;
– la băieţi:
• talie înaltă, pe seama membrelor inferioare;
• caractere sexuale secundare reduse;
• ginecomastie,
92
• testicule mici.
Corpuscul Barr – cromatina sexuală X
Nr. Barr = X - 1
93
Testul F
Cromatina sexuală Y:
- reprezintă braţul q al cromozomului Y, heterocromatină
constitutivă, în cel. somatice 46,XY sau în spermatozoizii 23,Y;
- se prezintă sub forma unui corpuscul F (fluorescent) de 0,25m
în nucleele interfazice;
- testul Feste util în identificarea crs Y (determinarea prenatală a
sexului):
NR crsY = NR corpusculilor F
46,XX – 0
46,XY – 1
47,XYY – 2
47,XXY - 1
48,XXYY – 2
46,X,i(Yp) – 0
46,X,i(Yq) – 1 (0,5m) 94
Aberaţiile cromozomiale = anomaliile
cromozomiale de structură
• Cauze:
– Acţiunea clastrogenă a unor agenţi chimici, fizici sau
virusuri în timpul replicării ADN determină rupturi în
ambele catene ale ADN urmate de reunirea anormală a
fragmentelor cromozomice;
– Existenţa unor situsuri fragile pe anumiţi crs rupturi
specifice;
– Conjugarea anormală a crs în timpul PI meiotice cu
crossing-over inegal.
95
Anomalii cromozomiale constituţionale
ECHILIBRATE
(0,43% - 1:232nn)
• Pot fi:
– translocaţii reciproce
– translocaţii robertsoniene
– inversii
• Reprezintă rearanjamente cromozomiale
• Fenotipul purtătorilor poate fi normal sau patologic determinat de
efectul poziţiei genelor pe crs. blocarea gametogenezei sau
formarea de gameţi anormali
• Reprezintă cauza tulburărilor de reproducere:
– Sterilitate
– Avorturi spontane
– nn morţi
– nn plurimalformaţi.
96
Aberaţiile cromozomiale = anomaliile
cromozomiale de structură
• Cauze:
– Acţiunea clastrogenă a unor agenţi chimici,
fizici sau virusuri în timpul replicării ADN
determină rupturi în ambele catene ale ADN
urmate de reunirea anormală a fragmentelor
cromozomice;
– Existenţa unor situsuri fragile pe anumiţi crs
rupturi specifice;
– Conjugarea anormală a crs în timpul PI
meiotice cu crossing-over inegal.
97
Mecanismele de producere ale
aberaţiilor cromozomiale
Terminală Interstiţială
101
Inversie (inv)
Paracentrică Pericentrică
102
Translocaţii (t)
103
Alte aberaţii cromozomale
104
Consecinţele translocaţiei robertsonieine 105
t(13q21q)
Sindroame submicroscopice
Sindromul Anomalia crs Manifestări clinice majore
106
Sindromul Anomalia Manifestări clinice majore
cromozomică
107
Sindrom Anomalia Manifestările principale
crs.
109
Sindromul “Cri du chat”
• deleţie importantă a braţului scurt a cz
5 (5p-)
• particularitatea plânsului copiilor
afectaţi, asemănător cu mieunatul de
pisică (datorat hipoplaziei laringelui)
• Incidenţa bolii 1:50.000 de naşteri
• prevalenţa sindromului la copii cu
retard mental este de aproximativ 1%
110
Simptomatologie
• plâns asemănător cu mieunatul de pisică (semn
patognomonic),
• deficit staturo-ponderal la naştere,
• membre cu oase metacarpiene şi metatarsiene
scurte, picior plat,
• scolioză frecventă
• malformaţii cardiace şi genito-urinare
• retard mental sever ( QI=20)
111
Simptomatologie
• dismorfism cranio-facial
• facies rotund de „lună plină”,
• hipertelorism, epicantus,
• fante palpebrale antimongoloide,
• urechi jos inserate, uneori cu trabeculi
preauriculari,
• micrognatism, dinţi vicios implantaţi,
112
113
• Evoluţie şi prognostic
Afecţiunea evoluează cu un
retard mental sever, iar
supravieţuirea este
variabilă.
115
Simptomatologie 1
• hipotrofie staturo-ponderală marcată
• dismorfism cranio-facial :
– microcefalie,
– hipertelorism,
– arcadele sprâncenare proeminente,
– rădăcina nazală lărgită ce conferă
feţei
aspect de „cască de luptător grec”,
– anomalii auriculare: urechi jos
inserate, helix plat
116
Sindromul Wolf-Hirschhorn
117
Simptomatologie 2
• retard mental sever (QI<20)
• malformaţii cardiace
DSA, DSV
118
119
120
• Malformaţii viscerale:
– cardiace: DSA,DSV, anomalii ale valv.
– gastro-intestinal: hernie ombilicala, inghinala,
diafragmatica, absenta veziculei biliare,
malrotatie intestinala etc
– genito-urinare: rinichi hipoplazici,(agenezie
renala unilateral), hidronefroza, malformatii
renale si genitale (absenta vaginului, colului
uterin, uter de dimensiuni mici ,criptorhidie,
hipospadias)
– anomalii scheletice
– imunodeficienta, susceptibilitate crescuta la
infectii
121
• Evoluţie şi prognostic. Supravieţuirea este redusă,
1/3 din copii mor în primul an de viaţă.
122
Sindromul Prader-Willi
• deleţie paternă 15q11-13 (75%),
• sau prin disomie uniparentală maternă (25%)
123
1 semnal de hibridizare pentru sonda specifică sindromului
Prader-Willi (LSI D15S11)
124
→ microdeletia 15q11-q13
Trăsături clinice
• hipotonie cu tulburări de deglutiţie
• Dismorfismul cranio-facial :
– fante palpebrale anti-mongoloide;
• mâinile şi picioarele sunt mici;
• prezintă bulimie,
• hipogonadism,
• retard mental moderat,
• tulburări de comportament,
• hipopigmentare
125
126
127
Amprentare genică (imprinting) – inactivarea
selectivă a alelei în dependenţă de originea ei
parentală
Aa Aa 128
46,XY, 15q- 46,XX, 15q-
129
Sindrom Prader-Willy Sindrom Angelman
Sindromul Angelman
• deleţie maternă 15q11-13 (95%),
• sau prin disomie uniparentală paternă (5%)
130
Trăsături clinice
• microcefalie, brahicefalie,
• prognatism,
• retard mental sever,
• tulburări de mers şi echilibru,
• absenţa vorbirii,
• tulburări de comportament,
• crize comiţiale,
• crize incontrolabile de râs,
• mişcări ataxice
131
132
Sindromul Williams
• deleţie la nivelul braţului lung al
cromozomului
7 del(7)(q11.23).
133
Trăsături clinice
• dismorfism facial caracteristic
• stenoză aortică supravalvulară,
• laxitate articulară,
• hipercalcemie,
• hipostatură,
• retard mental
134
135
Sindromul velo-cardio-facial
DiGeorge (SVCF)
• microdeleţia del(22)(q11.2) – 85%
• deleţia del(10)(p13) -15%
• Incidenţa SCVF 1:2000 -1:4000 nou-născuţi
136
137
138
Trăsături clinice
• malformaţiile cardiace
• sunt frecvente în SVCF (75-80%)
• reprezintă deseori primul semn
de diagnostic,
• Tetralogia Fallot,
• stenoza/atrezia arterei
pulmonare şi a trunchiului arterial,
• DSV
139
Trăsături clinice
• dismorfism cranio-facial
• devine mai evident cu
înaintarea în vârstă:
• microcefalie,
• faţa lungă, uneori
asimetrică (la plâns),
• arii malare şterse,
• nas lung şi proeminent,
• retrognatism
• anomaliile palatului sunt
frecvente (60-85%)
140
Trăsături clinice
• dezvoltarea psihomotorie
• dezvoltarea limbajului sunt întârziate,
141
Trăsături clinice
• statura mică (30%)
• anomalii musculo-scheletice (60%)
• anomalii urogenitale (10%)
• anomalii neurologice
142
• Evoluţie şi prognostic: 8% din bolnavi
decedează în primele 6 luni
(malformaţii cardiace, deficite imune severe)
143
Studiul cariotipului uman
Testul Metode
colorare colorare colorare în cromatinei molecular
uniformă în benzi benzi sexuale citogenetice
G,Q,R,C,T G, R X şi Y FISH,
mFISH
SKY
CGH
145
146
147
Indicaţiile analizei cromozomilor umani
• (1) Copiii cu anomalii congenitale multiple (minore/majore) asociate cu:
– tulburări de creştere prenatală,
– întârziere în dezvoltarea psiho-motorie postnatală,
– anamneza familială – tulburări reproducere.
• (2) Debilităţi mintale (indiferent de grad) de cauze nedeterminate şi/sau
tulburări de comportament – asociate cu:
– dismorfie facială,
– anamneză familială pozitivă – teste pentru X fragil).
• (3) Dacă în situaţiile (1),(2) se identifică o anomalie de structură neechilibrată
(monosomie sau trisomie parţială) se va studia cariotipul.
– părinţilor → anomaliile cromozomială echilibrată;
– rudelor gr.I
• (4) Stări intersexuale, pentru stabilirea sexului genetic (XX sau XY) sau
anomalii ale cromozomilor sexuali.
• (5) Tulburări de dezvoltare pubertară semne de disgenezie gonadică:
– spermogramă anormală (azo- sau oligospermie)
– amenoree primară sau amenoree secundară precoce.
148
Indicaţiile analizei cromozomilor umani
150