Şcoala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iaşi

Proiect
Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare
Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu demenţă în boala Alzheimer

Îndrumător,
Mihalache Alina Candidat,
Boz Andreea Elena

Promoţia 2019
1
 Îngrijirea
varstnicului
cu demenţă senila

Cuprins

2
 I. Argument
II. Îngrijirea varstnicului cu dementa senila
Obiectiv 1:
Noţiuni generale de anatomie și fiziologie a sistemului nervos
Obiectiv 2:
Demenţa
a. Definiţie
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii
Obiectiv 3:
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în ingrijirea varstnicului cu
dementa senila
a. Fișa tehnică nr. 1 Recoltarea de sânge pt analize de laborator
b. Fişa tehnică nr.2 Electroencefalograma
c. Fişa tehnică nr. 3 RMN
d. Fişa tehnică nr. 4 CT cerebral
Obiectiv 4 :
Procesul de îngrijire al unui pacient cu demenţă în boala Alzheimer
a. Interviu (culegerea datelor)
b. Nevoile fundamentale ale Virginiei Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectiv 5:
Educaţia pentru sănătate a unui pacient cu demenţă în boala Alzheimer
III. Bibliografie
IV. Anexe
Argument

3
 Demenţa este o afecţiune neurologică cu evoluţie
cronică,progresivă,caracterizată prin afectarea permanentă a funcţiei
intelectuale,ca urmare a procesului de atrofiere corticală. Scopul
prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice
pentru un pacient cu demenţă în Boala Parkinson. Problemele pe care le
poate prezenta un bolnav cu demenţă şi de care trebuie să ţină seama
asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt evidenţiate în
cele ce urmează.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1. Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a Sistemului
Nervos
Obiectiv 2. Demenţa– prezentare generală
Obiectiv 3. Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în
îngrijirea bolnavului cu demenţă în Boala Alzheimer
Obiectiv 4. Procesul de îngrijire al unui pacient cu demenţă
Obiectiv 5. Educaţia pentru sănătate la un pacient cu demenţă
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe
profesionale:
1. Urmărirea şi notarea în foaia de observaţie a funcţiilor vitale şi
vegetative.
2. Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificarea priorităţilor în
îngrijirea pacientului şi clasificarea unui plan al tuturor activităţilor de
îngrijire.
3. Cunoaşterea stilului de viaţă, a condiţiilor de trai şi de muncă, a
efectelor asupra stării de sănătate.
4. Asigurarea mediului adecvat odihnei.

4
 5. Cunoaşterea metodelor de administrare a medicamentelor.
6. Acordarea de îngrijiri pentru prevenirea complicaţiilor în diferite
afecţiuni.
7. Cunoaşterea pregătirii bolnavilor şi a materialelor necesare pentru
recoltări de produse biologice, explorări funcţionale.
8. Realizarea educaţiei în scopul prevenirii complicaţiilor si menţinerea
unui grad ridicat de sănătate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienti cu demenţă s-a
finalizat prin analiza unui caz cu demenţă în Boala Parkinson – caz pentru
care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat
problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi
fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu demenţă în

Boala Parkinson respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan
au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire,
intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea
intervenţiilor aplicate.

I. Îngrijirea bolnavului cu demenţă în boala ALZHEIMER

Obiectivul 1:

5
Noțiuni generale de anatomie a sistemului nervos
Sistemul nervos, din punct de vedere morfologic si funcţional, este constituit din
două componente: sistemul nervos al vieţii de relaţie şi sitemul nervos vegetativ.

Sistemul nervos al vieţii de relaţie - SN somatic - asigură legătura dintre organism

şi mediul extern, transformând excitaţiile, în funcţie de natura şi intensitatea
stimulilor, în senzaţii, reacţii de apărare sau de adaptare.
Sistemul nervos somatic cuprinde sistemul nervos central şi sistemul nervos
periferic.

1.Sistemul nervos central - SNC - este format din encefal şi măduva spinării.
a.Encefalul cuprinde:
- emisferele cerebrale
- diencefalul ( talamus, epitalamus, metatalamus, hipotalamus )
- cerebelul
- trunchiul cerebral ( bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal )
b.Măduva spinării
Encefalul şi măduva spinării formează axul cerebrospinal sau nevraxul.
2.Sistemul nervos periferic este format din ganglioni nervoşi şi nervi.
Din punct de vedere al localizării, deosebim nervi cranieni, motori şi micşti.

Sistemul nervos al vieţii vegetative - SNV - reglează şi coordonează activitatea

organelor interne: nutriţia, respiraţia, circulaţia, excreţia etc
Sistemul nervos vegetativ cuprinde:
- centri nervoşi situaţi în SNC
- ganglioni nervoşi şi nervi

6
În componenţa sistemului nervos vegetativ intră SNV simpatic şi SNV
parasimpatic.Ambele fomaţiuni au o porţiune situată în sistemul nervos central
( constituită din centri nervoşi vegetativi ) şi o porţiune periferică, ce cuprinde
ganglioni nervoşi şi nervi vegetativi sau fibre vegetative în componenţa altor nervi.

Cele două componente ale sistemului nervos, în permanentă conexiune morfo-

funcţională, realizează unitatea organismului şi legătura sa cu mediul ambiant.
Sistemul nervos este un sistem unitar de organe care realizează şi reglează funcţiile
senzitive, motorii şi psihice ale organismului în raport cu condiţiile variabile ale
mediului.

Noţiuni de fiziologie a sistemului nervos

Sistemul nervos îndeplineşte două funcţii esenţiale : integrarea organismului

în mediul înconjurător şi coordonarea tuturor ţesuturilor, organelor şi sistemelor
care constituie organismul.
Sistemul nervos somatic îşi desfăşoară activitatea prin acte reflexe cu centri
nervoşi situaţi în substanţa cenuşie din diferitele segmente ale nevraxului, pe baza
informaţiilor transmise prin fibrele nervoase din constituţia nervilor şi din substanţa
albă a sistemului nervos central.
Întrucât demenţa din boala Parkinson include o gamă largă de simptome
considerăm utilă o scurtă trecere in revistă a principalelor căi de transmisie
implicate în demenţă ( noradrenergice, serotoninergice şi dopaminergice).

Mediaţie noradrenergică

7
 La nivelul SNC, cel mai bogat în adrenalină, este locus coeruleus conectat
ascendent cu hipotalamusul, sistemul limbic, neurocortexul şi cerebelul şi
descendent cu nervii vegetativi bulbari.
Din punct de vedere fiziologic, noradrenalina are rol în menţinerea şi
reglarea dispoziţiei şi facilitarea funcţiei mnestice şi a performanţelor cognitive în
reglarea stării de veghe - somn şi în scăderea agresivităţii comportamentale.
Disfuncţia sistemului noradrenergic poate conduce la depresii, anxietate şi tulburări
cognitive de gravitate diferită.
În cadrul echilibrului indeterminent din neurotransmisie, o relaţie specială
este cea dintre noradrenergice şi serotoninergice, care duce la creşterea eliberării de
noradrenalină, facilitând eliberarea crescută de serotononă, ceea ce are implicaţii
deosebite în tratament.
Mediaţia serotoninergică
Serotonina este un neurotransmiţător existent în sistemul reticular, nucleii
rafeului dorsal şi median talamus, sistemul limbic, nucleul caudat, scoarţa cerebrală
şi cerebeloasă şi substanţele cenuşii medulare. La nivelul central, serotonina
participă la controlul şi reglarea unor funcţii fiziologice importante:
comportamentul alimentar, termoreglare, sistem cardiovascular, comportament
emoţional, activitate sexuală, ciclu somn - veghe, funcţiile cognitive, senzoriale şi
emoţionale.
Perturbarea sistemului serotoninergic poate produce tulburări anxioase,
inclusiv atacuri de panică, depresie, tulburări obsesiv - compulsive post-traumatic,
adicţie, schizofrenie, tulburări alimentare, tulburări de stres, demenţe, tulburări de
personalitate.
Mediaţia dopaminergică
Neuronii dopaminergici sunt grupaţi în mai multe căi cu responsabilităţi
diferite: calea nigrostriatală cu rol în controlul mobilităţii, calea mezolimbică, cu

8
rol în modularea activităţii neuro-endocrine şi a comportamentului instinctual, şi
calea mezo-cortico-frontală, cu rol de control pentru funcţiile cognitive.
Deficitul de reglare umorală a dopaminei poate produce depresie, aşa cum
afectarea neuronilor implicaţi în termoreglare, poate genera sindromul neuroleptic
malign, disfuncţia neuronilor, dar cu rol în motricitate determină boala Parkinson.

Obiectiv 2:Demenţa

a. Definiția
Demenţa este o tulburare apărută în stadiile avansate ale bolii Parkinson,
caracterizată prin deficienţe cognitive multiple,care includ scăderea
memoriei.Totuşi, conştienţa nu este afectată în demenţă, aşa cum este in
delirium.Funcţiile afectate includ inteligenţa, limbajul, rezolvarea
problemelor, memoria, învăţarea,orientarea,percepţia, atenţia, judecata,
concentrarea si abilităţile sociale.

b. Clasificarea demenţei
După criteriul cronologic demenţele pot fi:
a) Demenţe secundare
b) Demenţe presenile
c) Demenţe tardive

c.Etiologie

9
Demenţa este frecventă în stadiile avansate ale bolii Parkinson şi poate fi rezultatul
bolii în sine,comorbidităţilor sau al medicaţiei.
Alte cauze includ:
- tumori: Cerebrale primare
- traumatisme: Hematoame, Demenţa posttraumatică
- infecţii ( cronice ): Metastatice, Sifilis,Boala Creutzfeldt - Jakob, complex
SIDA - demenţă
- cardio-vasculare: Infarct unic, Infarcte multiple, Infarct mare, Infarcte
lacunare, Boala Binswanger (encefalopatii arterio-sclerotice subcorticale), tip
hemodinamic
- congenitale / ereditare : Boala Huntington, Leucodistrofie metacromatică
- psihiatrice primare : Pseudodemenţă
- fiziologice : Epilepsie, Hidrocefalie cu presiune normală
- metabolice : Deficite de vitamine, Tulburări metabolice cronice, Stări
anorexice cronice, Endocrinopatii cronice
- demenţe degenerative : Boala Alzheimer, Boala Pick ( demenţe de tip lob
frontal ), Boala Parkinson,Paralizie supranucleară progresivă , Ferocalcinoză
cerebrală idiopatică ( boala Fahr ), Boala Wilson
- demielinizare : Scleroză multiplă
- droguri şi toxine : Alcool, Metale grele, Intoxicaţie cu oxid de carbon,
Medicamente, Iradiere

d.Simptomatologie
o Cognitive: tulburari de memorie, limbaj, atentie; apraxie, agnozie, tulburari ale
functiilor executive

10
 o Non-cognitive: agitatie, irascibiliatate, agresivitate, halucinatii, idei delirante, false
recunoasteri, tulburari ale dispozitiei, dezinhibitie sexuala, tulburari de somn,
tulburari ale comportamentului alimentar

In stadiul de inceput cele mai evidente sunt tulburarile de memorie, gandire si limbaj iar
functiile motorii si controlul propriului corp sunt inca intacte. Instalarea bolii este de obicei
graduala iar primele simptome observabile sunt de regula pierderile de memorie si dificultati in a
invatat material nou. Pierderile in memoria de scurta durata pot sa ia forme diverse de la a pierde
lucruri pana la a uita mancarea pe aragaz, dar in cazurile mai severe se poate ajunge si la pierderi
din memoria de lunga durata (ex: uitarea numelor persoanelor apropiate). Modificarile sunt
subtile in acest stadiu si pot sa se extinda si asupra personalitatii pacientului, care este mai agitat
ca de obicei, se enerveaza mai usor, oboseste mai usor si nu mai face fata schimbarilor mediului.
Poate fi deasemenea afectata realizarea sarcinilor spatiale, pacientul avand dificultati in a se
orienta intr-un mediu nou si se poate chiar pierde. Durata acestui stadiu poate varia de la cateva
luni la 3-4 ani dupa care urmeaza perioada de stare, care insa nu poate fi foarte bine delimitata.

Dificultatile in limbaj se manifesta prin afazie, bolnavul avand dificultati in a intelege

limbajul, raspunde parafrazic, uita sau nu gaseste denumirile unor obiecte din viata de zi cu zi sau
nu poate pronunta numele unor persoane. In stadiul avansat pot sa apara fenomene precum
ecolalia ( repeta cuvintele pe care le aude la altii), palilalie ( repetarea continua a cuvintelor sau
sunetelor proprii) sau logoclonii ( repetarea unei silabe de la mijlocul sau finalul unui cuvant).
Un alt sector afectat ar fi cel senzorial, astfel bolnavii pot sa prezinte agnozie optica
datorita afectarii lobului occipital. Agnozia reprezinta incapacitatea de a recunoaste culorile,
formele sau fizionomiile in situatia in care functia vizuala este intacta. La inceput bolnavii
esueaza in a recunoaste obiecte uzuale precum masa, televizorul iar in stadiile avansate pot fi
incapabili in a recunoaste persoanele apropiate sau chiar propria imagine. Tot in acest sector
bolnavii pot prezenta dificultati in a identifica obiecte uzuale prin simtul tactil, in situatia in care
acest simt este intact ( nu pot identifica corect un creion tinut in mana).
Persoanele cu dementa pot prezenta deasemnea de timpuriu si apraxie ( diminuarea
progresiva a capacitatii de a executa activitati motorii obisnuite chiar daca functia motorie,
senzoriala si capacitatea de intelegere a sarcinii sunt intacte). Astfel activitati precum imbracatul,
prepararea mancarii, pieptanatul sau pornirea masinii sunt perturbate si abilitatea de a le realiza se
diminueaza progresiv.
Functia de executie este si ea afectata, iar perturbarile in acest domeniu afecteaza
capacitatea de gandire abstracta, de a face fata unor sarcini sau situatii noi sau de a procesa
informatii complexe prin acestea fiind afectata calitatea vietii de zi cu zi, capacitatea de a
functiona corespunzator in domeniul profesional etc.
In ultimul rand, trebuie sa mentionam ca dementa se asociaza si cu schimbari ale
personalitatii, defectele fiind in primul rand exacerbate, si tulburari ale dispozitiei. Bolnavii pot
manifesta comportamente sociale inadecvate situatiei, comportament sexual dezinhibat, ignorarea
igieniei corporale, apatie, izolare sociala, dispozitie depresiva care poate sau nu sa fie asociata cu
unele tulburari neurovegetative precum tulburarile de somn; anxietate. Unii bolnavi prezinta

11
reactii catastrofale, adica reactii emotionale coplesitoare la stimuli stresori minori, precum
schimbarea rutinei zilnice sau in mediu ( striga, tipa, bat cu pumnii in usa, pot fi chiar agresivi cu
persoanele apropiate sau autoagresiv etc.). Pot deasemnea sa apara idei delirante mai ales de
persecutie, infidelitate, credinte irationale cum ca lucrurile i-au fost furate sau ca rudele sunt de
fapt impostori precum si false recunoasteri ale unor persoane straine. Unii bolnavi prezinta
deasemnea si halucinatii, indeosebi vizuale .

e.Diagnostic

Criterii de diagnostic pentru dementa Alzheimer (DSM IV –R):

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin ambele:
(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori de a
evoca o informaţie învăţată anterior);
(2) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive:
(a) afazie (perturbare de limbaj);
(b)apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activităţi motorii, în dispreţul funcţiei
motorii intacte);
(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei
senzoriale intacte);
(d) perturbare în funcţia de execuţie (adică, în planificare, organizare, secvenţiere,
abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă în
funcţionarea socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de
funcţionare.
C. Evoluţia este caracterizată prin debut gradual şi declin cognitiv continuu.
D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 nu se datorează nici uneia din următoarele:
(1) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de memorie
şi cunoaştere (de ex., maladie cerebro-vasculară, maladie Parkinson, maladie Huntington,
hematom subdural, hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală);
(2) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de ex., hipotiroidismul, deficienţa de
vitamină B12 sau de acid folic, deficienţa de niacină, hipercalcemia, neurosifilisul, infecţia
cu HIV);
(3) condiţiile induse de o substanţă.
E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.
F. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa I (de ex.: tulburarea
depresivă majoră, schizofrenia).

12
f.Evoluție și prognostic

Incidenţa apariţiei demenţei este de 6 ori mai mare decât la indivizii

normali.Apariţia ei limitează şi mai mult opţiunile terapeutice ale bolii Parkinson şi
accentuează handicapul bolii.

g.Tratament
Îngrijirea pacientului cu demenţă implică o atitudine umanitară:
1. Promovarea pacientului cu demenţă implică o atitudine umanitară:
a.stimuluarea senzorială repetată;
b.antrenarea pacientului în activităţi simple, curente, de zi cu zi;
c.folosirea schemelor zilnice şi a programelor scrise;
d.orientarea permanentă în timp şi spaţiu, folosind un ceas cu cadran mare,
vizibil şi calendare mare, cu indicarea zilei, lunii.Macarea cu se4mne distinctive,
vizibile, a uşii sălii de mese ori de la salonul pacientului;
e.ergoterapie ( terapie ocupaţională )agreată de bolnav, pentru a evita
plictiseala şi lipsa de interes din partea pacientului ( care are tulburări de atenţie şi
concentrare ).
2. Comunicarea cu pacientul:
a. pacientul nu trebuie izolat;
b. folosirea ideilor concrete în comunicare;
c. mesajele verbale nu trebuie ţipate la urechea pacientului, deoarece se
produce distorsionarea sunetelor cu frecvenţă înaltă, creând disconfort;
d. se foloseşte contactul vizual faţă în faţă pentru comunicare; gesturile
simple mimate pot fi sugestuve în comunicare.
3. Încurajarea implicării familiei pentru asigurarea suportului emoţional.

13
4. Realizarea condiţiilor de igienă pentru evitarea escarelor, suprainfectările.
5. Asigurarea unei diete echilibrate, corectarea carenţelor vitaminice.
6. Compensarea insuficienţelor organice printr-un tratament adecvat.

În tratamentul vârstnicului trebuie ţinut cont de o serie de particularităţi:

a. de evitat polipragmazia;
b. supravegherea atentă a tratamentului, deoarece efectele paradoxale şi adverse
sunt mai frecvente;
c. administrarea medicaţiei conform afecţiunii la indicaţia medicului
h.Complicații
Până la una din trei persoane care suferă de boala Parkinson poate dezvolta
demenţă şi confuzie, similare celor din boala Alzheimer (ansamblul demenţelor
degenerative primare, ce se caracterizează prin apariţia unei demenţe cu evoluţie
lentă), în faza finală a bolii. Depresia poate contribui la pierderea memoriei şi la
apariţia confuziei.

Pierderea memoriei, halucinaţiile (a auzi sau a vedea lucruri, care nu există în

realitate) şi visele pline de imaginaţie pot fi uneori cauzate de medicamentele
folosite în tratamentul bolii Parkinson. Există o varietate de afecţiuni cu simptome
asemănătoare celor din boala Parkinson. Unele dintre acestea pot fi reversibile.
Obiectiv 3.
Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea
pacienților cu demenţă în boala Alzheimer
În primul rând, asistenta medicală va privi pacientul în toată complexitatea sa de
ființă bio-psiho-socială creând o ambianță în cadrul căreia valorile, obiceiurile,
religia și credința individului sunt respectate.
●Astfel, amplasează pacientul într-un salon bine aerisit cu temperatură optimă,
în care starea celorlalți pacienți evoluează spre bine pentru a-i ridica moralul.
●Asigură condiții de mediu adecvate, fără curenți de aer, surse de infecție,
zgomote deranjante, pentru a favoriza adaptarea pacientului la noul mediu.

14
 ●Asistenta medicală trebuie să dea dovadă de o manieră deosebită de
solicitudine cu care să înconjoare bolnavul deoarece el, în această postură, este
departe și despărțit de cei dragi, simțindu-se dezorientat și, în plus neliniștit de
starea sănătății lui. De aceea, rolul asistentei este de a-l primi ca pe un prieten, ca
un părinte, cu multă înțelegere, cu multă compasiune, dând dovadă de o mare
capacitate empatică, uneori punându-se ea însăși în locul lui.
●Trebuie să dea dovadă de un înalt umanism, să se poarte cordial, să fie
accesibilă, să nu fie distantă, rece, pentru ca bolnavul să se bucure de căldură
afectivă, bunăvoință și blândețe, pentru ca atunci moralul lui se va ridica și va
influența pozitiv comunicarea. Asistenta trebuie să cunoască "global" individul,
precum și comunitatea în care acesta trăiește.
●Din punct de vedere etic va ține seama, în comportamentul față de bolnav, de
demnitatea persoanei umane, promovând și respectând valorile umane, autonomia,
autodeterminarea, luarea deciziilor, intimitatea, integritatea fizică și psihică,
încrederea, adevărul și justiția.
●Informează și stabilește împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de
sănătate.
●Aplică procesul de nursing.
●Stabilește gradul de autonomie și de dependență a pacientului.
●Încurajează pacientul să comunice cu personalul medical și cu cei din jur.
●Asigură igiena și încurajează pacientul să se spele ori de câte ori este nevoie.
●Informează pacientul în legătură cu importanța menținerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
●Ajută pacientul să-și mențină tegumentele și mucoasele curate.
●Protejează patul pacientului cu mușama și aleză.
●Schimbă lenjeria de pat și de corp.
●Analizează preferințele pacientului în ceea ce priveşte alimentaţia.
●Servește pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate,
prezentate atrăgător.
●Explică rolul odihnei și al somnului în procesul de refacere al organismului.
● Asigură repausul fizic și psihic al pacientului.

15
 ● Măsoară funcțiile vitale ale pacientului (P,r, t , T.A.), diureza, scaun, greutate
corporală și le notează în foaia de temperatură.
● Asistenta medicală întocmește formele legate de internarea și externarea
pacientului, ține la curent evidențele administrative și medicale ale acestuia, notând
în foaia de observație.
●Pe baza indicațiilor prescrise de medic în foaia de observație, pregătește
condica de medicamente, formulează regimul dietetic al bonlavului, administrează
medicamentele și supravegheaza efectul lor, semnalând medicului orice schimbare
ivită în starea bonlavului.
●Conștientizează pacientul asupra importanței regimului alimentar, astfel se vor
reduce alimentele bogate în sare, proteine de origine animală, calciu, ceaiul,
cacaua, ciocolata, smochinele, sparanghelul, spanacul, cartofii, sfecla, agrișele,
prunele.
●Hidratează pacientul cu peste 2l pe zi.
●Pregătește pacientul fizic și psihic pentru recoltarea sângelui și a urinei
explicând, pe înțelesul acestuia necesitatea intervenției obținând și consimțământul.
●Montează un cateter periferic intravenos pentru administrarea soluțiilor
medicamentoase.
●Administrează conform prescripției medicului medicamentele;
●Pregătește pacientul fizic și psihic pentru radiografia reno-vezicală simplă,
explicând, pe înțelesul acestuia necesitatea intervenției obținând astfel și
consimțământul.
●Calculează bilanțul lichidian ingesta-excreta în 24 de ore.
●Informează aparținătorii asupra stării de sănătate a pacientului și îi învață să
nu-i aducă vești proaste care îl vor neliniști.
● Pregătește pacientul fizic și psihic pentru eventualele proceduri, explicând pe
înțelesul acestuia necesitatea fiecărei proceduri.
●Evaluează eficacitatea procedurilor, rezultate aşteptate/dorite: pacientul nu
acuză stări neplăcute, medicamentele au fost administrate fără incidente, este
cooperant şi demonstrează înţelegerea informaţiilor primite.

16
 a.Fişa tehnică nr.1

Recoltarea de probe de sânge pentru analize de laborator

Definiţie: Recoltarea sângelui este o funcţie delegată a asistentei medicale

efectuată la indicaţia medicului.
Scopul: recoltare de probe de sânge pentru analize de laborator
Pregătirea materialelor necesare:
• mănuşi,vacutainere adecvate tipului de analiză;vacuumurile de
aspiraţie sau cu vid înlocuiesc eprubetele şi au avantajul că aspiră
exact cantitatea de sânge necesară analizei de laborator, aspiraţia se
face până la semn;
• holder, ace speciale cu două capete pt adaptare la holder, de calibru
21 - 22G
• soluţie de dezinfectat, alcool sanitar, Betadină, tampoane de vată
• garou, etichete adezive, câmp protector
• suport pentru braţul pacientului - scaun cu spătar special; stativ -
suport pentru vacutainere;
• plasture pentru evitarea sângerării ulterioare şi suprainfectării;

Pregătirea pacientului:
Pregătirea psihică:
- informare, explicare, obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării;
Pregătirea fizică:

17
- poziţia pacientului la recoltare poate fi şezândă cu braţul în extensie şi supinaţie
sau decubit dorsal ;
- alegerea locului de puncţie venoasă prin inspecţia venelor de la plica cotului ,
venele antebraţului sau pe faţa dorsală a mâinii;
- se vor evita locurile de puncţie unde sunt afecţiuni dermatologice;

Execuţia tehnicii
Asistenta se spală pe mâini, se usucă, îşi pune mănuşile;
-pregăteşte vacutainerele pentru analizele cerute; desface eticheta care sigilează
acul de recoltare, îndepărtează teaca protectoare la capătul care va fi introdus în
holder şi fixează acul prin înşurubare în filetul holderului;
- aplică garoul la 5 - 8 cm deasupra locului puncţiei ;
- dezinfectează tegumentul cu un tampon de vată îmbibat în alcool;
- îndepărtează teaca protectoare de la ac;
- cu mâna dreapta va ţine holderul cu acul cu bizoul în sus;
- fixează tegumentul cu policele şi indexul mâinii nedominante la 2 -3 cm de locul
ales;
- se pătrunde cu acul la început oblic prin piele ,apoi înaintează în axul longitudinal
al venei;
- se umple pe rând vacutainerele
- toate recoltările se fac cu garoul aplicat excepţie face VSH-ul care se recoltează
fără;
- vacutainerele cu anticoagulant se vor roti prin balansare pentru omogenizarea
sângelui cu anticoagulant;
- după ce s-au recoltat toate analizele, se extrage acul sub un tampon de vata; se
face compresiune asupra locului puncţionat câteva minute fără a se flecta braţul;

18
- se completează biletul de trimitere la laborator şi se transportă imediat
vacutainerele;

Incidente si accidente
Accidentele declanşate de puncţia venoasă pot fi:
-hematom prin infiltrarea cu sânge a ţesutului periveno-se retrage acul şi se
comprimă locul 1-3 minute.
-perforarea venei- se retrage acul.
-ameţeli,paloare,lipotimie,colaps-se întrerupe puncţia şi se acordă ajutor de
urgenţă,se anunţă medicul.

Îngrijirea pacientului după tehnică:

În cazul unei afecţiuni sau tratament cu scăderea coagulării, se recomandă
o compresie mai îndelungată pe locul puncţiei.

Va sta în repaus câteva minute şezând sau decubit dorsal, se

supraveghează starea generală, poate să servească micul dejun dacă nu
sunt contraindicaţii.

Reorganizarea locului
Selectarea deşeurilor rezultate.

Observaţii
Pentru evidenţierea venelor se pot face şi mişcări circulare cu braţul,se poate
introduce mâna în apa caldă. Pentru punctia venelor jugulare,pacientul se aşează
transversal pe pat, cu capul atârnând la marginea patului. Prin puncţie venoasă se
pot fixa şi catetere transcutanate.

19
 b.Fişa tehnică nr.2
Electroencefalograma ( EEG )

Definiţie: EEG reprezintă înregistrarea grafică a activităţii electrice a

creierului cu ajutorul unor electrozi plasaţi pe pielea capului.Biocurenţii de la
nivelul scoarţei cerebrale sunt captaţi, apoi amplificaţi cu ajutorul aparatelor numite
electroencefalografe şi înregistraţi pe o bandă de hârtie sub formă de grafic.

Pregătirea materialelor necesare:

Pregătirea psihică:
- Informare, explicare, pentru obţinerea acordului şi a cooperării în timpul
procedurii
Pregătirea fizică:
- se va sfătui pacientul să se spele pe cap cu o zi înainte de examen;
- medicul va recomanda întreruperea tratamentului cu sedative sau hipnotice cu 2 -
3 zile înainte, dacă pacientul urmează astfel de terapii;
- poziţia pacientului va sta şezând pe scaun sau decubit dorsal cu capul uşor ridicat;
este necesar ca pacientul să fie relaxat şi liniştit; de aceea EEG se efectuează în
camere liniştite fără zgomot;

Tehnica înregistrării

20
Se conectează pacientul în circuitul aparatului cu ajutorul cablurilor care au la
capete electrozi.
- se îndepărtează părul sau se fixează cu ajutorul unei agrafe pentru a se aşeza
electrozii pe pielea capului;
- se aplică o pastă sau un gel de contact bună conducătoare de electricitate
- se fixează electrozii pe pielea capului în perechi la distanţe aproximativ egale
astfel:
a. 2 în regiunea frontală unul la dreapta celălalt la stânga liniei mediene
b. 2 la mijlocul distanţei dintre tragus şi sutura craniană la nivelul zonei motorii
c. 2 deasupra regiunii parietale; 2 temporali şi 2 occipitali
Electrozii bazali au formă alungită şi se introduc unul în cavitatea nazałă, altul în
conductul auditiv extern.
Se sfătuieşte pacientul să nu se mişte în timpul înregistrării.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
• Se îndepărtează electrozii şi gelul conductor;
• Se aruncă deşeurile în funcţie de riscul biologic;

Interpretarea: EEG unui om sănătos înregistrat în condiţii de repaus fizic şi psihic

este format dintr-o serie de unde care se definesc alfa, beta, teta ca fiind normale,
unda delta apare normal numai în diferite faze ale somnului.
Apariţia ei în stare de veghe este patalogică.
EEG se utilizează în diagnosticul diferenţial al unor forme de epilepsie, infecţii
neurologice, traumatisme craniocerebrale, hematom subdural, leziuni vasculare
cerebrale, tumori cerebrale,coree.

c.Fişa tehnică nr.3

21
 RMN

Definiţie: RMN-ul se foloseşte pentru investigarea organismului a câmpului

magnetic creat de unde electromagnetice.

Pregătirea pacientului

Psihică: informare, explicare, obţinerea acordului şi a colaborării în timpul

examinării;
Fizică: - poziţia pacientului în timpul examinării va fi decubit dorsal pe masa
mobilă a aparatului care se va introduce în interiorul electromagnetului (tunel); în
dreptul capului se va plasa o antenă care trimite unde eletromagnetice în vederea
obţinerii de imagini.
- se va îndepărta obiectele metalice de la pacient bijuterii, curele, catarame, broşe
etc
- se va conecta un microfon în dreptul gurii pacientului prin care va comunica cu
medicul în timpul examinării;
- se atenţionează pacientul să nu se mişte, să nu se sperie de zgomotul emis de
undele magnetice.
Medicul va înregistra imaginile obţinute pe secţiuni şi în diferite planuri.
RMN cerebral se poate efectua şi cu ajutorul substanţei de constrast introdusă I.V.
Sunstanţa de contrast se numeşte Gadoliniu , nu conţine iod şi nu dă reacţii
alergice.

d.Fişa tehnică nr.4

Tomografia computerizată

22
 Definiţie
Tomodensitometria cerebral ( tomodensitometria cranio – encefalică ) este un
examen radiologic care are drept scop studiul cutiei craniene şi a creierului.
Indicaţii
- Depistarea malformaţiilor cerebrale, ale vaselor de sânge ( malformaţii
arteriale sau venoase, hemoragii cerebrale, ischemie arterial );
- Depistarea tumorilor cerebrale;
- Depistarea leziunilor cerebrale ca urmare a traumatismelor craniene;
- Studierea cu precizie a urechii interne şi medii, a globilor ocular, a nervului
optic şi a glandei hipofize care se află la baza creierului.
Tehnica
Spre deosebire de radiografiile clasice, care folosesc fasciculul stabil, la CT
se foloseşte un fascicule de raze X mobil care se învârte în jurul capului, cu
ajutorul unui ordinator se obţin imagini pe secţiuni care se înregistrează pe
un film radiologic sub formă de mici clişee radiologice, iar pentru o mai
bună vizualizare a imaginilor tomografice se poate efctua şi cu substanţă de
contrast administrată intravenos.
Pregătirea bolnavului
Psihică - se informează pacientul se ia consimţământul, este interzis la
femeile însărcinate;
Fizică: - pacinetul este anunţat să nu mănânce, să nu fumeze, să nu bea apă
sau alte lichide cel puţin cu 6 ore înainte de examen;
- Se testează sensibilitatea pacientului la substanţa de contrast; dacă are stări
alergice la medicamente în general pentru a se lua măsuri terapeutice ce se
impugn;
- Se aşează pacientul pe masa radiologică mobilă în decubit dorsal, nu este
necesar să fie dezbrăcat;
- Se pregăteşte numai locul, se dezinfectează tegumentul de la nivelul plicii
cotului pentru injecţia IV ;
- Se injectează substanţa de constrast de către asistentă prin introducerea în
venă a unei branule sau flexule sau cateter;

23
 La indicaţia medicului, asistenta va injecta substanţa de contrast în cantităţi
mici la diferite interval de timp.
Pacientul este înştiinţat că va simţi o uşoară căldură în momentul injectării
care este trecătoare.
Pregătirea materialelor
- Substanţa de contrast fiole IOPAMIRO sau Ultravist;
- Seringă sterilă de unică folosinţă de 10 – 20 ml capacitate;
- Canulă venoasă, tampoane de vată;
- Alcool medicinal sau alcool iodat, garou;
- Medicamente antialergice recomandate;
- Mănuşi 2-3 perechi.
Pregătirea pacientului
Se introduce pacientul (capul ) cu masa mobilă în tunel care are un inel cu o
deschidere cu diamentrul de 50 cm, în interior unde sunt aparate emiţătoare
de raze X.Medicul radiolog recomandă pacientului să stea nemişcat în timpul
înregistrării, deoarece se produc modificări ale imaginii dând eroare de
diagnostic.Se realizează 10 filme radiologice înainte de introducerea
substanţei de contrast şi după introducerea acesteia în venă.
Examenul durează 30-45 minute cel mult.Asistenta va retrage masa din tunel
când se termină examinarea şi se va extrage canula din venă, comprimându-se locul
câteva minute şi aplică un pansament steril.
Îngrijiri după
- TC nu este dureroasă, nu există risc mare de irdaiere cu raze X deoarece se
foloseşte o mică cantitate;
- Bolnavii pot avea dureri mari de spate de la statul în decubit dorsal pe masa
dură mai mult timp
- Pacienţii cu reacţii alergice pot face investigaţii numai după ce medical le
recomandă un tratament antialergic înainte cateva zile şi după.
La bolnavii cu suferinţe renale se recomandă consum de lichide câteva zile
după examen.Rezultatul se va da in 24 h.

24
Obiectiv 4.
Procesul de îngrijire al unui pacient cu hipotiroidie
A. DATE RELATIV STABILE
NUME: S
0PRENUME: I
VÂRSTA: 82 ani
SEX : M
RELIGIE: ortodoxă
LIMBA VORBITĂ:.română
DOMICILIU: Bacău
OCUPAŢIA: casnic
GRUP SANGUIN: .O I….Rh……pozitiv
AHC: HTA
DEFICITE SENZORIALE: da
ALERGII: nu
OBICEIURI: -
ÎNĂLŢIME: 1,83 cm
B. DATE VARIABILE
T.A. – 130/70 mmHg
A.V. – 54 bătăi/minut
PULS – 54 pulsaţii/minut
TEMPERATURA – 36,2°C
RESPIRATIE – 19 respiraţii/minut

25
GREUTATE –83 Kg
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Boala Parkinson în stadii avansate, cu apariţia demenţei, incontinenţă
urinară,anxietate, confuzie, scădere ponderală, bradicardie, piele uscată la nivelul
coatelor şi genunchilor.
Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Nevoile Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

fundamentale independenţă dependenţă
1. A respira şi a Respiraţie silenţioasă, Extremităţi Diminuarea mobilităţii
avea o bună ritmică, fără efort, pe cianotice datorate
circulaţie. nas; circulaţiei
Coloraţie normală a deficitare
tegumentelor.
2. A bea şi a Alimentaţie şi Dificultate în Atitudine rigidă;
mânca. hidratare adecvate împlinirea nevoii Tremurătura parkinsoniană;
vârstei şi activităţii. de a bea şi a mânca
3. A elimina. Tranzit fiziologic Dificultate în Incontinenţă urinară
normal; împlinirea nevoii
Micţiuni normale; de a elimina
Stare de confort.
4. A se mişca şi Mişcări ample, Dificultate în a-şi Atitudine rigidă,corp
a păstra o nedureroase; păstra o bună anteflectat,cap,antebraţe şi
bună postură. Articulaţii mobile; postură genunchi uşor flectaţi;
Postură adecvată; Mimică inexpresivă;
Normotonie. Mers rigid;
Tremuratura parkinsoniană;
5. A dormi, a se Nealterarea somnului Dificultate în Confuzie;
odihni. şi odihnei; realizarea Anxietate ;
Număr de ore de necesarului zilnic
somn corespunzătoare de odihnă
vârstei şi activităţii,
somn liniştit, stare de
relaxare.
6. A se îmbrăca Deprinderi corecte, Dificultate în a se Atitudine rigidă;
şi dezbrăca. îmbrăcăminte curată, îmbrăca/dezbrăca Tremurătura parkinsoniană;
adecvată rolului şi
temperaturii mediului

26
 ambiant;
Se îmbracă/dezbracă
singur/ă.
7. A menţine Piele curată, îngrijită, Dificultate în Mers rigid;
tegumente şi integră, fanere curate realizarea igienei Atitudine rigidă;
mucoase şi intacte. personale; Tremurătura parkinsoniană;
curate şi
îngrijite
8. A păstra T = 36,5 ºC Dificultate în Circulaţie periferică
temp. Coloraţie normală a asigurarea unei deficitară;
corpului în tegumentelor; temperaturi optime Cianoză;
limite Piele uscată, fără şi a unei coloraţii
normale. transpiraţii, fără normale a
modificări ale stării tegumentelor.
de cunoştinţă şi ale
funcţiilor vitale.
9. A evita Vulnerabilitate faţă Confuzie;
pericolele. de pericole (parţial Anxietate;
dependent). Limite cognitive;
10. A comunica. Debit verbal facil, Comunicare Limite cognitive;
ritm moderat, limbaj ineficientă ; Anxietate.
clar şi precis; Confuzie;
Gesturi şi posturi Dezorientare.
adecvate.
11. A se realiza. Dificultate în vede- Perturbarea activităţilor
rea realizării de cauzate de boala sa.
sine;
Sentiment de
neputinţă.
12. A se recrea. Dificultate în a Dificultate de adaptare
îndeplini unele senzorială,cognitivă,motorie
activităţi recreative, la situaţiile în care este pus.
de grup, uneori
apărând chiar
refuzul,
descurajarea.
13. A învăţa. Dorinţă, interes Dificultatea de a Limite senzoriale, cognitive .
pentru a învăţa, învăţa
achiziţie de
cunoştinţe, achiziţie
de noi atitudini şi
abilităţi pentru a-şi
menţine sănătatea.

27
14. A-şi practica Participă la ceremonii
religia. religioase;
Are libertate deplină
de acţiune şi sănătate
mentală optimă;
Participă la fapte de
umanitate.

28
 Plan de nursing

Data Problema de Obiectivele Intervențiile aplicate Evaluarea

îngrijire îngrijirii îngrijirilor

16.04- Alterarea circulaţiei Pacientul să Monitorizez funcţiile vitale tensiunea 16.04.2015

20.04 din cauza prezinte o arterială, pulsul, respiraţia, culoarea Pacientul prezintă
deficitului circulaţie tegumentelor şi mucoaselor si notez valorile un ritm cardiac de
periferic,imobilităţii adecvată. obţinute în foaia de temperatură. 54 b/min
Educ pacientul să se îmbrace adecvat.
Asigur condiţii optime de mediu, urmăresc 18.04.2015
ca atmosfera din jurul pacientului sa fie
calmă. Pacientul prezintă
- recomand pacientului activităţi care să-i un ritm cardiac de
pună circulaţia în mişcare. 64 b/min
- învat pacientul să evite consumul excesiv
de sare şi grăsimi , să consume alimente
bogate în vitamine, zarzavaturi şi fructe.
- sfătuiesc pacientul să evite stresul,
expunerea la frig sau temperatura prea 20.04.2015
ridicată.
- administrez medicaţia prescrisă de medic Pacientul prezintă
şi urmăresc efectele acesteia un ritm cardiac
- aplic tehnici de favorizare a circulaţiei, adecvat.
efectuez exerciţii pasive şi active, masaj al
extremităţilor.
- sfătuiesc pacientul să continue tratamentul

29
 medicamentos atâta timp cât e necesar.
- educ pacientul să se prezinte la medic ori
de cate ori observă vreo schimbare in
starea sa de sănătate
-ajut pacientul în satisfacerea nevoilor
fundamentale
- pregătesc pacietul pentru examinările
paraclinice şi îl insoţesc la aceste examinări.
Am recoltat:
- HLG; VSH; Uree; glicemie; TSH, TC:
Alterarea Pacientul sa aibă - îi explic pacientului importanţa unei Pacientul s-a
alimentaţiei în un aport alimentaţii adecvate şi necesitatea unei hidratat şi alimentat
deficit datorită alimentar hidratări corespunzătoare. pe perioada
bolii sale adecvat. - determin funcţiile vitale şi vegetative. spitalizării conform
indicaţiilor.
- calculez bilanţul ingesta-excreta pe 24 de
ore.
- administrez pacientului alimentatie pasata,
semisolidă
- sustin pacientul şi îl încurajez oferindu-i
un mediu de securitate
- încerc sa aflu preferintele culinare ale
pacientului pentru a îi oferi acestuia Nu a prezentat
alimentele preferate în raport cu necesităţile semne de
reale ale acestuia. deshidratare.
- servesc pacientul cu alimente prezentate
atrăgător şi împreună alcătuim regimul

30
 alimentar
- administrez lichide pe cale parenterală la
indicatia medicului şi apoi pe cale orală
- educ pacientul să se spele dupa fiecare
masa
- realizez un program de îngrijiri care să îi
stimuleze alimentaţia
- asigur un mediu ambiant adecvat prin
aerisirea camerei, îndepărtarea resturilor
menajere şi a murdariei.
- înştiinţez pacientul asupra importanţei
alimentaţiei în menţinerea sănătăţii
Colaborarea cu dieteticianul si familia.
Hidratare orală
Incontinenţă urinară Pacientul nu este - Să se consulte un doctor pentru a se Pacientul nu este
incontinent stabili cauza fizică şi să se incontinent pentru
pentru administreze eventual medicamente urină/fecale.
urină/fecale - În legătură cu tulburările de memorie
şi dezorientare, să se atragă atenţia
pacientului să meargă la toaletă
- Se însoţeşte pacientul la toaletă şi se
oferă sprijinul necesar pentru
îngrijire.
Să se folosească la nevoie mijloace de
ajutorare( wc adaptat, scutece)
19.04- Insomnie din cauza Pacientul să - evaluez somnul pacientului calitativ şi 16.04.2015

31
20.04 confuziei,anxietăţii prezinte un cantitativ
somn fiziologic - educ pacientul sa se aşeze in pat doar Pacientul a avut un
atunci cand vrea sa doarmă somn agitat în
- învăţ pacientul tehnici de relaxare, cursul nopţii.
exerciţii respiratorii înainte de culcare
- observ şi notez calitatea, orarul somnului
18.04.2015
- întocmesc planul de îngrijire astfel încât să
nu perturb somnul pacientului în timpul Pacientul a dormit
nopţii 30 de minute în
cursul zilei,iar
- ofer pacientului buiote cu apă caldă noaptea 4 ore .
- ofer un pahar de lapte cald seara , asigur
posibilitatea unei băi calde, uşoare masaje
înainte de culcare 19.04.2015
- realizez un program în salon care să Pacientul a avut
permită somnul (stingerea luminii la ora 22, somn odihnitor în
menţinerea liniştii în secţie) cursul nopţii.
- observ efectul acestuia asupra
organismului
- determin gradul de anxietate , observ
manifestarile de depresie ( facies, apetenţă,
echilibru psihic)
Alterarea Creşterea -elaborez împreună cu pacientul un program 16.04.2015
19.04- mobilităţii cauzate gradului de adecvat de mobilizare şi urmăresc toleranţa Pacientul se
20.04 de boala sa. independenţă la efort ( puls, tensiune arterială, respiratie ) mobilizează cu
- învăţ pacientul şi efectuez împreună cu dificultate.
acesta exerciţii active şi pasive

32
 - ajut pacientul în satisfacerea nevoilor 18.04.2015
fundamentale pentru a-i conserva energia, Pacientul a învatat
pentru a evita oboseala să se mobilizeze în
- asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriei de concordanţă cu
pat şi de corp toleranţa la efort.
- sprijin pacientul să efectueze mişcări
active , să se alimenteze şi să îşi asigure
propria igienă
- liniştesc pacientul anxios asigurându-l că
voi avea grija de el 20.04.2015
- felicit pacientul pentru fiecare progres pe Obiectiv realizat.
care îl face în mobilizare
Colaborarea cu familia
19.04 Alterarea Pacientul să aibă - Se îndrumă pacientul în îngrijirea sa Pacientul este în
integrităţii o igienă optimă zilnică. stare să se
tegumentelor - Pacientul este stimulat să se îngrijească parţial
,mucoaselor îngrijească în funcţie de obiceiurile sub îndrumare
sale. continuă.
16.04- Alterarea Pacientul să -monitorizez în permanenţă temperatura
20.04 temperaturii prezinte corporală şi celelalte semne vitale ale
temperatura pacientului şi anunţ medicul asupra
corpului in modificărilor ce apar
limite normale - incălzesc pacientul acoperindu-l cu pături 20.04.2015
- administrez lichide călduţe
Pacientul prezintă
- schimb lenjeria de pat si corporală de cate
temperatură
ori este nevoie
normală.
- asigur o igiena corporală riguroasă prin

33
 efectuarea de băi călduţe şi asigur
intimitatea prin protejarea patului cu un
paravan
-educ pacientul să poarte numai
imbrăcăminte lejeră, călduroasă, de culoare
deschisă
- asigur condiţii optime de mediu
(temperatura constantă în camera, umiditate
) şi urmăresc ca atmosfera din jurul
pacientului să fie calmă.
18.04 Alterarea nevoii de Pacientul trebuie - Se observă comportamentul
siguranţă să se simtă in pacientului
siguranţă . - Fixează pacientul în cazul în care
poate să cadă de pe pat
- Dacă există pericolul de cădere nu se
lasă pacientul singur Obiectiv realizat
- Fii conştient de pericolul de suicid
mai ales în faza incipientă a
demenţei.

34
Alterarea nevoii de Pacientul prin - Caută contact cu pacientul,arată-i ca
a prisma îi dai atenţie.
comunica,pacientul posibilităţilor - Întreabă-l dacă vrea să discute despre
nu poate să-şi sale poate condiţia sa
exprime comunica,îşi
sentimentele în poate exprima - Nu forţa conversaţia
ceea ce priveşte sentimentele. - Încearcă să clădeşti contactul prin
starea sa. acţiuni întreprinse împreună cu
pacientul. Obiectiv realizat
- Înştiinţează familia în ceea ce
priveşte evoluţia pacientului.

Dificultate în - Se stimulează pacientul să facă

Alterarea nevoii de asigurarea unei mişcare,se oferă activităţi
a se realiza regim suficient ca:gimnastică pentru bătrâni,activităţi
de mişcare fizică casnice,
şi folosire utilă a
timpului - Să se întreprindă la nevoie activităţi
cu pacientul
- În caz de tulburări de motilitate să se
introducă fizioterapia
- Orice acţiune se va alege,se va ţine
cont de modul de viaţă al pacientului.

35
Obiectiv 5.
Educația pentru sănatate a unui pacient cu demenţă în boala
Parkinson
În procesul educaţional asistenta medicală explorează cunoştiinţele,
priceperile, deprinderile pacientului faţa de sănătate şi oferă material informativ
atractiv ce-l explică pe înţelesul pacientului.
Organizează acţiuni educative pentru menţinerea sănătăţii: discuţii
interactive, cursuri, demonstraţii practice, filme, etc.
Motivează pacientul să respecte în continuare măsurile igienice şi
profilactice.
Asistenta medicală identifică modul în care pacientul defineşte sănătatea şi
evaluează capacitatea lui de a-şi promova propria sănătate.
Determină starea de sănătate a pacientului şi identifica factorii de risc.
Încearcă să-i crească pacientului stima de sine permiţându-i să-şi asume
responsabilităţi mai mari faţa de propria-i sănătate.
Asistenta medicală trebuie să aleagă momentul potrivit în procesul
educaţional ( la internare, pe timpul spitalizării şi la externare) când pacientul este
dispus să înveţe. Ea va utiliza limbajul pacientului putând recurge la analogii
simple respectând principiile educative.
Trebuie să sesizeze orice comportament care indică o scădere a interesului
sau a atenţiei şi să stabilească împreuna cu pacientul obiectivele educaţionale.
Va trebui să observe progresele pacientului în autoîngrijire şi să rămână la
dispoziţia lui pentru a-l ajuta.
Asistenta medicală trebuie să încerce integrarea educaţiei în procesul de
îngrijire( de exemplu educaţia sanitară în timpul efectuării îngrijirilor igienice sau
în timpul efectuării unui pansament).
Poate să utilizeze şi metode de educaţie în grup, care permit schimbul de idei
şi participanţii învăţa unii de la alţii.
III.Bibliografie

1. Ionel Roşu,Călin Istrate, Aurel Ardelean, Manual de biologie pentru

clasa a XI a, 2006, pag. 13
2. Dr. Gheorghe Vuzitas, Dr.Aurelian Anghelescu, Neurologie şi
psihiatrie , pag 146-151
3. Elena Scorţanu, Tehnici de îngrijire şi protocoale de pregătire a
bolnavului pag 53-54,pag 330-336
4. http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de
%20Medicina/Neurologie%20-%20Prof.%20Dr.%20C.D.
%20Popescu/demente%20dg.pdf
5. http://www.spitaljebel.ro/birou-de-
presa/cariere/data_files/content/files/bibliografie-manual-de-nursing-
psihiatric-partea-6-afvan-der-burg.pdf
6.

IV.Anexe
Poze demenţa din boala Parkinson
Poziţia pacientului din boala Parkinson

37
38