.

MODEL PLAN DE CERCETARE

Elena DAJU
asistent universitar, Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu
doctorand, Universitatea din Craiova, Școala Doctorală de Științe Sociale și Umaniste
e-mail: elena.alimona.daju@gmail.com

ETAPELE CERCETĂRII PEDAGOGICE

Cercetarea pedagogică este concepută ca un demers sistematic, care vizează mai multe etape:
1. Delimitarea problemei de cercetat
2. Precizarea obiectivelor cercetării
3. Formularea ipotezei de cercetare
4. Organizarea cercetării
5. Stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrare a datelor
6. Prelucrarea și interpretarea datelor
7. Elaborarea concluziilor cercetării
8. Valorificarea cercetării (finalizarea rezultatelor într-o lucrare științifică)

FORMULAREA TEMEI DE CERCETARE

Efectele învățământului la distanță asupra școlarilor

STABILIREA SCOPULUI ȘI A OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Scopuri generale:

1) Elaborarea unei lucrări cu caracter științific și unitar (având la bază date statistice și
investigații de teren) privind impactul învățământului la distanță asupra școlarilor, în contextul
pandemiei;

2) Întocmirea unui studiu care să constituie bază documentară pentru instituțiile implicate în
elaborarea politicilor educaționale, astfel încât învățământul la distanță să reușească suplinirea
cu succes a învățământului tradițional.

Scop secundar:

1) Elaborarea unei analize care să poziționeze relația școală – instituții decizionale într-o
paradigmă a cooperării și a sprijinului reciproc, în vederea identificării celor mai eficiente soluții
la problemele de viitor ale școlarilor, generate de riscurile sanitare sau de altă natură.

1
.

Obiective generale:

1) Analiza tendinței fenomenului învățământului la distanță, cu efect asupra performanțelor

școlare, în contextul pandemiei și al riscului confruntării cu noi pandemii în viitor;

2) Cunoașterea eficienței precum și a lacunelor învățământului tradițional din România;

3) Evaluarea performanțelor școlarilor în cadrul învățământului on-line (la distanță);

4) Analiza percepției părinților și a specialiștilor din domeniul medical față de învățământul la

distanță (on-line).

Obiective particulare:

1) Cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor celor două tipuri de învățământ – tradițional și

la distanță, în strânsă corelare cu viitoare/posibile noi politici educaționale, care să vizeze un
sistem hibrid al actului pedagogic, funcție de autonomia instituțională sau de nevoile personale
ale școlarilor;

2) Anticiparea manifestării fenomenului învățământului la distanță, atât în situația depășirii

perioadei pandemice, cât și a persistenței acesteia pe o perioadă neprevăzută.

FORMULAREA IPOTEZELOR DE LUCRU

- Cu caracter general:

1) Înstrăinarea elevului față de instituția școlară și detașarea față de autoritatea

pedagogului în condițiile abordării prelungite a învățământului la distanță.

2) Cauzele și motivele pierderii interesului față de școală își au originea în limitarea

contactului direct cu mijlocitorul educației – școala și profesorul.

3) Amplificarea fenomenului abandonului școlar, în contextul lipsei resurselor logistice și

financiare necesare accesării învățământului la distanță.

- Cu caracter particular:

1) Accentuarea analfabetismului, în special în rândul copiilor proveniți din mediul rural, pe

2
.

fondul renunțării la școală, în contextul digitalizării accentuate a acesteia;

2) Escaladarea unor probleme sociale (sărăcie, infracționalitate, etc.) generate de limitarea

accesului la învățământ, în condițiile desfășurării în sistem on-line al acestuia,
dezavantajos pentru populația săracă;

3) Afectarea sistemului educativ autohton, prin amplificarea fenomenului de abandon

școlar.

DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETĂRII

Loturi reprezentative de școlari, pentru a se stabili atitudinea față de învățământul la distanță),

pentru aplicarea chestionarului în cadrul anchetei de opinie: școlari din ciclul primar, gimnazial
și liceal, proveniți atât din mediul urban cât și rural; ghizi de opinie pentru realizarea de
interviuri directive și nondirective: reprezentanți guvernamentali în teritoriu, medici, profesori
(atât pentru a se concluziona asupra modului în care aceștia percep situația actuală, cât și
pentru a stabili viziunea lor asupra unui învățământ eficient în situații de risc).

ALEGEREA TEHNICII DE EȘANTIONARE ȘI ASIGURAREA REPREZENTATIVITĂȚII

EȘANTIONULUI

Atât pentru selectarea subiecților investigați, cât și pentru stabilirea localităților incluse în
eșantion, vom recurge la eșantionarea aleatoare.

Se au în vedere loturi de școlari din zone urbane și rurale – în ultimul caz fiind cunoscută lipsa
resurselor logistice pentru aderarea la învățământul on-line.

STABILIREA METODELOR ȘI TEHNICILOR DE CERCETARE

Metoda observației științifice indirecte sociologice (se vor solicita/chestiona date statistice
publicate de diferite instituții reprezentative pentru domeniul învățământului; informațiile de
actualitate despre învățământul la distanță, relevate de mass-media – în scopul stabilirii
efectelor învățământului la distanță).

Ancheta de opinie - pe bază de chestionar sociologic (administrat unor eșantioane

reprezentative ale populației studiate: școlari și cadre didactice - pentru a se stabili atitudinea
față de învățământul on-line) și prin tehnica interviului directiv și nondirectiv (se va recurge la
interogarea unor ghizi de opinie: reprezentanți guvernamentali în teritoriu, medici,

3
.

reprezentanți ai cadrelor didactice, atât pentru a se concluziona asupra modului în care aceștia
percep situația generată e învățământul la distanță, cât și pentru a stabili viziunea lor asupra
asigurării eficienței învățământului în perioade de urgență).

Studiul de caz – ”Digitalizarea învățământului?”

OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

educație, învățământ, școală, elevi, distanțare socială, on-line